Categorie: Salarizare

Ce trebuie sa aibe in vedere angajatorii referitor la formularele de concedii medicale incepand cu 01.01.2023?

Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 1165/218/2022 prin care sunt aduse modificari Ordinului nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical si a instructiunilor privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate si din sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, va aducem la cunostinta ca, formularele de certificate de concediu medical ce contin 16 coduri de indemnizatie se utilizeaza pentru emiterea de concedii medicale pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2022.

Astfel ca, incepand cu data de 01 ianuarie 2023, vor fi emise doar doar formulare de certificate de concediu medical ce contin cele 17 coduri de indemnizatie, si anume:

De retinut:

In conformitate cu prevederile art. 36 indice 1 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, angajatorii au urmatoarele obligatii:

  1. sa verifice elementele care se inscriu obligatoriu pe certificatul de concediu medical, prevazute in Instructiunile privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui CNAS;
  2. sa gestioneze numarul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat si pe fiecare afectiune;
  3. sa respinga la plata certificatele de concediu medical completate eronat de catre medicii prescriptori.

Totodata, angajatii au obligatia de a prezenta certficatul de concediu medical, angajatorului sau, pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul medical (art. 36 alin. 2 din O.U.G. nr. 158/2005).

Contraventii si sanctiuni aplicabile:

  • Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 6.000 lei, neplata de catre angajator a indemnizatiilor aferente concediilor medicale cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva catre salariat, refuzul nejustificat de plata a indemnizatiilor si/sau calculul si plata eronata a indemnizatiilor, precum si incalcarea obligatiilor prevazute la art. 36 indice 1 lit. b);
  • Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, precum si neplata/recuperarea indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate, desfasurarea activitatii de catre persoanele angajate la unul dintre angajatori in perioada in care la celalalt/ceilalti angajator/angajatori a prezentat certificat/certificate de concediu medical.

Salariul minim de la 01.01.2023

Dintr-un comunicat de presa publicat joi, 24.11.2022, pe site-ul Guvernului, reiese ca, Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciuca a participat la reuniunea Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, ce a avut loc la Palatul Victoria, in cadrul careia au fost analizate propunerile patronatelor si sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie incepand cu 01.01.2023.

Astfel, Guvernul si partenerii sociali au cazut de acord in privinta majorarii salariului minim brut garantat in plata la suma de 3000 de lei, din care 200 lei vor fi scutiti de impozit si contributii sociale (Nota: Daca in prezent si pana la data de 31.12.2022, aceasta facilitate de 200 lei neimpozabili peste salariul minim este optionala, iata ca, in contextul actualei propuneri, aceasta facilitate va deveni obligatorie de la 01.01.2023).

Totodata, in cadrul reuniunii, s-a mai stabilit ca, si salariul minim pentru sectorul constructiilor va creste de la suma de 3000 lei, la suma de 4000 de lei tot de la 01.01.2023. (Nota: Ramane de vazut daca si salariul minim din sectorul agricol si industria alimentara va creste si el tot de la 01 ianuarie. In prezent, salariul minim in agricultura si industria alimentara este de 3000 lei).

Care sunt situatiile care constituie refuzuri justificate la plata indemnizatiilor aferente concediilor medicale

Abonează-te pentru a avea acces

Citești mai multe din acest conținut dacă te abonezi azi.

Scutire impozit absolvent studii superioare IT

Intrebare:

Un angajat beneficiaza de scutire in domeniul IT (student). In luna iulie 2021 a absolvit universitatea (nicio restanta), dar licenta o va da la toamna. Se mai poate acorda scutirea pana in septembrie cand va sustine licenta?

Raspuns:

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) al Ordinului nr. 1168/2017 privind incadrarea in activitatea de creare de programe pentru calculator, angajatii operatorilor economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei in conformitate cu legislatia in vigoare, al caror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiaza de scutirea de impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor, prevazuta la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, daca:

….. c) detin o diploma acordata dupa finalizarea unei forme de invatamant superior de lunga durata sau de scurta durata sau detin o diploma acordata dupa finalizarea ciclului I de studii universitare de licenta, eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata sau detin o diploma de bacalaureat si urmeaza cursurile unei institutii de invatamant superior acreditate si presteaza efectiv una dintre activitatile prevazute in anexa la Ord. 1168/2017.

In speta, avand in vedere ca o persoana care are de statut de student doar pe perioada parcurgerii studiilor, si coroborand cu art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordinul 1168/2017, apreciez faptul ca persoana in cauza avand in vedere ca a finalizat studiile fara restante, va beneficia de scutirea la impozit conform art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal doar dupa aducerea adeverintei de absolvire a studiilor de licenta.

Modificarea unilaterala a salariului

In continuare, vom analiza o situatie in care angajatorul trece prin dificultati salariale in sensul ca acesta nu isi mai permite sa ofere angajatilor salariul negociat de acum 4 ani. Astfel, un angajator propune unui angajat un salariu mai mic, iar acesta nu este de acord. Angajatorul intelege obligativitatea obtinerii acordului angajatului pentru modificarea unilaterala a salariului, insa nu isi mai permite costurile cu salariul sau actual. Cum va proceda intr-o astfel de situatie?

Solutie:

Modificarea unilaterala, prin actul angajatorului (decizie), nu este in principiu admisa, insa, cu titlu de exceptie, art. 41 alin. (2) din Codul muncii, republicat, prevede ca modificarea contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul muncii.

In mod concret, situatiile in care se poate modifica salariul prin act unilateral al angajatorului (decizie), sunt:

  1. Doar in mod temporar, cu titlu de sanctiune disciplinara cu una sanctiunile prevazute de art. 248 lit. b), c) si d) din Codul Muncii, respectiv: retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile (lit. b), reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10 % (lit. c), reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10 % (lit. d).
  2. In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. (art. 52 alin. 3 din Codul Muncii).
  3. Mai mult, cu titlu de exceptie este admisa modificarea unilaterala in mod definitiv a salariilor acelor angajati cu salariul minim pe economie printr-o decizie individuala emisa de angajator, atunci cand salariul minim pe economie este majorat.

In concluzie, nu este posibila modificarea salariului angajatului decat prin a obtine consimtamantul acestuia prin incheierea unui act aditional la contract.

Studiu de caz: Decontarea transportului salariatilor de la si la locul de munca

Conform art. 76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului este venit neimpozabil in intelesul impozitului pe venit. Totodata, conform art. 142 lit. (b) din acelasi Cod fiscal, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului nu se cuprinde in baza lunara de calcul al contributiilor de asigurari sociale. Astfel ca,  decontarea transportului salariatilor la si de la locul de munca trebuie sa fie prevazuta in contractul de munca sau intr-un act aditional la contractul de munca pentru a nu reprezenta avantaj de natura salariala intrucat pentru a nu fi inclusa in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale contravaloarea transportului trebuie sa fie decontata astfel cum este prevazut in contractul de munca.

In acest scop, salariatii trebuie sa justifice cheltuielile de transport fie prin intocmirea foilor de parcurs sau a unui decont lunar din care sa rezulte numarul de km parcursi de acasa la locul de munca precum si numarul de zile in care s-au deplasat la locul de munca. In baza acestor documente se va stabili suma ce se va deconta pentru transport, dupa formula: numar de kilometri parcursi x consum mediu al vehiculului/100 km x pret/l combustibil.

Atentie: Daca nu se deconteaza efectiv costul transportului ci se acorda o suma lunara pentru transport, aceasta suma nu poate fi considerata contravaloare transport la si de la locul de munca, ci aceasta suma va fi reconsiderata drept avantaj de natura salariala si va intra in baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii si a contributiilor sociale obligatorii.

De mentionat ca, in cazul in care salariatii au resedinta in alta localitate decat aceea in care au locul de munca, angajatorul poate suporta contravaloarea transportului la si de la locul de munca daca nu le asigura locuinta sau nu suporta contravaloarea chiriei. In cazul acestora, nu este necesar ca acest lucru sa fie stipulat in contractul de munca sau actul aditional, fiind suficienta reglementarea decontarii contravalorii transportului de la si la locul de munca in regulamentul intern sau contractul colectiv de munca, iar decontarea transportului facandu-se pe baza documentelor justificative enuntate mai sus.

Baza legala:

  • Art. 76 alin. 4 si
  • Art. 142 lit. (b) din Codul fiscal

Mai jos redau si un model de act aditional:

%d blogeri au apreciat: