Studiu de caz: calcularea zilelor de concediu in cazul CIM cu timp partial

Pentru ca ne aflam in luna concediilor, in episodul de azi am sa vorbesc despre concediul de odihna. Dar, cum la asta m-am referit deja intr-un post anterior, am sa trec azi in revista un studiu de caz referitor la calcularea numarului de zile de concediu de odihna in cazul unui contract de munca cu timp partial.
Conform art. 145 din Codul Muncii, pentru contractele de munca incheiate cu norma intreaga de 8 ore/zi, precum si pentru contractele de munca incheiate cu timp partial cu activitate prestata zilnic (de ex. 1 ora/zi, 2 ore/zi, 4 ore/zi.. < 8 ore/zi timp de 5 zile/saptamana), durata efectiva a concediului de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic (durata minima a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare).
In cazul contractelor de munca incheiate cu timp de lucru comprimat (1 ora/luna, 8 ore/luna, 12 ore/luna…), calculul zilelor de concediu de odihna se face astfel:
Avem, spre exemplu, pentru anul 2013, 20 zile co/an…. de unde rezulta 1,67 zile co/luna pentru un program complet de 168,667 ore/luna, adica aprox. 21,08 zile/luna…. rezulta 0,079 co/zi.
De mentionat ca, durata concediului de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.
Astfel:
Pentru un CIM cu 8 ore/luna (repartizate intr-o zi/luna), avem: 0,079*12 zile/an = 0,95 zile co/an, adica 1 zi co/an.
Pentru un CIM incheiat cu 2 ore/zi, 6 ore/saptamana (repartizate in 3 zile/saptamana, deci 12 zile/luna), salariatul beneficiaza de 11 zile de concediu de odihna/ an. (12 zile/luna*12 luni/an= 144*0.079= 11 zile co/an).
Pentru un CIM incheiat cu 1 (ora)/luna (repartizata intr-o zi/luna), am avea asa: (0.079/8)=0,01/luna*12 luni=0,12 zile co/an.. deci nu acordam CO.
In final, mai vreau sa mentionez ca stabilirea programului de lucru inegal, precum si a timpului de lucru comprimat se face prin Regulamentul Intern si trebuie specificat in mod expres si in contractul individual de munca (conform art. 116 din Codul Muncii).
Daca ti-a placut acest articol, distribuie mai departe:

Organizarea timpului de munca pentru soferi


În cursul unei săpmâni, timpul total de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier poate fi de cel mult 48 de ore.Durata maximă a timpului de lucru săptămânal poate fi prelungită pânăla maximum 60 de ore, cu condiția ca, pentru orice perioadă de 4 luni consecutive, media timpului de lucru săpmânal să nu depășeas
48 de ore.
Persoanele care  efectuează  activități mobile de  transport rutier pot lucra cel mult 6 ore consecutive fără pauză. Timpul de lucru va fi întrerupt de pauze de cel putin 30 de minute dacă timpul total de lucru este de 6 până la 9 ore și, respectiv, de cel putin 45 de minute dacă timpul  total  de  lucru  depășeste  9  ore.  Pauzele  pot  fi  împărțite  în perioade de minimum 15 minute fiecare.
Timpul de muncă zilnic nu va depăși 10 ore într-un interval de 24 de ore dacă lucratorul mobil/conducatorul auto independent efectuează muncă de noapte. Munca de noapte se va compensa în conformitate cu prevederile legale  în  vigoare  sau  cu  condițiile generale  negociatde partenerii sociali, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța rutieră.

( Ext ras d i n H. G . n r. 38 d i n 1 6 i an u a ri e 20 0 8 p ri v i n d or g an i z are a ti m pu lu i d e m u n c ă al pe rs oan e l or c are e f e c tu e a z ă ac ti v i t ăț i m ob i le d e t ran s po rt ru ti e r )

Incadrarea in munca a elevilor si studentilor

Pentru ca inca suntem pe timpul verii, deci al vacantelor scolare sau studentesti, am sa prezint azi baza legislativa privind incadrarea in munca a tinerilor de pana la 18 ani precum si baza legislativa a incadrarii elevilor si studentilor pe timpul vacantelor. Dupa cum bine stim, conform Codului Muncii, orice persoana fizica apta de munca dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Dar, o persoana fizica poate incheia un contract individual de munca si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Totodata, este bine de stiut ca: 

1. In cazul tinerilor de pana la 18 ani, durata maxima a timpului de munca este de 6 ore/zi respectiv 30 ore/saptamana (art. 112 alin. (2) din Lg. 53/2003 – Codul Muncii);

2. Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara; 

3. Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte; 

4. Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate; 

5. Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Facilitati acordate angajatorilor pentru incadrarea in munca a elevilor si studentilor:
Potrivit Legii nr. 72 din 2007 si a Normelor metodologice de aplicare, angajatorii care incadreaza in munca elevi si studenti in baza unui contract individual de munca pe durata determinata egala sau mai mica decat durata vacantei beneficiaza, pentru fiecare elev si student ,de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta (ISR) al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, prevazut de Legea nr. 76 din 2002. In prezent, valoarea indicatorului social de referinta este stabilita la 500 lei. Acest stimultent financiar lunar se acorda incepand de la data inceperii perioadei de vacanta sau de la data incadrarii in munca a elevilor/studentilor (daca incadrarea s-a facut ulterior inceperii perioadei de vacanta) si pana la data ultimei zile (inclusiv) din perioada de vacanta, dar nu mai mult de 60 de zile lucratoare in anul calendaristic respectiv. Nu beneficiaza de stimultentul financiar angajatorii care incadreaza in munca elevi/studenti anterior datei de incepere a vacantei potrivit legii, respectiv angajatorii care au beneficiat pentru elevii/studentii respectivi de acest stimulent pentru o perioada de 60 de zile lucratoare in cursul anului calendaristic respectiv.
Pentru acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie sa incheie, in acest caz, cu AJOFM / ANOFM in termen de 30 de zile calendaristice de la data angajarii elevilor/studentilor aflati in perioada vacantelor o conventie scrisa. Pentru a incheia aceasta conventie, angajatorii trebuie sa depuna la AJOFM / ANOFM o cerere insotita de cel putin urmatoarele documente:
– un tabel nominal cuprinzand elevii si studentii incadrati in munca pe perioada vacantelor;
– o adeverinta eliberata de institutia de invatamant din care sa rezulte statutul de elev/student precum si precizarea expresa a perioadei de vacanta;
– copie dupa actul de identitate al elevilor/studentului;
– copie dupa contractul individual de munca al elevului/studentului incheiat conform prevederilor legale;
– declaratie pe proprie raspundere a angajatorului ca nu a angajat elevi/studenti anterior datei de incepere a vacantei, respectiv ca nu a beneficiat de stimulent pentru elevi/studenti pentru o perioada de 60 de zile lucratoare in cursul anului calendaristic.
Este bine de stiut ca acest stimulent se acorda lunar, proportional cu timpul efectiv lucrat de catre elevii/studentii respectiv pe perioada de vacanta din luna respectiva, fara a depasi insa numarul de ore corespunzatoare programului normal de lucru. Totodata, acest stimulent nu se acorda pe perioada concediului de odihna cuvenit al salariatului, precum si in cazul suspendarii raporturilor de munca (concedii medicale, CFS etc. ).
Pentru a beneficia de suma cuvenita, angajatorii trebuie sa depuna lunar, pe perioada cat tine vacanta, la agentiile AJOFM  ANOFM urmatoarele documente:
– declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferenta lunii respective, in original si copie;
– un tabel nominal cuprinzand numele elevilor/studentilor, CNP-ul acestora, categoria de persoana (elev/student), tipul contractului de munca, numarul orelor efectiv lucrate, , suma cuvenita lunar angajatorului conform Legii nr. 72 din 2007 actualizata.
– copie dupa pontajul si statul de plata.
Angajatorii care nu depun documentele mai sus mentionate in termenul legal sau le completeaza altfel decat potrivit prevederilor legale ori cu date eronate nu beneficiaza de stimulentul cuvenit pentru luna respectiva. Exceptie face cazul in care documentele sunt corectate si depuse pana la expirarea termenului prevazut de lege pentru depunerea declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilir de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferente lunii respective.
Totodata, trebuie sa stim ca aceasta suma reprezentand stimulentul financiar se deduce de catre angajator din contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator, pe care acesta trebuie sa o vireze lunar in contul bugetului asigurarilor pentru somaj. In cazul in care aceasta suma este mai mare, diferenta se plateste prin intermediul agentiei AJOFM / ANOFM din bugetul asigurarilor pentru somaj in termen de 5 zile lucratoare de la expirarea termenului prevazut de lege pentru depunerea declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilir de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferente lunii respective.

Studiu de caz: demisie vs. lichidare la zi


Orice angajat poate decide la un moment dat sa-si rezilieze contractul individual de munca cu angajatorul sau. Acest lucru poate sa-l faca in doua moduri:
1. prin demisia sa;
2. prin lichidare la zi acordul partilor.

Sa le luam pe rand:

Definitie: Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa al salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz. (art. 81 alin. 1 Codul Muncii). 
Da, ati citit bine. Demisia implica un termen de preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie (muncitori, tehnicieni, personal administrativ, contabili), respectiv 45 de zile lucratoare pentru functiile de conducere (manageri, sef de departamente). Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele. Daca in perioada de preaviz intervine o perioada de suspendare a contractului individual de munca (ex. concediu medical), termenul de preaviz se suspenda urmand sa continue dupa incetarea suspendarii.
Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv. De asemenea, este bine de stiut ca salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca (alin. 8, art. 81 – Codul Muncii).
Important: Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. In caz contrar, refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
Atentie! Nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de catre angajator a demisii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1500 lei la 3000 lei.

Contractul individual de munca poate inceta astfel ca urmare a acordului ambelor parti, la o data convenita de acestea (art. 55 lit. b – Codul Muncii). 
Fata de demisie, in acest caz nu este nevoie de preaviz.
Si in acest caz este necesara inregistrarea cererii.  

In cazul incetarii raporturilor de munca atat prin demisie cat si prin acordul partilor, salariatul are dreptul la:
– plata drepturilor salariale calculate pana la data incetarii contractului sau de munca;
– plata compensatorie a zilelor de concediu ramase neefectuate pana la data incetarii contractului sau de munca.
Totodata, la plecarea sa din companie salariatul are obligatia de a preda toate obiectele de patrimoniu pe care le-a avut in gestiune sau in folosinta.

Documente ce trebuiesc intocmite si inmanate salariatului la plecare:
nota de lichidare ex. 1 si ex. 2 (salariatului i se inmaneaza exemplarul 1);
decizia de incetare (art.55b; art.81);
adeverinta de vechime (atesta perioada lucrata in unitate);
adeverinta cu veniturile realizate pe ultimele 6 luni (pentru calculul concediilor medicale);
– adeverinta cu veniturile realizate in ultimele 12 luni (vechea fisa fiscala).

Salariul minim pe economie de la 1 iulie 2013

Asa cum v-am anuntat intr-un post anterior, incepand cu data de 01.07.2013 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la suma de 800 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie/luna, adica 4,74 lei/ora.

Pentru modificarea salariilor trebuie intocmita o decizie colectiva. (modelul de decizie il gasiti aici).

Totodata, modificarea salariilor trebuie operata si in REVISAL cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 zile lucratoare de la data modificarii

Studiu de caz: Durata instruirii SSM in cazul unui CIM cu timp partial

Conform art. 76 din H.G. 1425 din 2006 privind Normele de aplicare ale Legii 319 din 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca, instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se efectueaza in timpul programului de lucru, iar perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca. 
Instruirea lucratorilor in domeniul SSM cuprinde trei faze:
– instruirea introductiv-generala;
– instruirea la locul de munca;
– instruirea periodica.
In episodul de azi voi face referire doar la primele doua faze, cea introductiv-generala si cea la locul de munca.

Instruirea introductiv-generala:
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
– angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul SSM,
– lucratorul desemnat,
– un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie,
– serviciul extern de prevenire si protectie.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii, in general. Totodata, angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale si aceasta nu va fi mai mica de 8 ore (art. 87 din H.G. 1425 in 2006).

Instruirea la locul de munca:
Instruirea la locul de munca se face numai dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si se face de catre conducatorul direct al locului de munca.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate si nu va fi mai mica de 8 ore (art. 92 din H.G. nr. 1425 din 2006). Totodata, durata instruirii se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv impreuna cu:
– lucratorul desemnat,
– un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie,
– serviciul extern de prevenire si protectie.
In concluzie, atat durata instruirii introductiv-generale cat si durata instruirii la locul de munca nu poate fi mai mica de 8 ore si se efectueaza in timpul programului de lucru, iar perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca (lucru precizat si in art. 21 din Legea 319 din 2006 privind Securitatea si Sanatatea in Munca). 
Acum, in lege Normele de aplicare ale Legii 319/2006 nefacandu-se nici o precizare asupra lucratorilor incadrati cu CIM cu timp partial unde in modelul de contract la cap. H, alin. 2 lit (c) se precizeaza ca „nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora”, atunci in cazul lucratorilor cu CIM partial vom proceda astfel (exista trei posibilitati):
1. Fie instruirea introductiv-generala si cea la locul de munca o efectuam in „n” zile functie de norma de munca a salariatului, dar in acest caz riscam ca o mare parte din executarea CIM sa se deruleze doar pentru efectuarea instruirii in domeniul SSM al salariatului;
2. Fie incheiem in prima faza un contract individual de munca cu timp partial de 16 ore/luna cu repartizarea numarului de ore in primele doua zile (pentru efectuarea celor doua instruiri) apoi, ulterior, din cea de-a treia zi de contract sa incheiem un act aditional de modificare a duratei muncii la cea convenita de partile raportului de munca. Dar si acest lucru ar putea crea ceva „batai de cap” la calcularea salariului pe luna respectiva precum si la intocmirea declaratiilor aferente;
3. O a treia varianta ar fi instruirea lucratorului conform normei sale de munca cu mentiunea in fisa de instruire individuala ca „durata instrucajului s-a afectuat „n” ore conform normei de munca precizata in CIM nr….”. Acest lucru se va mentiona si in instructiunile proprii in domeniul SSM elaborate de conducatorul unitatii. 
Dar, nu uitati: orice varianta ati alege luati legatura si cu un inspector SSM din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca (pentru ca dansii vor veni la dumneavoastra in control) si precizati modul efectuarii instruirilor in Instructiunile Proprii elaborate la nivelul unitatii.

Modificari legislative – legea zilierilor

De curand a aparut pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Pesoanelor Varstnice un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Nu am sa vorbesc acum despre actuala lege, acest lucru am facut-o cu ceva timp in urma aici, ci am sa trec in revista modificarile si completarile ce vor fi aduse acestei legi daca proiectul va trece de cele doua camere ale Parlamentului si va fi aprobat.

Art. 1 semodifica si va avea urmatorul cuprins:
(1) In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc dupacum urmeaza:
a) zilier persoana fizica ce are capacitate de munca si care desfasoara activitati necalificate cu caracteocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneratii;
b) beneficiar de lucrari, denumit in continuare beneficiar persoana juridica, persoana fizica autorizata, intreprinderea individuala, intreprinderea familiala, pentru care zilierul  desfasoara activitati necalificate cu caracter ocazional. Institutiile publice nu au calitatea de beneficari in sensul prevazut de prezenta lege;
c) Registrul de evidenta a zilierilor, denumit in continuare Registru registru cu regim special intocmit de catre beneficiar pentru a tine evidentazilnica a zilierilor;
d) activitati cu caracter ocazional activitatile care se desfasoara in mod intamplator, sporadic, sau accidental, care nu au caracter permanent (In noul proiect aflat in dezbatere se face o precizare foarte clara asupra definitiei de „activitate cu caracter ocazional”).
(2)  Pot  desfasura  activitati  necalificate  cu  caracter  ocazional  si  cetatenii  altor  state  sau  apatrizii  care  au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane.
2. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art.  2. 
(1) Prin  derogare de la prevederile  Legii  nr. 53/2003   Codul  muncii,  republicata, prezenta lege reglementeaza modul in care zilierii pot desfasura activitati necalificate cu caracter ocazional.
(2) In situatia in care activitatile cu caracter ocazional sunt desfasurate de persoanele fizice apte de munca, din familiile beneficiare de ajutor social, respectiv de persoanele singure beneficiare de ajutor social, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile astfel realizate nu se iau in considerare la mentinerea dreptului de ajutor social.
3. Articolul 3 se modifica si siva avea urmatorul cuprins:
Art. 3.
(1) Raportul dintre zilier si beneficiar se stabileste prin acordul de vointa al partilor, fara incheierea unui contract individual de munca.
(2) O persoana poate desfasura activitati ca zilier numai daca a implinit varsta de cel putin 16 ani.
(3) Minorii cu varsta cuprinsa intre 15 si16 ani pot desfasura activitate ca zilieri numai cu acordul parintilor sau alreprezentantilor legali. Acordul parintilor/reprezentantilor legali se exprima in forma autenticacu precizarea activitatilor care urmeaza sa se desfasoare de catre minor/minori si se consemneaza de catre beneficiar in Registru. Modelul de acord se stabileste prin ordin al ministrului muncii,familiei, protectiei sociale siprotectiei sociale.
(4) Lucratorii minori respectiv, minorii in varsta de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani, desfasoara ca ziliernumai activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si aptitudinile de care dau dovada, daca astfel nu le sunt incalcate dreptul la dezvoltare fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie si nu le este periclitata starea de sanatate.

4. Titlul CAPITOLUL II se modifica si va avea urmatorul cuprins:
CAPITOLUL II Desfasurarea activitatilor decatre zilieri
5. La art. 4 alin. (3) se abroga (articolul care spunea ca „nici o persoana nu poate fi angajata zilier daca nu a implinit varsta de 16 ani”– vezi propunerile de la art. 3 alin. 3)
6. La articolul 5 alin. (2) lit. d) si lit. e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
d) sa asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmeaza sa o presteze, precum si cu privire la drepturile si obligatiile sale;
e) sa plateasca zilierului remuneratia cuvenita, in numerar sau prin mijloace de plata electronice, la sfarsitul fiecarei zile; plata remuneratiei se poate realiza cel mai tarziu la sfarsitul saptamanii numai cu acordul exprimat in scris de catre zilier si beneficiar; modalitatea de plata electronica si aspectele care privesc plata remuneratiei la sfarsitul saptamanii se stabilescprin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (element introdus nou!! plata electronica si plata la sfarsitul unei saptamani de lucru, dar numai cu acordul scris al zilierului).
7. La articolul 5 alin. (2)lit. f) se abroga (articolul care sounea ca „beneficiarul trebuie sa asigure pe propria cheltuiala echipamentele de lucru si de protectie”– acesta se regaseste la alin. 3 lit. f din noul proiect).
8. La articolul 5, dupa alin. (2), se introduce un alineat nou alin. (3) cu urmatorul cuprins (aliniat nou si de mare importanta, zic eu!):
(3) In domeniul securitatii si sanatatii in munca beneficiarul are urmatoarele obligatii:
a) sa asigure securitatea si sanatatea in munca a zilierilor;
b) sa fie in posesia unui document privind identificarea pericolelorla care pot fi expusi zilierii in timpul desfasurarii activitatilor si masurile de prevenire si protectie stabilite;
c) sa asigure instruirea zilierului, inaintede inceperea activitatii si/sau la schimbarea loculuide munca, cu privire la pericolele la care poate fi expus si la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sale respecte;
d)  sa  solicite  zilierilor,  asumarea  pe  propria  raspundere,  prin  semnatura,  ca  starea  sanatatii  ii  permite desfasurareaactivitatilor repartizate de beneficiar;
e) sa puna la dispozitie zilierilor echipamente de munca adecvate care nu pun in pericol securitatea si sanatatea acestora;
f) sa asigure, in mod gratuit, echipamente individuale de protectie adecvate activitatii desfasurate de zilieri;
g) sa comunice de indata, catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia sa produs, orice eveniment in care au fost implicati zilieri.
h) sa inregistreze accidentele de munca suferite de zilieri in timpul activitatii, pe baza proceselor verbale de cercetare. Modalitatea de inregistrare se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
9. Dupa articolul 5 se introduce un articol nou, art. 51 cu urmatorul cuprins:
Art. 51 Cercetarea evenimentului in care au fost implicati zilieri se realizeaza de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a acesta sa produs.
10. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 7.
(1) Beneficiarul are obligatia sa inregistreze in Registru, in ordine cronologica, fara a lasa pagini si pozitii libere intre inregistrari, toti zilierii care desfasoara activitati in baza prezentei legi. Registrul, snuruit, parafat si cu filele numerotate, se completeaza zilnic, exceptandperioadele in care nuse apeleaza la munca zilierilor, in conformitate cu dispozitiile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Beneficiarul va inainta lunar, pana cel tarziu la data de5 a fiecarei luni, catre inspectoratul teritorial de munca de pe raza judetului in care isi are sediul un extras al Registrului, continand inregistrarile din luna precedenta. Transmiterea extrasului se poate face si pe suport electronic, dupa caz. Modelul registrului electronic de evidentaa zilierilor si modalitatea de completare se aproba prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.
(3) Inspectia Muncii va centraliza la nivelnational datele transmise potrivit alin. (2), de catre inspectoratele teritoriale de munca pentru a monitoriza respectarea prevederilor prezentei legi.
11. La articolul 8 alin. (1)se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(1) Activitatea desfasurata in conditiile prezentei legi nu confera zilierului calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj, in sistemul de asigurari pentru accidente de munca siboli profesionalesi nici in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate, de pensie si/sau de asigurari pentru accidente de munca si boliprofesionale.
12. Dupa articolul 8 se introduce un articol nou, art. 81 cu urmatorul cuprins:
Art. 81  In situatia produceriiunui eveniment care are ca urmare accidentarea zilierului, beneficiarul este obligat sa asigure cheltuielile necesare ingrijirilor medicale din fonduri proprii.
13. Articolul 9 alin. (2) si alin. (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) Cuantumul remuneratiei brute orare stabilite de parti nu poate fi mai mica decat valoarea/ora a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, si nici mai mare de 10 lei/ora si se acorda la sfarsitul fiecarei zile de lucru, inainte de semnarea in Registrul de evidentaa zilierilor de catre zilier si beneficiar.
(3) Dovada platii remuneratiei se face prin semnatura zilierului in Registrul de evidenta a zilierilor.
14. Articolul 10 semodifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 10 (1) Persoana care desfasoara activitati necalificate cu caracter ocazional in baza prezentei legi se prezuma ca este apta pentru prestarea acestora si isi asuma pe proprie raspundere, prin semnarea in Registru, ca starea sanatatii sale ii permite desfasurarea activitatilor repartizate de beneficiar.
(2) Zilierii au urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca:
a) sa isi insuseasca si sa respecte masurile de prevenire si protectie stabilite de beneficiar;
b) sa utilizeze corect echipamentele de munca puse la dispozitie decatre beneficiar;
c) sa utilizeze corect echipamentul individualde protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
d)  sa  nu  procedeze  la  scoaterea  din  functiune,  la  modificarea,  schimbarea  sau  inlaturarea  arbitrara  a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor demunca;
e) sa comunice imediat beneficiarului orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea zilierilor;
f) sa puna la dispozitia  inspectorilor de munca informatiile si documentele solicitate cu ocazia controlului.
(3) Beneficiarul care foloseste minori in varsta de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani pentru desfasurarea de activitati necalificate cu caracter ocazional are obligatia de a respecta si dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
15. Articolul 11 semodifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 11. 
(1) Munca necalificata cu caracter ocazionalse poate presta in urmatoarele domenii prevazute in Clasificarea activitatilor din economia nationala, actualizata:
a) agricultura, vanatoare si servicii anexediviziunea 01;
b) silvicultura, exclusiv exploatari forestierediviziunea 02;
c) pescuit si acvaculturadiviziunea 03;
d) tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloaseclasa 3821;
e) recuperarea materialelor grupa 383;
f) comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor viigrupa 462;
g) activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselorgrupa 823;
h) publicitategrupa 731;
i)  activitati  de  interpretare  artisticaspectacole  -clasa  9001,  activitati  suport  pentru  interpretarea  artistica– spectacole -clasa 9002 si activitati de gestionare a salilor despectacole -clasa 9004.
(2) Manipularea de marfuri se poate presta, in conditiile prezentei legi, in activitatile de transporturi maritime si costiere de marfa grupa 502 si transport de marfa pe cai navigabile interioare grupa 504.
16. La articolul 12 alin. (1) lit. b) semodifica si va avea urmatorul continut:
incalcarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) d), alin. (3) lit. e) f) si art. 7 alin. (1) si (2) cu amenda de 6.000 lei;
17. La articolul 12 alin. (1) dupa lit. c) se introduc doua litere noi, lit. d) si lit. e) care vor avea urmatorul cuprins:
d) beneficiarul care foloseste zilieri pentru alte activitati decat cele expres reglementate de prezenta lege se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 la 20.000 lei;
e) beneficiarul care foloseste zilieri pentru desfasurarea de activitati necalificate cu caracter ocazional fara respectarea dispozitiilor art. 4 se sanctioneaza cu amenda de6.000 lei.
18. La articolul 12 dupa alineatul(1) se introduce un alineat nou, alin. (11), care va avea urmatorul
cuprins:
(11) Contravenientulpoate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 12 alin. (1), agentul constatatorfacand mentiune despre aceasta posibilitate in procesulverbal.
19. Articolul 13 semodifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 13 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute laart. 12 alin. (1) lit. a), b), d) si e) se realizeaza de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazuta laart. 12 alin. (1) lit. c) se realizeaza de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Si cele doua anexe care fac referire la forma Registrului de evidenta al zilierilor si modul de completare al acestuia vor suferi modificari. Astfel:

unde,
A – Remuneratia bruta convenita
B Remuneratia neta platita
C Semnatura de confirmare de primire a banilor
D – Loc pentru stampila si semnatura beneficiarului

Concediul de maternitate vs. concediul de paternitate

Pentru ca foarte multi confunda ce este unul si ce este altul, azi mi-am propus sa pun „sub lupa” aceste doua tipuri de concedii.

1. Concediul de maternitate:
Concediul de maternitate are caracterul unui concediu medical si este acordat de catre medicul specialist in obstetrica-ginecologie (sau de catre medicul de familie), in baza unei scrisori medicale, exclusiv femeii gravide sau lauze. 
Concediul de maternitate are o durata de 126 zile calendaristice si este format din:
concediu prenatal (sau de sarcina), care se poate acorda pe o perioada de 63 zile inainte de sarcina,
concediu postnatal (sau de lauzie), care se poate acorda pe o perioada de 63 zile dupa nastere.
Cele 126 zile se pot compensa intre ele in functie de recomandarea medicului sau de optiunea personala. Distributia concediului de maternitate inainte si dupa nastere poate fi oricare: fie 63 zile inainte de nastere si 63 de zile dupa nastere, fie 84 zile inainte si 42 dupa; singura conditie obligatarie este efectuarea a 42 zile din concediul postnatal (conform O.U.G. 96/2003).
Conditia ca femeia insarcinata sau lauza sa poata beneficia de concediu si indemnizatia de maternitate este:
– stagiul minim de cotizare este de 6 luni in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical;
– sa fie cetatean roman sau din state membre UE
– sa aibe domiciliul in Romania.
De asemenea, mai beneficiaza de concediu si indemnizatie de maternitate femeile gravide sau lauze care au incetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat
Indemnizatia de maternitate se calculeaza ca 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare. 
De retinut ca, indemnizatia de maternitate nu se impoziteaza, singurul lucru care se retine fiind C.A.S.-ulIndemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Ce mai este de retinut este ca, angajatorul nu poate dispune concedierea salariatei pe perioada concediului de maternitate (acest lucru nu se aplica în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii).








2. Concediul de paternitate (sau concediul paternal):
Concediul paternal este reglementat de Legea nr. 210/1999 si se acorda la cerere tatalui copilului in primele 8 saptamani de la nastere, singura conditie este ca tatal sa aibe statut de salariat.
Concediul paternal are durata de 5 zile lucratoare. Daca tatal a absolvit un curs de puericultura, durata concediului paternal se majoreaza cu inca 10 zile lucratoare

Indemnizatia privind concediul paternal se plateste din fondul de salarii si este egala cu salariul brut corespunzator perioadei respective.






Noua valoare a unui tichet de masa

Conform Ordinului Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice nr. 882/2013, pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul I al anului 2013, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 276, din 16 mai 2013, 

VALOAREA NOMINALA A UNUI TICHET DE MASA ESTE DE 9,35 LEI INCEPAND CU LUNA MAI 2013.

Textul din lege il puteti consulta aici.

Durata timpului de munca

Definitie:
Timpul de munca reprezinta perioada de timp in care salariatul presteaza o munca aflandu-se la dispozitia angajatorului si indeplinindu-si sarcinile si atributiile sale conform contractului individual de munca si ale fisei postului, anexa la contractul de munca.

Ce trebuie sa stim:
1. De regula, durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana pentru salariatii angajati cu norma intreaga. Numai pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore/zi si 30 ore/saptamana.
2. Repartizarea timpului de munca este uniforma, timp de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana cu doua zile de repaus. Dar, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate repartizarea timpului de munca poate fi si inegala, cu respectarea duratei normale de 40 ore/saptamana. Acest lucru trebuie specificat in Regulamentul intern al societatii. 
3. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamana incluzand si orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 ore/saptamana, cu conditia  ca media orelor de munca calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 ore/saptamana. In cazul unor anumite activitati stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia perioade de referinta mai mari de 4 luni dar sa nu depaseasca 6 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si cazurile de suspendare a contractului individual de munca.
4. De asemenea, mai trebuie sa stim ca pentru anumite sectoare de activitate se poate stabili prin negocieri sau prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore. In cazul duratei zilnice de a timpului de lucru de 12 ore, aceasta va fi urmata obligatoriu de o perioada de repaus de 24 ore.
5. Angajatorul mai poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza. In acest caz, durata zilnica a timpului de munca va fi impartita in doua perioade:
– o perioada fixa in care salariatul se afla simultan la locul de munca;
– si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
6. Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de catre fiecare salariat si de a supunde controlului Inspectiei Muncii. Aceasta evidenta ori de cate ori ii este solicitata. Aceasta evidenta se tine pe foi colective de prezenta, denumite in mod uzual si pontaje. 

Munca suplimentara:
Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca este considerata munca suplimentara
Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. De asemenea in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posiblia, in luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, spor ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Acest spor se stabileste prin negociere si va fi stipulat in contractul colectiv de muca aplicabil, ori in Regulamentul Intern dupa caz, sau in contractul individual de munca.