
Despre instruirea introductiv-generala
Instruirea introductiv-generala se face:
- la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din legea 319/2006 si anume: persoanelor angajate cu contract individual de munca, elevilor, studentilor pe perioada efectuarii stagiului de practica, ucenicilor si altor participanti la procesul de munca cu exceptia persoanelor care efectueaza activitati casnice;
- lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
- lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
- lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice unitatii, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
- angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- lucratorul desemnat;
- un lucrator al serviciului intern de prevenire si protective;
- serviciul extern de prevenire si protective.
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale, iar aceasta nu poate fi mai mica de 8 ore. Sunt exceptate de la aceasta regula:
- persoanele participante la procesul de munca si aflate în unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării;
- persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata participării la o forma de pregătire profesională;
- persoane care nu au contract individual de munca încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. Acestora a li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din cadrul iunitatii.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor prezenta, in principal, urmatoarele probleme:
- legislatia de securitate si sanatate in munca;
- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
- masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.
La finalul instruirii introductive-generale se vor verifica cunostintele pe baza de teste, iar rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
Lucratorii noi angajati precum si cei pusi la dispozitia angajatorului printr-un agent de munca temporara nu vor putea fi admisi la lucru daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.