Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2025, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, modifica Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si norme fiscale. Articolul VII introduce un nou alineat care clarifica includerea indemnizațiilor recalculare pentru incapacitate temporară de muncă in veniturile lunii in care sunt determinate, aplicabil din 1 iulie 2026.
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1203 din 24 decembrie 2025, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.
Un aspect important al acestei ordonante este prevazut la Articolul VII, care introduce un nou alineat (1^2) la articolul 17 din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Modificarea vizeaza situatiile in care perioada de incapacitate temporara de munca se prelungeste in luna urmatoare si depaseste limitele prevazute la lit. a) si b) din acelasi articol.
Ce prevede noul alineat (1^2)?
Diferentele de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca (cauzata de boli obisnuite sau accidente in afara muncii), rezultate din recalculare si aferente lunii anterioare, se includ in veniturile lunii in care sunt determinate.
Acestea se declara in Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate (formularul prevazut la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal).
Data intrarii in vigoare
Prevederile Art. VII se aplica incepand cu 1 iulie 2026, inclusiv pentru indemnizatiile aferente certificatelor de concediu medical eliberate in cadrul episoadelor de boala incepute inainte de aceasta data si continuate ulterior.
Impactul modificarii: Aceasta reglementare clarifica modul de declarare si includere in venituri a diferentelor de indemnizatii rezultate din prelungirea concediilor medicale, asigurand o corelare intre legislatia fiscala si cea privind asigurarile sociale de sanatate.
Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, care modifică Codul fiscal, oferind scutiri parțiale de impozit și contribuții sociale pentru salarii în 2026. Angajații cu salariul minim brut vor beneficia de sume scutite de 300 lei/lună în prima jumătate a anului și 200 lei/lună în a doua jumătate.
Guvernul Romaniei a publicat in Monitorul Oficial nr. 1203/24.12.2025 Ordonanta de Urgenta nr. 89/2025, care introduce modificari importante in Codul fiscal si stabileste masuri fiscal-bugetare aplicabile in anul 2026. Printre cele mai relevante prevederi se numara scutirea partiala de impozit si contributii sociale pentru anumite sume din veniturile salariale.
Ce presupune facilitatea fiscala?
In perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, salariatii incadrati cu norma intreaga la functia de baza vor beneficia de scutire de impozit pe venit si contributii sociale pentru suma de 300 lei/luna din veniturile salariale. In intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026, suma scutita se reduce la 200 lei/luna.
Conditii pentru aplicarea scutirii
Pentru a beneficia de aceasta facilitate, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
Salariul de baza brut lunar (fara sporuri si adaosuri) sa fie egal cu salariul minim brut pe tara garantat in plata.
Venitul brut lunar din salarii si asimilate salariilor (fara tichete de masa, vouchere de vacanta sau indemnizatie de hrana) sa nu depaseasca:
4.300 lei in perioada ianuarie – iunie 2026;
4.600 lei in perioada iulie – decembrie 2026.
Este important de mentionat ca reducerea salariului de baza sub nivelul minim pe tara in perioada de aplicare a ordonantei anuleaza dreptul la facilitate.
Aplicabilitate extinsa
Prevederile se aplica nu doar salariatilor cu contract individual de munca, ci si persoanelor care obtin venituri salariale in baza unui raport de serviciu, in aceleasi conditii.
Cum se calculeaza suma scutita?
Suma de 300 lei sau 200 lei se ajusteaza proportional in functie de:
perioada efectiva lucrata la salariul minim;
data angajarii sau incetarii contractului;
fractia din luna pentru care se determina veniturile.
Impact asupra contributiilor sociale
Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, salariul minim brut utilizat pentru calculul contributiilor se diminueaza cu:
300 lei pentru lunile ianuarie – iunie 2026;
200 lei pentru lunile iulie – decembrie 2026.
Perioada de aplicare
Facilitatile se aplica veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2026.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis Decizia nr. 415 pe 24 noiembrie 2025, clarificand compensarea muncii in zilele de repaus saptamanal. Salariatii au dreptul la compensatie dubla pentru munca in aceste zile, ceea ce va influenta costurile angajatorilor si va intari drepturile angajatilor.
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat Decizia nr. 415 din 24 noiembrie 2025, aducand o interpretare obligatorie in materia dreptului muncii. Hotararea vizeaza modul de compensare a muncii desfasurate in zilele de repaus saptamanal.
Contextul
Curtea de Apel Iasi a solicitat clarificari privind doua aspecte din Codul muncii:
daca repausul de 24 de ore prevazut la art. 115 alin. (2) este un repaus zilnic derogatoriu sau se cumuleaza cu repausul saptamanal;
cum se aplica compensatiile pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal.
Decizia ICCJ
Inalta Curte a respins ca inadmisibila sesizarea referitoare la interpretarea art. 115 alin. (2) privind repausul zilnic.
In schimb, a admis sesizarea privind art. 137 alin. (5) si a stabilit ca:
Salariatii care lucreaza in zilele de repaus saptamanal au dreptul la o compensatie egala cu dublul sporului pentru munca suplimentara, chiar daca activitatea nu depaseste durata normala a timpului de munca.
Impact
Pentru angajati: decizia consolideaza dreptul la o remuneratie mai mare atunci cand sunt chemati sa lucreze in zilele de repaus.
Pentru angajatori: hotararea impune obligatia de a acorda compensatii duble, ceea ce poate genera costuri suplimentare in organizarea programului de lucru.
Decizia este obligatorie pentru instante si parti, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Un proiect de lege în România propune modificarea calculului salariului minim, introducând diferențieri în funcție de vechime și studii. Salariile vor crește progresiv, iar angajatorii vor avea obligații stricte. Dacă va fi adoptat, proiectul ar putea îmbunătăți veniturile angajaților și va stimula investiția în educație, afectând bugetele companiilor.
Un proiect de lege depus in Parlament propune modificarea modului de calcul al salariului minim in Romania. In prezent, salariul minim este identic pentru toti salariatii, indiferent de experienta sau nivelul studiilor. Noua propunere introduce diferentieri: salariul minim ar urma sa fie mai mare pentru angajatii cu vechime si pentru cei cu studii superioare. Proiectul a fost inaintat spre dezbatere in procedura de urgenta si, daca va fi adoptat, va modifica semnificativ sistemul de remunerare pentru milioane de persoane.
Motivatia propunerii: Expunerea de motive evidentiaza doua probleme majore: migratia fortei de munca si abandonul scolar. Documentul subliniaza ca:
Aproape o treime dintre romanii care lucreaza in strainatate au intre 20 si 30 de ani;
Un numar semnificativ de tineri nu sunt nici la scoala, nici angajati (fenomenul NEET);
Romania are unul dintre cele mai scazute procente de adulti cu studii superioare din UE (17,4%).
Initiatorii considera ca lipsa diferentierii salariale in functie de studii si experienta descurajeaza atat continuarea educatiei, cat si ramanerea in tara.
Prevederi principale ale proiectului
Salariul minim creste progresiv in functie de vechime
Se introduc 5 graduri de salarizare, corespunzatoare transelor de vechime:
3-5 ani: +10% fata de salariul minim brut;
5-10 ani: +7,5% fata de nivelul anterior;
10-15 ani: +5% fata de nivelul anterior;
15-20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior;
peste 20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior.
Astfel, angajatii cu vechime mai mare vor beneficia de un salariu minim superior.
2. Salariul minim diferentiat in functie de nivelul studiilor
Se stabilesc coeficienti minimi de ierarhizare, in functie de calificare si nivelul de studii, de exemplu:
1,00 pentru muncitori necalificati;
1,20 pentru muncitori calificati sau absolventi de scoala profesionala/liceu;
1,25 pentru absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat;
1,30 pentru absolventi de scoala postliceala sau de maistri;
1,50 pentru studii superioare de scurta durata;
1,70 pentru studii superioare de lunga durata;
1,80 pentru studii superioare de lunga durata si master;
2,00 pentru studii superioare de scurta durata si doctorat.
Aceste prevederi se aplica doar acolo unde postul impune, prin lege sau fisa postului, un anumit nivel de studii.
Obligatii pentru angajatori
Nu vor putea negocia salarii sub nivelul minim corespunzator vechimii si studiilor;
Vor trebui sa actualizeze fisele de post, grilele salariale si procedurile interne;
Nerespectarea noilor reguli poate atrage amenzi intre 5.000 si 10.000 lei pentru fiecare angajat afectat.
Implicatii pentru angajati si companii
Pentru angajatii cu experienta, modificarea poate aduce cresteri ale veniturilor minime si o diferentiere mai clara intre salariile celor cu si fara studii.
Pentru tinerii la inceput de cariera, salariul minim ramane neschimbat, insa proiectul urmareste sa stimuleze investitia in educatie sau formare profesionala.
Companiile vor trebui sa-si ajusteze bugetele si structura salariala, ceea ce poate genera costuri operationale suplimentare si o nevoie crescuta de profesionalizare in resurse umane.
Concluzie: Proiectul nu a devenit inca lege, dar, daca va fi adoptat, va introduce un sistem diferentiat al salariului minim, menit sa recompenseze experienta si educatia. Pentru angajati, acest lucru poate insemna venituri mai mari, iar pentru companii – o schimbare semnificativa de structura si buget. Pentru piata muncii, se anticipeaza o apropiere de standardele europene, unde diferentierea salariala pe criterii de competenta si vechime este deja o practica.
Începând cu 01.08.2025, se modifică indemnizațiile pentru concedii medicale și impozitarea veniturilor din pensii. Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă va varia în funcție de durata concediului medical. De asemenea, anumite categorii vor fi excluse de la asigurarea de sănătate, iar coasigurarea va necesita contribuții anuale.
Modificari privind concediile medicale:
Incepand cu data de 01.08.2025, cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii se determina raportat la fiecare episod de boala, dupa cum urmeaza:
prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioada de pana la 7 zile de incapacitate temporara de munca;
prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioada cuprinsa intre 8 si 14 zile de incapacitate temporara de munca;
prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioada de peste 15 zile de incapacitate temporara de munca.
Totodata, cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca pentru bolile cardiovasculare stabilite in conditiile art. 13 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 158/2005, se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10.
Pentru aplicarea acestor modificari, au fost depuse in dezbatere, la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), doua proiecte de acte normative cu modificari:
un proiect de ordin privind modificarea modelului unic al certificatului de concediu medical si a instructiunilor de utilizare si completare a acestuia;
un proiect de ordin privind modificarea normelor de aplicare ale OUG 158/2005;
In proiectul de ordin privind modificarea normelor de aplicare ale OUG nr. 158/2005, se explica ca, in aplicarea articolului 17 din OUG nr. 158/2005, cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii se determina raportat la fiecare episod de boala si in functie de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boala.
Exemplu: pe parcursul unui episod de boala este acordat un certificat de concediu medical initial urmat, dupa caz, de unul sau mai multe certificate de concediu medical in continuare, acestea putand fi acordate in aceeasi luna sau, dupa caz, in doua sau mai multe luni.
Pe parcursul unui episod de boala, numarul de zile rezultat din certificatul de concediu medical initial se aduna cu numarul de zile rezultat din certificatul/certificatele de concediu medical acordat/acordate in continuare, iar in functie de numarul de zile total rezultat se aplica asupra bazei de calcul procentul corespunzator pentru zilele aferente intregului episod de boala.
Totodata, pentru situatia in care pe parcursul unui episod de boala certificatul de concediu medical initial se acorda la sfarsitul lunii si acesta este urmat de un certificat de concediu medical in continuare in luna urmatoare care conduce la majorarea numarului de zile aferent aceluiasi episodul de boala si, implicit, la majorarea procentului aplicat asupra bazei de calcul, indemnizatia pentru concediu medical se recalculeaza.
Modificari privind veniturile din pensii:
Incepand cu data de 01.08.2025,
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei si, dupa caz, a contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii.
Pentru sumele primite ca plata unica de catre participantii la fondurile de pensii administrate privat si mostenitorii acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depasesc contributiile nete ale participantilor, la care fiecare fond de pensii acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) si, dupa caz, deduce contributia de asigurari sociale de sanatate datorata potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii, in limita venitului impozabil.
Pentru sumele primite ca plati esalonate in rate de catre participantii la fondurile de pensii administrate privat si mostenitorii acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depasesc contributiile nete ale participantilor, la care se aplica plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) si, dupa caz, se deduce contributia de asigurari sociale de sanatate datorata potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii, in limita venitului impozabil, pentru fiecare rata lunara de la fiecare fond de pensii.
Pentru sumele primite ca plata unica de catre participantii la fondurile de pensii facultative si/sau fondurile de pensii ocupationale si mostenitorii acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 1/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depasesc contributiile nete ale participantilor, la care fiecare fond de pensii acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) si, dupa caz, deduce contributia de asigurari sociale de sanatate datorata potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii, in limita venitului impozabil.
Pentru sumele primite ca plati esalonate in rate de catre participantii la fondurile de pensii facultative si/sau ocupationale, precum si mostenitorii acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 1/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depasesc contributiile nete ale participantilor, la care se aplica plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) si, dupa caz, se deduce contributia de asigurari sociale de sanatate datorata potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii, in limita venitului impozabil, pentru fiecare rata lunara de la fiecare fond de pensii.
Modificari privind veniturile obtinute din strainatate:
Prin exceptie, veniturile din pensii obtinute din strainatate, altele decat pensiile administrate privat, facultative sau ocupationale similare drepturilor reglementate prin Legea nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Legea nr. 1/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se supun impozitarii prin aplicarea cotei de impozit prevazute la art. 64 alin. (1) asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila prevazuta la art. 100 alin. (1) si, dupa caz, contributia de asigurari sociale de sanatate datorata potrivit prevederilor titlului V – Contributii sociale obligatorii, calculate la nivelul anului, in limita venitului impozabil anual.
Modificari privind asigurarile la sanatate:
Incepand cu 01.08.2025, urmatoarele persoane vor ramane asigurate la sanatate fara plata contributiei:
bolnavii din programele nationale de sanatate raman asigurati fara plata doar daca nu au venituri impozabile si doar pe perioada tratamentului.
persoanele cu afectiuni oncologice vor continua sa fie asigurate fara plata, indiferent de venituri.
copiii pana la 18 ani;
tinerii intre 18 si 26 de ani, daca sunt: elevi (inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea facultatii, dar nu mai mult de 3 luni), ucenici, studenti, studenti-doctoranzi, absolventi ai facultatilor de medicina, stomatologie, farmacie (maximum 6 luni de la absolvire);
tinerii pana la 26 de ani proveniti din sistemul de protectie a copilului;
persoanele cu handicap, pentru veniturile obtinute in baza Legii nr. 448/2006;
femeile insarcinate si lauzele;
persoanele aflate in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca in urma accidentelor de munca; in urma bolilor profesionale si pentru care indemnizatiile NU sunt supuse CASS, conform art. 155 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal;
persoanele private de libertate, cele aflate in arest preventiv, in executarea unor masuri educative sau masuri de siguranta (art. 109 si 110 din Codul penal);
strainii aflati in centre de cazare in vederea returnarii sau expulzarii, precum si victimele traficului de persoane aflate in procedura de identificare;
cetatenii romani victime ale traficului de persoane, timp de cel mult 12 luni;
voluntarii care activeaza in serviciile publice de urgenta, pe perioada interventiei sau pregatirii, in baza OG nr. 88/2001;
prestatorii casnici, daca preschimba lunar in bani cel putin 85 de tichete de activitati casnice;
donatorii de celule stem hematopoietice (pentru un pacient inrudit sau neinrudit), pentru o perioada de 10 ani de la donare.
In schimb, legea nr. 141/2025 elimina, calitatea de asigurat a urmatoarelor categorii:
persoanele aflate in concediu de acomodare (potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adoptiei) si cele aflate in concediu pentru cresterea copilului (CCC);
persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sau de alte forme de protectie sociala acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei;
beneficiarii venitului minim de incluziune, acordat conform Legii nr. 196/2016;
persoanele care beneficiaza de drepturi acordate in baza legislatiei reparatorii si de recunostinta, respectiv:
Decretul-lege nr. 118/1990 privind persoanele persecutate politic de regimul comunist;
Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind persecutarea din motive etnice;
Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi si vaduvele de razboi;
Legea nr. 309/2002 privind cei care au efectuat stagiu militar in cadrul Serviciului Muncii (1950–1961);
Legea nr. 341/2004 privind recunostinta fata de eroii Revolutiei din 1989, revoltele muncitoresti de la Brasov (1987) si Lupeni (1977);
personalul monahal (calugari, maicute etc.) apartinand cultelor religioase recunoscute, aflat in evidenta Secretariatului de Stat pentru Culte.
Modificari privind calitatea de coasigurat, persoane aflate in intretinerea contribuabilului:
Incepand cu data de 01.09.2025, sotul, sotia sau parintii fara venituri nu vor mai putea fi coasigurati gratuit. Persoana care ii va lua in intretinere va trebui sa depuna declaratia unica si sa plateasca o contributie anuala la sanatate pentru ca acestia sa fie considerati asigurati. Contributia necesara este de 6 salarii minime brute, adica (6*4050 lei)*10% = 2430 lei. Aceasta va putea fi platita in doua transe:
25% la depunerea declaratiei unice
75% pana la 25 mai in anul urmator.
De retinut ca, asigurarea prin coasigurare este valabila 12 luni de la data depunerii declaratiei unice, iar pentru prelungirea acesteia trebuie depusa o noua declaratie pentru perioada urmatoare.
Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 8/2025, care aduce modificări și completări importante Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și altor acte normative relevante. Principalele schimbări vizează statutul de asigurat în sistemul de sănătate, reglementarea contribuțiilor sociale și ajustarea condițiilor pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Principalele modificări legislative
1. Reglementări privind dobândirea și încetarea calității de asigurat
Una dintre cele mai importante modificări aduse de OUG nr. 8/2025 vizează articolul 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, care clarifică momentul dobândirii calității de asigurat pentru persoanele care obțin venituri conform Codului fiscal. Astfel, persoanele ce realizează venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse stabilite prin lege vor fi asigurate în sistemul de sănătate de la data depunerii declarației fiscale prin care se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, articolul 267 alin. (22) și (23) definește condițiile în care calitatea de asigurat încetează. Persoanele vizate vor pierde acest statut la expirarea termenului legal de depunere a declarației unice, în cazul în care nu reînnoiesc obligațiile de plată pentru perioada următoare.
2. Modificări privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
Ordonanța de Urgență nr. 8/2025 introduce ajustări în ceea ce privește veniturile asiguraților și condițiile pentru beneficierea de concedii medicale și indemnizații:
Articolul 5 alin. (11) din OUG nr. 158/2005 stabilește că venitul luat în calcul pentru aceste drepturi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie și nu poate depăși de trei ori această valoare.
Articolul 6 alin. (6) introduce obligația persoanelor asigurate de a încheia un contract cu casa de asigurări de sănătate pentru a putea beneficia de concedii medicale și indemnizații aferente. Acest contract devine efectiv de la momentul înregistrării la casa de asigurări de sănătate.
Pentru contractele de asigurare deja în derulare, modificările legislative nu vor avea efect retroactiv, acestea rămânând reglementate conform legislației în vigoare la data semnării lor.
Consecințe și implicații pentru asigurați
Prin aceste modificări, Guvernul urmărește o mai bună clarificare a statutului de asigurat și a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, asigurând un sistem de sănătate mai predictibil și mai echitabil. Noile reglementări vor influența în special persoanele care obțin venituri din surse independente, impunând o responsabilitate mai strictă în ceea ce privește depunerea declarațiilor fiscale și menținerea calității de asigurat.
De asemenea, ajustarea condițiilor pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate oferă un cadru mai bine definit pentru accesul la aceste drepturi, corelând veniturile declarate cu prestațiile acordate.
În concluzie, OUG nr. 8/2025 introduce schimbări esențiale pentru sistemul de asigurări de sănătate, având un impact semnificativ asupra contribuabililor și reglementând mai clar mecanismele de acces la serviciile medicale și beneficiile sociale.
Ministerul de Finanțe a propus un proiect de ordonanță pentru 2025, aducând modificări în cheltuielile publice, salarii și facilități fiscale. Salariile din sectorul public se mențin, iar pensiile speciale nu vor fi indexate. Se elimină facilitățile fiscale, iar angajații cu salariu minim vor beneficia de sume netaxabile. Proiectul se așteaptă aprobat.
Ministerul de Finanțe a publicat recent un proiect de ordonanță care vizează implementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. Acest proiect, aflat momentan în dezbatere, aduce schimbări importante în domeniul cheltuielilor publice, al drepturilor salariale și al facilităților fiscale. Iată principalele prevederi:
Salarii și beneficii pentru personalul plătit din fonduri publice
Mentinerea nivelului salariilor:
Salariile de bază, sporurile, indemnizațiile și alte elemente ale sistemului de salarizare din sectorul public vor rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024.
Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și alte funcții similare se păstrează la același nivel.
Compensarea muncii suplimentare:
Munca suplimentară din sectorul bugetar va fi compensată exclusiv prin timp liber corespunzător.
Excepții pentru personal militar, polițiști, polițiști de penitenciare și salvatori montani:
Dacă timpul liber nu poate fi acordat în termen de 90 de zile, se va oferi o majorare salarială, conform Codului Muncii.
Plata majorării se va face doar cu aprobarea superiorilor ierarhici, pe baza unui raport justificativ.
Limitări privind alte beneficii:
Nu se vor acorda premii, bonusuri sau alte beneficii similare, cu excepția celor finanțate integral din fonduri externe nerambursabile.
Se suspendă decontarea cheltuielilor de transport pentru concediul de odihnă și emiterea biletelor de valoare (cu excepția tichetelor de creșă).
Suspendarea actualizărilor pensiilor speciale și a altor indemnizații:
Pensiile de serviciu și alte indemnizații speciale nu vor fi indexate în anul 2025.
Mentinerea drepturilor salariale:
Orice alte drepturi de natură salarială reglementate prin legi speciale vor fi menținute la nivelul acordat în luna noiembrie 2024.
Pensii și indicatorul social de referință
Valoarea punctului de referință:
Se menține la 81 lei conform Legii nr. 360/2023. Dispozițiile privind actualizările vor intra în vigoare în 2026.
Indicatorul social de referință (ISR):
Valoarea ISR rămâne la nivelul aplicat în noiembrie 2024.
Pensiile militare de stat:
Acestea nu vor fi indexate cu rata medie anuală a inflației în 2025.
Facilități fiscale în 2025
Eliminarea facilităților fiscale:
Salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai beneficia de taxe reduse începând cu ianuarie 2025.
Facilitatea de 300 lei netaxabili pentru salariul minim:
Angajații cu salariul minim brut pe țară vor beneficia de o sumă de 300 lei/lună netaxabili dacă:
Salariul brut lunar este egal cu salariul minim brut pe țară.
Venitul brut lunar, fără tichete de masă sau indemnizația de hrană, nu depășește 4.300 lei.
Suprataxarea contractelor part-time:
Suprataxarea contractelor de muncă part-time se menține pentru anul 2025.
Alte propuneri
Un alt proiect de ordonanță prevede reducerea cu 10% a bazei de calcul pentru indemnizațiile de concediu medical.
Notă: Aceste măsuri nu sunt încă aplicabile. Proiectul de ordonanță trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial până la 31 decembrie 2024.
Concluzie
Proiectul de ordonanță propus de Ministerul de Finanțe pentru anul 2025 aduce modificări semnificative în domeniul fiscal-bugetar, vizând controlul cheltuielilor publice și reglementarea drepturilor salariale și a pensiilor. Este esențial ca cetățenii și instituțiile afectate să fie informați despre aceste schimbări pentru a se pregăti corespunzător.
Parlamentul României a propus reforme pentru sistemul pensiilor militare, modificând Legea nr. 223/2015. Propunerile includ excluderea pensionarilor condamnați pentru corupție și actualizarea pensiilor în funcție de salariile active. Scopul este crearea unui sistem mai echitabil și transparent, asigurând un trai decent pensionarilor în context economic actual.
Recent, Parlamentul României a propus două proiecte legislative care vizează reformarea sistemului pensiilor militare de stat, aducând modificări esențiale la Legea nr. 223/2015. Aceste modificări au scopul de a asigura integritatea sistemului și de a adapta cuantumul pensiilor la realitățile economice actuale.
1. Condiții de acordare a pensiilor militare:
Prima propunere legislativă introduce modificări la articolul 71 din Legea nr. 223/2015, stipulând că:
Excluderea beneficiarilor condamnați: Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care sunt condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție, infracțiuni contra justiției sau alte infracțiuni similare nu vor mai beneficia de pensie de serviciu sau pensie de invaliditate. Aceștia vor fi redirecționați către sistemul public de pensii.
Obligația instanțelor: În cazul în care un pensionar militar este condamnat, instanțele vor fi obligate să comunice casei de pensii sectoriale informațiile necesare pentru încetarea pensiei de serviciu în termen de 10 zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești.
2. Actualizarea cuantumului pensiilor militare:
A doua propunere legislativă aduce completări importante, introducând trei noi articole în Legea nr. 223/2015 care prevăd:
Actualizarea pensiilor în funcție de salariile active: Cuantumul pensiilor militare de stat va fi actualizat ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul funcției pentru personalul activ, conform unor procente stabilite în legislație. Această actualizare va ține cont de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
Excepții: Prevederile de actualizare nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcții de conducere în Guvern sau în Parlament, pe perioada exercitării acestor funcții.
Impactul acestor modificări:
Aceste propuneri legislative au ca obiectiv crearea unui sistem de pensii militare mai echitabil și mai transparent, prin prevenirea abuzurilor și asigurarea că beneficiile reflectă realitatea salarială a personalului activ. De asemenea, actualizarea regulată a pensiilor va contribui la menținerea puterii de cumpărare a pensionarilor militari, asigurându-le un trai decent în raport cu condițiile economice în continuă schimbare.
Aceste reforme sunt un pas important în direcția modernizării și responsabilizării sistemului de pensii militare, având un impact semnificativ atât asupra beneficiarilor, cât și asupra bugetului de stat.
În urma sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a soluționat o problemă juridică de interes major pentru personalul contractual și funcționarii publici: includerea sau excluderea indemnizației de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Decizia nr. 13/2024 clarifică modul în care trebuie interpretată această problemă în contextul legislației în vigoare.
Contextul juridic:
Problema juridică a apărut în urma practicii neunitare a instanțelor de judecată cu privire la includerea indemnizației de hrană în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Divergențele s-au născut din interpretarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Codului Muncii, în special art. 150 din acesta.
Poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Decizia ICCJ a fost de a exclude indemnizația de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a subliniat că indemnizația de hrană, reglementată prin Legea nr. 153/2017, are o natură distinctă față de salariu și alte sporuri. Aceasta este considerată un drept salarial suplimentar, acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat, având rolul de a acoperi costurile de hrană pentru perioada în care salariatul este prezent la muncă.
Argumente juridice:
Caracterul specific al indemnizației de hrană: Curtea a evidențiat că aceasta nu reprezintă un spor sau un venit cu caracter permanent, ci este un drept salarial cu o destinație precisă – acoperirea cheltuielilor de hrană în timpul muncii. În plus, aceasta se acordă doar proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Diferențierea față de alte drepturi salariale: Codul muncii prevede că indemnizația de concediu de odihnă trebuie să includă salariul de bază și sporurile permanente. În schimb, indemnizația de hrană nu are caracter permanent și, prin urmare, nu intră în această categorie.
Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene: ICCJ a invocat și practica CJUE, care a statuat că anumite elemente salariale care acoperă costuri ocazionale, precum cheltuielile de hrană, nu trebuie incluse în calculul indemnizației de concediu.
Consecințele deciziei:
Această decizie a Înaltei Curți unifică practica judiciară, eliminând incertitudinile juridice legate de modul în care indemnizația de hrană trebuie tratată în raport cu indemnizația de concediu de odihnă. Hotărârea are un impact semnificativ asupra angajaților din sectorul public, clarificând faptul că indemnizația de hrană nu va mai fi inclusă în calculul indemnizației de concediu, evitând astfel interpretările diferite la nivelul instanțelor.
Concluzie:
Decizia nr. 13/2024 reprezintă un moment important în jurisprudența românească, asigurând aplicarea unitară a legii în ceea ce privește indemnizația de hrană. Angajații din sectorul public și funcționarii publici trebuie să înțeleagă că, deși acest drept salarial este esențial în contextul muncii zilnice, el nu este considerat parte integrantă a bazei de calcul a indemnizației pentru concediu de odihnă.
Aceasta decizie devine obligatorie, din data de 21.10.2024, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut în România va crește la 4.050 lei lunar, o majorare de 9,46% față de cele 3.700 lei actuali. Aceasta va îmbunătăți salariile angajaților, reducând sărăcia și stimulând economia. Totuși, micile afaceri ar putea resimți creșterea costurilor cu forța de muncă.
Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul României a stabilit, printr-o hotărâre, creșterea salariului de bază minim brut garantat în plată la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu 24,496 lei pe oră. Această decizie reprezintă o majorare de aproximativ 9,46% față de nivelul salariului minim actual, care este de 3.700 lei.
Motivul principal al acestei măsuri este îmbunătățirea condițiilor salariale pentru angajații care câștigă salariul minim și reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială. În prezent, aproximativ 15,5% dintre angajații din România beneficiază de salariul minim pe economie, dar se estimează că această creștere va afecta un număr de 1.823.520 de persoane.
Această majorare este considerată benefică la nivel social, deoarece va contribui la stimularea ocupării forței de muncă și la creșterea puterii de cumpărare a angajaților, cu efecte pozitive asupra economiei prin creșterea consumului. În plus, măsura va avea un impact asupra mai multor drepturi și obligații legale, cum ar fi contribuțiile pentru persoanele cu handicap neîncadrate și punctul de amendă, care sunt calculate în funcție de salariul minim.
Pe de altă parte, creșterea salariului minim poate afecta mediul de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii, unde nivelul salariilor este mai scăzut în comparație cu media națională. Aceasta ar putea duce la o creștere a costurilor cu forța de muncă în sectoare precum comerțul și transporturile. Totuși, Guvernul consideră că aceste costuri suplimentare vor fi compensate de beneficiile pe termen lung aduse economiei și de reducerea muncii la negru.
Această măsură vine în urma consultărilor cu partenerii sociali, inclusiv sindicatele și patronatele, și a fost aprobată în cadrul Consiliului Național Tripartit la data de 16 octombrie 2024. Totuși, proiectul de hotărâre nu se aplică în prezent, urmând să intre în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.
Legislatie si practici de resurse umane 