Categorie: Resurse umane

Persoanele salariate care s-au autorecenzat in perioada 14.03.2022 – 27.05.2022 prin intermediul internetului au dreptul la o zi libera, platita. Dovada autorecenzarii on-line se realizeaza prin prezentarea codului de confirmare a incheierii cu succes a autorecenzarii.

Totodata, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzarii on-line au obligatia de a le acorda acestora ziua libera, platita, la o data stabilita de comun acord cu persoanele indreptatite. Ziua libera platita se acorda in termen de maximum 12 luni de la data realizarii cu succes a autorecenzarii.

In concluzie, DA, se mai acorda ziua libera platita persoanelor salariate, care nu au beneficiat de aceasta, in termen de 12 luni de la data inscrisa pe dovada autorecenzarii. Deci, pana in luna 26.05.2023.

Baza legala:

Art. 49 din O.U.G. nr. 19/2020

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1173/07.12.2022, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 164/2022 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.

Iata mai jos ce aduce nou Ordonanta:

• Persoanele care indeplinesc conditiile de acordare a concediului pentru cresterea copilului, in vederea solicitarii acestuia, au obligatia sa anunte angajatorul, cu cel putin 10 zile inainte de finalizarea concediului de maternitate sau, dupa caz, inainte de data estimata de incepere a concediului pentru cresterea copilului, precum si de intentia de a-si exercita dreptul la concediul pentru cresterea copilului prin depunerea unei cereri in format letric sau electronic, in care sa precizeze perioada preconizata a concediului pentru cresterea copilului. In cazul in care persoana indreptatita nu precizeaza in cererea de acordare a concediului perioada preconizata, angajatorul aproba cererea pentru perioada maxima a concediului pentru cresterea copilului si anume, pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap. Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului.

• Persoana indreptatita care are calitatea de salariat si care se intoarce la activitatea profesionala, aceasta are obligatia de a anunta, in scris, angajatorul cu cel putin 30 de zile inainte intentia de reluare a raportului de munca sau de serviciu.

• Indemnizatia pentru cresterea copilului poate fi urmarita si executata silit indiferent de natura creantelor datorate de debitor, in limitele prevazute de cadrul legal in materie.

• La intoarcerea din concediul pentru cresterea copilului, precum si la incetarea concediului pentru cresterea copilului, persoanei indreptatite i se aplica prevederile art. 10 alin. (8) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiind de conditii care nu ii sunt mai putin favorabile, precum si de orice imbunatatire a conditiilor de munca la care ar fi avut dreptul daca nu ar fi efectuat concediul.

• Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului se majoreaza cu 50% din indemnizatia cuvenita, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere. Majorarea astfel calculata nu poate fi mai mica decat valoarea minima a indemnizatiei pentru cresterea copilului si anume, 2,5*525,5 = 1314 lei.

• Cele 12 luni necesare pentru determinarea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului pot fi constituite si din perioadele in care persoana intreptatita a beneficiat de concediu de acomodare si indemnizatia lunara aferenta acestuia.

• Daca o persoana realizeaza venituri atat in tara, cat si in statele in care se aplica Regulamentul nr. 883/2004, fara suprapunerea perioadelor de activitate, se iau in calcul veniturile realizate in ambele tari, cu aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 12 alin. (2) din acelasi regulament.

• Recalcularea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul obtinerii unor venituri suplimentare, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, din hotarari judecatoresti/adeverinte sau acte de rectificare a veniturilor.

• Se extinde perioada netransferabila de concediu pentru cresterea copilului in cazul parintelui care nu a solicitat initial acest drept, de la cel putin 1 luna la cel putin 2 luni din perioada totala a concediului, daca ambii parinti indeplinesc conditiile legale.

• Suspendarea sau incetarea platii indemnizatiei pentru cresterea copilulu in cazul in care certificatul de incadrare in grad de handicap expira in perioada concediului de crestere a copilului.

• Plata indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se suspenda in cazul in care persoana indreptatita realizeaza, in decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu, al caror nivel net nu depaseste de 8 ori cuantumul minim al indemnizatie, adica pana la suma de 2,5*525,5 valoarea ISR = 1314 lei*8 = 10512 lei.

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Guvernul va actualiza in mod corespunzator, prin hotarare, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

(Nota: Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara).

Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2022, fuctionarii publici vor putea lucra si in regim de telemunca sau in regim de munca la domiciliu.

Totodata, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor putea stabili prin act administrativ si alte moduri de organizare flexibila a timpului de lucru.

Asa cum prevede si Legea nr. 81/2018, si in cazul fuctionarilor publici activitatea desfasurata in regim de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se realizeaza ca urmare a aprobarii de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a solicitarii functionarului public.

Durata activitatii desfasurate in regim de telemunca, pentru functionarul public, nu poate depasi 5 zile pe luna.

Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor stabili prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activitatile, precum si posturile pentru care se poate aproba desfasurarea activitatii in regim de telemunca.

Conform legii, desfasurarea activitatii in regim de telemunca, pentru functionarii publici, se poate aproba pentru:

• Persoanele care au copii cu varsta de pana la 11 ani;
• Persoanele care acorda ingrijire unei rude, in acceptiunea art. 1531 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu care locuieste in aceeasi gospodarie;
• persoanele care au o stare de sanatate care nu le permite deplasarea la sediul autoritatii sau institutiei publice, din cauze determinate de unele boli grave, ori in situatie de graviditate, dovedite prin adeverinta medicala;
• persoanele care desfasoara activitati dintre cele stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice ca putand fi realizate in regim de telemunca.

Ce obligatii au functionarii publici care isi vor desfasura activitatea in regim de telemunca?

• sa dispuna de toate mijloacele necesare indeplinirii atributiilor care le revin potrivit fisei postului;
• sa raspunda la orice solicitare referitoare la activitatea profesionala primita de la superiorii ierarhici, in timpul programului de lucru, transmisa prin mijloace de comunicare la distanta;
• sa respecte normele cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare al institutiei, Regulamentul intern, normele cu privire la protectia datelor cu caracter personal si alte norme si proceduri specifice aplicabile, dupa caz.

Ce obligatii au autoritatile si institutiile publice la nivelul carora exista functionari publici care isi desfasoara activitatea in regim de telemunca?

• sa verifice activitatea functionarilor publici, in principal prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor;
• sa asigure modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate in regim de telemunca de catre functionarii publici;
• sa se asigure ca functionarii publici detin mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si echipamentele de munca functionale, sigure si necesare prestarii muncii sau sa puna la dispozitia functionarilor publici aceste mijloace si echipamente;
• sa se asigure ca functionarii publici primesc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor.

Important de retinut: Pe durata exercitarii activitatii in regim de telemunca sau a muncii la domiciliu, functionarii publici beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, cu exceptia sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase.

Pentru buna desfasurare a activitatii in regim de temunca si in regim de munca la domiciliu, la nivelul autoritatilor si institutiilor publice vor fi aprobate proceduri care cuprind cel putin urmatoarele aspecte:

• formatul cererii pentru desfasurarea activitatii in regim de telemunca, respectiv al cererii de munca la domiciliu;
• mijloacele necesare indeplinirii atributiilor potrivit fisei de post, in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu, pe care trebuie sa le detina functionarii publici, inclusiv, dar fara a se limita la: telefon, calculator desktop sau laptop, acces la internet, semnatura electronica, acces securizat la distanta la sistemele IT, la sistemul de e-mail si la resursele documentare ale institutiei utilizate la nivelul compartimentului unde functionarii publici isi desfasoara activitatea ori la alte resurse si informatii necesare pentru indeplinirea activitatii, dupa caz;
• mecanismele doveditoare, de raportare si de monitorizare a activitatii in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu.

O alta modificare importanta se refera la perioadele in care functionarii publici urmeaza programe de formare si de perfectionare profesionala care vor fi asimilate timpului de munca si se si se vor desfasura, atunci cand este posibil, in cadrul programului de lucru.

Ultima modificare a Codului Admnistrativ se refera la informatiile privitoare raportului de serviciu al functionarului public, persoana care are competenta legala de numire sau, dupa caz, conducatorul autoritatii sau institutiei publice trebuie sa informeze functionarul public cu privire la urmatoarele elemente:

• dreptul la formare si perfectionare profesionala, asigurat de autoritatea sau institutia publica;
• durata concediului de odihna;
• conditiile de acordare a preavizului si durata perioadei de preaviz;
• data platii salariului si metoda de plata a salariului;
• modalitatea de efectuare a orelor suplimentare, remuneratia acestora sau, dupa caz, compensarea prin ore libere platite;
• acordurile colective incheiate de autoritatea sau institutia publica, in conditiile art. 487, cu sindicatul reprezentativ al functionarilor publici la nivel de autoritate sau institutie publica, sindicatul afiliat la o federatie reprezentativa la nivelul sectorului de activitate din care face parte autoritatea sau institutia publica sau sindicatul afiliat la o federatie reprezentativa la nivelul grupului de unitati din care face parte autoritatea sau institutia publica, dupa caz, ori cu reprezentantii functionarilor publici;
• contributii suplimentare la pensia facultativa sau la pensia ocupationala a functionarului public suportate de autoritatea sau institutia publica, in conditiile legii;
• Regulamentul de organizare si functionare al autoritatii sau institutiei publice si regulamentul intern al autoritatii sau institutiei publice.

Orice modificare a informatiilor de mai sus se comunica in scris functionarului public, prin grija compartimentului de resurse umane, in termen de 3 zile lucratoare de la data la care a intervenit modificarea.

Nerespectarea prevederilor privitoare la informarea si comunicarea acestor informatii catre functionarul public, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1000 la 5000 lei.

Concediul paternal este reglementat prin Legea nr. 210/1999 modificata si completata recent prin OUG. nr. 117/2022. Modificarea a fost necesara pentru a transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viata profesionala si cea privata a parintilor si ingrijitorilor.

Astfel, concediul paternal este acordat in scopul de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea copilului nou-nascut si de a facilita concilierea vietii profesionale cu viata de familie in cazul lucratorilor care sunt parinti.

Durata concediului paternal este de 10 zile lucratoare, iar in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal, se majoreaza cu 5 zile lucratoare. pentru fiecare copil nou-nascut, pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultura, indiferent cand este acesta obtinut.

Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.

Angajatorul are obligatia de a aproba concediul paternal, precum si de a informa angajatii cu privire la acest drept (n.R. Daca angajatorul nu aproba concediul paternal si nu informeaza salariatii cu privire la dreptul de a solicita concediul paternal, acesta este pasibil de amenda contraventionala de la 4.000 lei la 8.000 lei!).

Concediul paternal se inregistreaza in Revisal in baza art. 51 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, cel tarziu in ziua anterioara datei suspendarii/datei incetarii suspendarii (art. 4 alin. 1 lit. e din HG nr. 905/2017).

Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al angajatorului si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective. Totodata, perioada concediului paternal constituie vechime in munca si in serviciu, precum si in specialitate si se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

La incetarea concediului paternal salariatul are dreptul de a se intoarce la ultimul loc de munca ori la un loc de munca echivalent, avand conditii de munca echivalente, si, de asemenea, de a beneficia de orice imbunatatire a conditiilor de munca la care ar fi avut dreptul in timpul absentei.

Interdictii:

• Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul lucratorului care se afla in concediu paternal (n.R. In cazul in care angajatorul inceteaza contractul de munca al salariatului aflat in concediu paternal. Acesta este pasibil de amenda contraventionala de la 3.000 lei la 10.000 lei!). Interdictia nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
• Este interzisa aplicarea unui tratament mai putin favorabil tatalui care a solicitat sau a efectuat concediul de paternitate.

Categorii de persoane care pot beneficia de concediu paternal:

• persoanele care desfasoara activitate in baza unui contraxct individual de munca;
• persoanele care desfasoara activitate pe baza unor contracte din activitate sportiva incheiate potrivit art. 671 alin. (1) lit. a) -e) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
• persoanele care desfasoara activitate pe baza unor conventii de munca individuale incheiate potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, cu modificarile ulterioare;
• directorii care desfasoara activitate pe baza contractelor de mandat incheiate potrivit Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• persoanele care desfasoara activitate pe baza unor contracte de management incheiate potrivit Legii nr. 66/1993 privind contractul de management;
• persoanele care desfasoara activitate pe baza unor contracte de management si de administrare incheiate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• persoanele care ocupa o functie de demnitate publica;
• politistii, cadrele militare, soldatii si gradatii profesionisti, precum si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, in activitate;
• de asemenea, tatal care indeplineste obligatoriu serviciul militar in calitate de militar in termen, potrivit legii, are dreptul la o permisie de 10 zile lucratoare acordate la nasterea propriului copil.

Concediul platit pentru evenimente deosebite, include printre altele si zile libere acordate salariatului cu ocazia nasterii unui copil. Aceste zile libere au fost prevazute prin contractul colectiv de munca la nivel national, devenind astfel obligatorii la acea vreme (n.R. din 2011, acest contract colectiv de munca la nivel national fiind abrogat). In prezent, multi angajatori, au prevazut, in continuare, prin regulamentele proprii sau contractele colective la nivel de unitate, aceste zile. Dar, daca aceste zile nu sunt prevazute nicaieri, acordarea lor de catre angajator nu este obligatorie. Totodata, este de retinut si faptul ca, prin art. 152 din Codul Muncii, in cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite vor fi stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Prin CCM-ul la nivel national abrogat, era prevazaut ca salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:

• casatoria salariatului – 5 zile;
• casatoria unui copil – 2 zile;
• nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;
• decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile;
• decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
• donatorii de sange – conform legii;
• la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate – 5 zile.

Pe langa acestea, bineinteles angajatorul poate prevedea si alte zile libere acordate salariatilor. Si, in acest caz, acordarea acestora se face in baza cererii salariatului.

Zilele libere platite nu se inregistreaza in Revisal!

In concluzie, concediul paternal este definit printr-o lege (legea nr. 210/1999) si se aplica tuturor, pe cand zilele libere platite, stabilite de angajator prin regulamentele proprii si CCM la nivel de unitate, au valabilitate doar in cadrul societatii respective. Astfel ca, daca prin regulamentul intern, angajatorul are prevazut acordarea de zile libere platite pentru nasterea copilului, salariatul poate beneficia cumulat si de concediu paternal in baza Legii nr.210/1999, dar si zile libere platite pentru nasterea copilului conform prevederilor interne din cadrul societatii.

Ziua de 15.08.2022 este reglementata de Codul Muncii ca zi de Sarbatoare Legala in care nu se lucreaza (art. 139 alin. 1). Incalcarea acestor prevederi de catre angajator se sanctioneaza contraventional cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.

Totusi, Codul Muncii prevede doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala (daca e cazul):

1. angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
2. angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se va asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se acorda zile libere, angajatii vor beneficia pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.