Categorie: Fără categorie

Modificari aduse OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 8 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
„
e)persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislației interne a unui stat membru al Uniunii Europene, a Spațiului Economic European sau a Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, stagii de asigurare atestate prin intermediul formularului european privind totalizarea perioadelor de asigurare, eliberat de instituția competentă la care acestea au fost asigurate anterior.”
2.La articolul 10 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
„
d)veniturile asigurate în România în luna/lunile anterioare lunii în care s-a eliberat certificatul de concediu medical sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate/asigurare în România, pentru situațiile în care se utilizează perioadele prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. e), astfel: veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B; veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare înscris în contractul de asigurare, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2); veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare fără plata unei contribuții, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C.”
3.La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„
(3)Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:
a)un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătății;
b)un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
c)pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.”
4.Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
„

Art. 61. –

(1)Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și persoanelor care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.
(2)Pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.
(3)Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere prevederilor referitoare la activitatea comisiilor de expertiză medico-militară prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
(4)Prin excepție de la prevederile art. 13 alin. (2) și art. 14 alin. (4), pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, comisiile de expertiză medico-militară pot face propuneri de prelungire a unor concedii medicale peste 91 de zile pentru o perioadă de până la 550 de zile.”
Sursa: Lege5

8 Reglementari in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru telemunca

  1. angajatorul trebuie sa asigure mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si/sau echipamentele de munca sigure necesare prestarii muncii, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;
  2. angajatorul trebuie sa instaleze, sa verifice si sa intretina echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;
  3. angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a activitatii de telemunca si utilizarii echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfasurare a activitatii de telemunca, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru;
  4. telesalariatul trebuie sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de telemunca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca, ori in vederea cercetarii evenimentelor;
  5. telesalariatul trebuie sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de telemunca;
  6. telesalariatul trebuie sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa;
  7. telesalariatul trebuie sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca;
  8. telesalariatul trebuie sa respecte regulile specifice si restrictiile stabilite de catre angajator cu privire la retele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispozitie.
Sursa: Portal legislativ

Studiu de caz: O persoana care beneficiaza de indemnizatie CCC poate obtine venituri din PFA?

Conform art. 16 alin. (2) lit. (i) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, dreptul la indemnizatie se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap. 

Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. (i), plata indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se suspenda in cazul in care persoana indreptatita se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

  • a) primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu;
  • b) primeste indemnizatii in calitate de consilier local sau judetean, indiferent de nivelul acestora;
  • c) realizeaza, in decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului pe venit, prin desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu, al caror nivel net nu depaseste de 5 ori cuantumul minim al indemnizatiei stabilit la art. 2 alin. (2) din Ordonanta.
Nota: Cuantumul indemnizatiei lunare prevazute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului. Cuantumul minim al indemnizatiei lunare nu poate fi mai mic decat suma rezultata din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinta (500 lei), iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depasi valoarea de 8.500 lei.
In concluzie, o persoana care beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului si are si un PFA deschis si activ, poate obtine venituri fara ca indemnzatia sa se suspende in conditiile mentionate (art. 16, alin. (3) lit. (c) din OUG 111/2010), cu conditia ca indemnizatia de crestere copil sa nu fie obtinuta in baza acelui PFA.

Concedii medicale. Determinare zile suportate de angajator si FNUASS

Stagiul minim de asigurare pentru acordarea concediilor medicale este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Lista concediilor medicale care se acorda fara stagiu de cotizare am prezentat-o aici: https://revista-de-hr.blogspot.com/2018/09/coduri-indemnizatii-concedii-medicale.html.

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă, potrivit art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, de către angajator sau din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de incapacitate.

Iata mai jos cateva exemple de calcul privind zilele platite de concediu medical asa cum sunt ele prevazute in Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate din 05.01.2018.

Exemplul 1 – Situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 1-12 ianuarie 2018, iar repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica, potrivit art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

ziua
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
. . .
. . .
. . .
data calendaristică
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
. . .
. . .
. . .
zile plătite
–
–
X
X
X
–
–
Y
Y
Y
Y
Y

unde, X – zile suportate de angajator, Y – zile suportate din bugetul FNUASS.

În acest caz angajatorul suportă indemnizația de asigurări sociale de sănătate pentru 3 zile lucrătoare, având în vedere că 1 și 2 ianuarie sunt zile de sărbătoare declarate nelucrătoare.

(2) Numărul de zile ce urmează a fi plătite nu va cuprinde zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, și/sau zilele nelucrătoare stabilite prin programul de lucru, potrivit contractelor colective de muncă.

Exemplul 2 – Situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 1-15 ianuarie 2018, iar prin programul de lucru se stabilesc zilele nelucrătoare, altele decât sâmbetele și duminicile, potrivit art. 137 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Luna ianuarie a anului 2018 cuprinde 21 de zile lucrătoare.

ziua
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
L
data calendaristică
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
zile plătite
–
–
X
X
X
Y
Y
–
–
Y
Y
Y
Y
Y
–

Se consideră că zilele nelucrătoare stabilite prin programul de lucru sunt cele aferente zilelor de luni și marți.

unde, X – zile suportate de angajator, Y – zile suportate din bugetul FNUASS.

Exemplul 3 – Situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 15-31 ianuarie 2018, iar zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, potrivit art. 137 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

ziua
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
data calendaristică
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
zile plătite
–
–
–
–
–
–
–
–
Y
Y
Y
Y
–
–
Y
Y
Y

Se consideră că persoana a desfășurat activitate continuă în perioada 1-14 ianuarie.

În acest caz, având în vedere faptul că primele 8 zile de incapacitate sunt cuprinse în perioada de repaus săptămânal acordată potrivit legii, indemnizația se va calcula numai pentru zilele lucrătoare ulterioare acesteia, în cazul de față pentru cele cuprinse în perioada 23-31 ianuarie.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite (*) conform art. 10 din Norme. 

Pentru incapacitatile temporare de muncă, determinate de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum și de o boală infectocontagioasă din grupa A, precum și de urgențe medico-chirurgicale, cuantumul brut lunar al indemnizației este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din Norme.

(*) Baza de calcul se calculeaza ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar.

Mai jos, prezint si ttipurile de concedii medicale care suporta integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Acestea sunt:

  • indemnizatie pentru reducerea timpului de munca
  • concediul si indemnizatie pentru carantina
  • indemnizatia de maternitate
  • concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

  • concediul si indemnizatia de risc maternal.

Contractul individual de munca cu timp partial

Conform art. 103 din Codul Muncii, salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.
Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.
Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale. Atunci cand nu exista un salariat comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, reglementarile legale in domeniu.
Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor obisnuite prevazute la art. 17 alin. (3) din Codul Muncii, urmatoarele:
  • a) durata muncii si repartizarea in mod expres a programului de lucru (conform art. 260 alin. (1) lit. (e3), primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in afara programului e lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei);
  • b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
  • c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele mentionate anterior, contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.
De mentionat ca, salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Nou! Incepand cu 1 ianuarie 2020, angajatorii nu vor mai fi obligati sa plateasca CAS si CASS la nivelul salariului minim brut pe tara pentru salariatii part-time ale caror venituri sunt sub pragul salariului minim brut pe tara, asa cum se intampla in present, astfel ca baza de calcul pentru contributia asigurarilor sociale (CAS) si a contributiei asigurarilor sociale de sanatate (CASS) va fi egala cu salariul brut realizat in luna respectiva de catre persoana incadrata cu contract de munca cu timp partial (Legea 263/2019 care modifica Codul fiscal art. 146 si 168).
Ce trebuie sa stim despre durata concediului de odihna in cazul unui contract individual de munca cu timp partial?
Daca pana in data de 05 iulie 2005, Codul Muncii prevedea ca durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, de la acea data pentru a inlatura discriminarile legate de acel articol, salariatii incadrati cu contract de munca cu timp partial vor beneficia de minim 20 zile lucratoare/an de concediu de odihna pentru activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Daca pentru salariatii incadrati cu timp partial de 1,2,3,4,5,6,7 ore/zi, treaba este simpla, pentru calculul zilelor de concediu de odihna, cum facem in cazul salariatilor incadrati cu contracte atipice de 1 ora/saptama, 8 ore/luna, etc? 🙂 Teoretic, nu exista un calcul oficial reglementat de lege, dar in practica se procedeaza conform articolului publicat de mine, aici: https://revista-de-hr.blogspot.com/2013/08/studiu-de-caz-calcularea-zilelor-de.html .

Modificarea unilaterala a contractului de munca

De regula, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute ale contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
Conform art. 41 alin. (1) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. Doar cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
Aliniatul (3) al aceluiasi articol din Codul Muncii, ne spune ca modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
  • a) durata contractului;
  • b) locul muncii;
  • c) felul muncii;
  • d) conditiile de munca;
  • e) salariul;
  • f) timpul de munca si timpul de odihna.
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca poate interveni in una dintre urmatoarele situatii:
  • delegarea salariatului;
  • detasarea salariatului;
  • in caz de forta majora;
  • cu titlu de sanctiune disciplinara;
  • ca masura de protectie a salariatului.
Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.
Delegarea este definita de Codul Muncii ca fiind exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca (art. 43).
Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Detasarea este definita de Codul Muncii ca fiind schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului (art. 45).
Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni. De retinut ca, salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea. Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.
Conform art. 48 din Codul Muncii, angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
Potrivit  art. 1351 alin. (2) din Codul civil, forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
Referitor la sanctiunea  disciplinara prevazuta la art. 48 din Codul Muncii, trebuie retinut ca faptul ca legiuitorul a avut in vedere sectiunea disciplinara a retrogradarii din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile (art. 248 alin. (1) lit. (b) din Codul Muncii). De mentionat in acest caz ca, aceasta sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile!!!.
Atentie, insa!!! Din practica judiciara s-a constatat ca nu constituie modificare nelegala a felului muncii promovarea in functie conform contractului colectiv de munca. In schimb, este nelegala modificarea unilaterala a felului muncii si salariului prin trecerea dintr-o functie de conducere in una de executie, precum si schimbarea functiei (si eventual si al salariului) in mod unilateral in cazul in care societatea trece printr-un proces de reorganizare.
Referitor la masura de protectie a salariatului prevazuta la art. 48 din Codul muncii, trebuie retinut faptul ca in acest caz trebuie sa se aibe in vedere prevederile legale privind minorii, femeile gravide, care alapteaza sau in perioada de lauzie, persoanele cu handicap, pentru persoanele pentru care recomandarea medicului de medicina muncii implica schimbarea locului muncii, pentru pensionarii de invaliditate gradul III, cu capacitate de munca diminuata, etc.

Studiu de caz: Majorarea salariului minim – Act aditional sau Decizie?

In timpul executarii contractului individual de munca, conform art. 17 alin. (5) din Codul Muncii, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute in contractul individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
Modificarea salariului minim brut pe tara se face printr-o Hotarare de Guvern, deci este o situatie prevazuta de lege. In acest caz, in situatia in care in cadrul unei societati modificarea salariilor se face de la minim la minim, conform modificarilor legislative, se intocmeste DECIZIE INDIVIDUALA de modificare a salariului.
De mentionat ca, angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.
Totodata, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara.
Conform art. 4 alin. (3) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariatilor, orice modificare a salariului, se transmite in registru in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce ca urmare a unei hotarari judecatoresti cand transmiterea in registru se face in termen de 20 de zile lucratoare de la data la care angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.
De retinut: Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. d) -h), in termenele prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) – (n.r. in acest caz, modificarea salariului).
In concluzie:
Actele aditionale, respectiv deciziile de modificare a salariului de baza lunar brut se intocmesc anterior producerii modificarii, iar inregistrarea acestora se face in termen de 20 zile lucratoare de la data producerii modificarii.

Studiu de caz: Repausul saptamanal acordat cumulat

Preambul: Dupa cum bine cunoastem, repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica (art. 137 alin. (1) din Codul Muncii). In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, iar salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
 
Atentie! Munca prestata in zilele de repaus saptamanal nu constituie munca suplimentara! Sunt doua lucruri total distincte. Prin urmare, daca salariatul a lucrat sambata nu este suficient sa ii acordati spor la salariu, ci va trebui sa ii dati si o zi libera. Repausul saptamanal se acorda, intotdeauna, in natura. Potrivit art. 260 alin. (1) lit. (j) din Codul muncii, constituie contraventie nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.
 
Dar, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Astfel, angajatorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, atat numarul exact al zilelor in care activitatea va fi prestata in mod continuu (sub 14 zile calendaristice), precum si perioada exacta in care se propune acordarea zilelor de repaus saptamanal.
Dupa obtinerea acordului din partea sindicatului/ reprezentantilor salariatilor, angajatorul are obligatia de a trimite solicitarea inspectoratului teritorial de munca in raza caruia isi are sediul sau punctul de lucru respectiv. Solicitarea va fi insotita de urmatoarele documente:
  • justificarea necesitatii desfasurarii activitatii continue, din care sa rezulte caracterul de exceptie al situatiei;
  • un tabel nominal cu salariatii care vor desfasura activitatea in aceste conditii;
  • acordul intre angajator si sindicat sau reprezentantii salariatilor cu privire la efectuarea activitatii si acordarea in mod cumulat a zilelor de repaus saptamana.
Salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2) din Codul Muncii, adica vor beneficia de un plus la salariu ce nu poate fi mai mic de 150% din salariul de baza.

Programarea concediilor de odihna


Iata ca a venit si luna decembrie, luna cadourilor, luna care da mult de lucru celor din Departamentul de Resurse Umane. Unul dintre lucrurile pe care oamenii de HR trebuie sa il aibe in vedere la fiecare sfarsit de an, este PROGRAMAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA.

Programarea concediilor de odihna este definita de art. 148 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza uneiprogramari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. 

De retinut ca, programarea concediilor se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
  1. Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
  2. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
In cadrul perioadelor de concediu stabilite la punctele 1 si 2, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.


________________ S.R.L.- ____________

Str. _____________, numarul _____________

CIF / CUI: _____________________

Nr. _____ / ________________________________

Decizie de Programare a Concediilor de Odihnă pentru anul ______
Nr. ……. / Data. ………………..

In conformitate cu art.148 Codul Muncii,

Ca urmare a conditiilor stipulate in contractele individuale de munca, am procedat la programarea concediilor de odihna ale angajatilor, pentru anul ________, dupa consultarea in prealabil a acestora.

Astfel, programarea va avea urmatoarea structura:

Nr. crt.
Numele si prenumele salariatului
Perioada efectuarii concediului
Semnatura
1
2
3
4

Data,                                                                           Administrator,

_______________                                                      __________________

Modificarea varstei de pensionare

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare , conform tabelului nr. 1, in situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare in conditii deosebite de munca (modificat prin Legea 215/2019):

Stagiul de cotizare realizat in conditii deosebite (ani impliniti)
Reducerea varstei standard de pensionare cu:
Ani
Luni
1
–
4
2
–
8
3
1
–
4
1
4
5
1
8
6
2
–
7
2
4
8
2
8
9
3
–
10
3
4
11
3
8
12
4
–
13
4
4
14
4
8
15
5
–
16
5
4
17
5
8
18
6
–
19
6
4
20
6
8
21
7
–
22
7
4
23
7
8
24
8
–
25
8
4
26
8
8
27
9
–
28
9
4
29
9
8
30
10
–