Conform art. 103 din Codul Muncii, salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.
Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.
Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale. Atunci cand nu exista un salariat comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, reglementarile legale in domeniu.
Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor obisnuite prevazute la art. 17 alin. (3) din Codul Muncii, urmatoarele:
-
a) durata muncii si repartizarea in mod expres a programului de lucru (conform art. 260 alin. (1) lit. (e3), primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in afara programului e lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei);
-
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
-
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele mentionate anterior, contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.
De mentionat ca, salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Nou! Incepand cu 1 ianuarie 2020, angajatorii nu vor mai fi obligati sa plateasca CAS si CASS la nivelul salariului minim brut pe tara pentru salariatii part-time ale caror venituri sunt sub pragul salariului minim brut pe tara, asa cum se intampla in present, astfel ca baza de calcul pentru contributia asigurarilor sociale (CAS) si a contributiei asigurarilor sociale de sanatate (CASS) va fi egala cu salariul brut realizat in luna respectiva de catre persoana incadrata cu contract de munca cu timp partial (Legea 263/2019 care modifica Codul fiscal art. 146 si 168).
Ce trebuie sa stim despre durata concediului de odihna in cazul unui contract individual de munca cu timp partial?
Daca pana in data de 05 iulie 2005, Codul Muncii prevedea ca durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, de la acea data pentru a inlatura discriminarile legate de acel articol, salariatii incadrati cu contract de munca cu timp partial vor beneficia de minim 20 zile lucratoare/an de concediu de odihna pentru activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Daca pentru salariatii incadrati cu timp partial de 1,2,3,4,5,6,7 ore/zi, treaba este simpla, pentru calculul zilelor de concediu de odihna, cum facem in cazul salariatilor incadrati cu contracte atipice de 1 ora/saptama, 8 ore/luna, etc? 🙂 Teoretic, nu exista un calcul oficial reglementat de lege, dar in practica se procedeaza conform articolului publicat de mine, aici: https://revista-de-hr.blogspot.com/2013/08/studiu-de-caz-calcularea-zilelor-de.html .
Legislatie si practici de resurse umane 