Munca la domiciliu vs. Telemunca

In ultima perioada tot multi prefera munca remote, daca nu in totalitate cel putin o zi pe saptamana, fata de munca la birou. Bineinteles acolo unde activitatea permite acest lucru.
Pentru ca munca la domiciliu si telemunca sunt tratate diferit, redau mai jos caracteristicile pentru fiecare in parte:

Munca la domiciliu

Este reglementata de articolele 108 – 110 din Codul Muncii

Telemunca

Este reglentata de Legea 81/2018

Definitie: sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.

Definitii:

telemunca – forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor;

telesalariat – orice salariat care desfasoara activitatea in conditii de telemunca.

In vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru.

In vederea indeplinirii atributiilor ce le revin, telesalariatii organizeaza programul de lucru de comun acord cu angajatorul, in conformitate cu prevederile contractului individual de munca, regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.

Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca, regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.

Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:

· precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;

· programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;

· obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

In cazul activitatii de telemunca, contractul individual de munca contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele:

· precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca;

· perioada si/sau zilele in care telesalariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de angajator;

· locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, convenite de parti;

· programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;

· modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de telesalariat;

· responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;

· obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca al materialelor pe care telesalariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;

· obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu caracter personal, precum si obligatia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

· masurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor si care asigura acestuia posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod regulat;

· conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca.

Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.

Telesalariatul beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne si contractele colective de munca aplicabile salariatilor care au locul de munca la sediul sau domiciliul angajatorului.

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea acestor angajati in toate aspectele legate de munca, incluzand evaluarea riscurilor, instruirea si informarea, dotarea cu echipamente de munca si echipamente individuale de protectie, supravegherea sanatatii acestora, inclusiv examen de medicina muncii la angajare etc.

Angajatorul are urmatoarele obligatii specifice privind securitatea si sanatatea in munca a telesalariatului:

· sa asigure mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si/sau echipamentele de munca sigure necesare prestarii muncii, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;

· sa instaleze, sa verifice si sa intretina echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;

· sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a activitatii de telemunca si utilizarii echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfasurare a activitatii de telemunca, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.

Telesalariatul are urmatoarele obligatii:

· sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de telemunca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca, ori in vederea cercetarii evenimentelor;

· sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de telemunca;

· sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa;

· sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca;

· sa respecte regulile specifice si restrictiile stabilite de catre angajator cu privire la retele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispozitie.

Activitatea de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se prevede in mod expres in contractul individual de munca odata cu incheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de munca existent. Refuzul salariatului de a consimti la prestarea activitatii in regim de telemunca nu poate constitui motiv de modificare unilaterala a contractului individual de munca și nu poate constitui motiv de sancționare disciplinara a acestuia.

La solicitarea angajatorului si cu acordul in scris al telesalariatului cu norma intreaga, acesta poate efectua munca suplimentara.

Modalitatea de evidentiere a orelor prestate de salariatul cu munca la domiciliu se face in conditiile stabilite prin acord scris in functie de activitatea specifica desfasurata de acesta.

Modalitatea de evidentiere a orelor prestate de telesalariat este inclusa, obligatoriu, in contractual de munca cu clauza de telemunca, iar pontajul se intocmeste in functie de prevederile din contract.

Mai multe zile libere

Se da LEGE pentru completarea art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii 
Senatul a adoptat in data de 26.02.2020 proiectul de lege cu 92 de voturi pentru:
Artl.- Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile, si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 139, dupa alineatui (2) se introduce un nou alineat, alin.(2^), cu urmatorul cuprins:
„(2′) Pentru salarialii care apartin de un cult religios legal, crestin, zilele libere pentru Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.”
2. La articolul 139, dupa alineatui (3) se introduce un nou alineat, alin.(3^) cu urmatorul cuprins:
„(3^) Salariatii care au beneficial de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.”

Proiect de Lege privind completarea Legii 448/2006

In data de 10.02.2020 a fost adoptat in Senat un proiect de lege pentru modificarea si completarea art. 78 alin. (3) din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In data de 17.02.2020, proiectul a fost prezentatin Biroul Permanent al Camerei Deputatilor si inregistrat pentru dezbatere. 

Concediul medical pentru carantina

In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de:
a) indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
b) concediu si indemnizatie pentru carantina;
c) tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.

Stabilirea carantinei de catre personalul directiilor de sanatate publica (DSP)

Dupa stabilirea carantinei, la domiciliu sau in spatiile special amenajate, pentru persoanele carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, directiile de sanatate publica elibereaza un certificat in care vor mentiona durata perioadei de carantina, tinand cont de recomandarile Ministerului Sanatatii si de contextul epidemiologic international.

Certificatul de concediu medical pentru carantina se elibereaza de catre medicul curant asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita in certificatul eliberat de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica. Daca durata perioadei de carantina stabilita de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica depaseste 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Certificatele de concediu medical in caz de carantina se pot elibera si la o data ulterioara, dar numai pentru luna in curs sau luna anterioara;
De retinut ca, codul de indemnizatie in cazul concediului medical pentru carantina este 07, iar codul diagnostic este 994 (Persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile). 

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita conform art. 10 din OUG 158/2005 (baza de calcul se determina ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca) si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS).


Totodata, pe durata concediului medical pentru carantina, contractul individual de munca se suspenda de drept (art. 50 lit. c din Codul Muncii republicat), dar, datorita faptului ca acesta este reglementat de OUG 158/2005, nu se inregistreaza in revisal (art. 3 alin. 2 lit. o din HG 905/2017).

Acte necesare angajarii



Anterior incheierii contractului individual de munca, viitorul angajat va trebui sa puna la dispozitia angajatorului o serie de acte. Aceste acte vor fi pastrate in dosarul personal al fiecarui salariat, potrivit art. 7 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 905/2017 privind Registrul general de evidenta a salariatilor.
Cartea de identitate:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, republicata in Monitorul Oficial nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificarile ulterioare, constituie cadrul juridic care reglementeaza actele de identitate.
Dupa caz, se vor depune, de asemenea, copii dupa certificatul de nastere si certificatul de casatorie
Vor mai fi depuse acte doveditoare ale persoanelor aflate in intretinere (daca este vorba despre functia de baza).
Avizul de angajare:
In cazul in care persoana care urmeaza sa fie angajata este un cetatean strain, va trebui obtinut avizul de angajare, care se elibereaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr. 640 din 30 august 2014, cu modificarile ulterioare.
Adeverinta de la angajatorul precedent:
Aceasta adeverinta este eliberata de catre angajatorul precedent, cu veniturile brute realizate in ultimele 6 luni si numarul de zile lucrate, concedii de odihna si concedii medicale – este necesara pentru calculul concediilor medicale.
Recomandari de la fostul loc de munca:
Potrivit art. 29 alin. (4) din Codul muncii: „angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza”.
Acte de studii, certificate de calificare si Curriculum Vitae:
Angajatorul va putea solicita diplome de studii liceale, postliceale, universitare, postuniversitare, doctorat, scoli de arte si meserii etc.
Distingem aici intre ipoteza in care, prin lege, nu se poate ocupa un anumit post decat daca salariatul a absolvit anumite cursuri si ipoteza in care nu exista o astfel de obligatie legala, dar angajatorul solicita totusi ca ocupantul postului in discutie sa fie absolventul anumitor cursuri.
Avize, autorizatii, atestari:
In functie de postul ocupat, se pot solicita avize, autorizatii, atestari necesare pentru exercitarea meseriei sau profesiei.
Retragerea ulterioara a acestor avize sau atestari de catre autoritatile sau organismele competente va antrena incetarea de drept a contractului individual de munca, potrivit art. 56 lit. g) din Codul muncii.
Daca aceste avize, autorizatii sau atestari sunt suspendate, salariatul are la dispozitie 6 luni pentru a le reinnoi. In intervalul respectiv, si contractul de munca este suspendat.
La finele termenului de 6 luni, contractul de munca va inceta de drept, daca avizele, atestatele sau autorizatiile in discutie nu au fost reinnoite. Temeiul acestei incetari de drept il constituie art. 50 lit. h) din Codul muncii.
Certificat de integritate comportamentala:
Institutiile din sistemul de invatamant, sanatate sau protectie sociala, precum si orice entitate publica sau privata a carei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane in varsta, persoane cu dizabilitati sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizica sau evaluarea psihologica a unei persoane au obligatia de a solicita persoanelor cu care incheie raporturi de munca, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentala.
Acest certificat se elibereaza in conditiile Legii nr. 118/2019 privind Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum si pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 522 din 26 iunie 2019.
Certificatul medical:
Examenul medical la angajarea in munca este obligatoriu. In lipsa acestuia, contractul individual de munca este nul.
Angajatorul va intocmi Fisa de solicitare a examenului medical la angajare cu datele viitorului salariat si cu riscurile postului si i se inmaneaza acestuia pentru a se prezenta la medicul de medicina a muncii. Medicul de medicina a muncii stabileste ce investigatii medicale se fac (in functie de post) si apoi completeaza Fisa de aptitudine cu apt/inapt pentru postul respectiv. Dosarul medical ramane la medicul de medicina a muncii, iar un exemplar din Fisa de aptitudine merge la angajator si se ataseaza dosarului de personal al salariatului.
Cazierul judiciar:
Pentru anumite posturi este necesara prezentarea cazierului judiciar, eliberat potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 777 din 13 noiembrie 2009, cu modificarile ulterioare. De exemplu, cazierul judiciar este necesar, spre exemplu, la angajarea gestionarilor. Astfel, Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare, impune obligativitatea cazierului la angajarea acestei categorii de personal.
Cazierul judiciar se va elibera in formatul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 345/2010 pentru aprobarea modelelor formularelor-tip folosite in activitatea de cazier judiciar, cu modificarile ulterioare.
Repartitia AJOFM:
Potrivit art. 113 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, angajatorii au obligatia de a comunica AJOFM/ANOFM toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. Atunci cand angajeaza personal pe locurile de munca vacantate, angajatorii au obligatia de a anunta in termen de o zi AJOFM/ANOFM cu privire la ocuparea locurilor de munca vacante.

Modificari aduse OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 8 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
e)persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislației interne a unui stat membru al Uniunii Europene, a Spațiului Economic European sau a Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, stagii de asigurare atestate prin intermediul formularului european privind totalizarea perioadelor de asigurare, eliberat de instituția competentă la care acestea au fost asigurate anterior.”
2.La articolul 10 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
d)veniturile asigurate în România în luna/lunile anterioare lunii în care s-a eliberat certificatul de concediu medical sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate/asigurare în România, pentru situațiile în care se utilizează perioadele prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. e), astfel: veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B; veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare înscris în contractul de asigurare, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2); veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare fără plata unei contribuții, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C.”
3.La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3)Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:
a)un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătății;
b)un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
c)pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.”
4.Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 61. –

(1)Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și persoanelor care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.
(2)Pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.
(3)Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere prevederilor referitoare la activitatea comisiilor de expertiză medico-militară prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
(4)Prin excepție de la prevederile art. 13 alin. (2) și art. 14 alin. (4), pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, comisiile de expertiză medico-militară pot face propuneri de prelungire a unor concedii medicale peste 91 de zile pentru o perioadă de până la 550 de zile.”
Sursa: Lege5
%d blogeri au apreciat: