Modificari si completari aduse Codului Muncii in cursul anului 2020

Legea nr. 37/2020 pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii:

  • Pentru salariatii care apartin de un cult religios legal, crestin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.
  • Salariatii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin, cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

Legea nr. 85/2020 pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii:

  • Nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoana identificata ca prestand munca suplimentara.

Legea nr. 151/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii:

Modificari si completati art. 5:

  • Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
  • Constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat(a) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii
  • Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare.
  • Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
  • Discriminarea prin asociere consta din orice act sau fapta de discriminare savarsit(a) impotriva unei persoane care, desi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificata potrivit criteriilor prevazute la alin. (2), este asociata sau prezumata a fi asociata cu una sau mai multe persoane apartinand unei astfel de categorii de persoane.
  • Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in justitie cu privire la incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.
  • Orice comportament care consta in a dispune, scris sau verbal, unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare, care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2), impotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
  • Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale.

Modificari art. 59:

  • este interzisa concedierea salariatilor pe criterii de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda e la 1.000 lei la 20.000 lei, nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2) – (9) si ale art. 59 lit. a din Codul Muncii (cele enuntate mai sus).

Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii:

La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca ori pe durata concilierii unui conflict individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este, conform propriei optiuni.

Cu privire la informatiile furnizate, prealabil incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, inclusiv pe durata concilierii, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.

Cu privire la incheierea contractului individual de munca, a fost introdus un nou articol care se refera la faptul ca fiecare angajator are dreptul de a-si organiza activitatea de resurse umane si salarizare in urmatoarele moduri:

  1. prin asumarea de catre angajator a atributiilor specifice;
  2. prin desemnarea unuia sau mai multor angajati carora sa le repartizeze, prin fisa postului, atributii privind activitatea de resurse umane si salarizare;
  3. prin contractarea unor servicii externe specializate in resurse umane si salarizare.

Totodata, serviciile externe specializate in resurse umane si salarizare vor fi coordonate de catre un expert in legislatia muncii.

Referitor la conflictele de munca:

(1) Accesul neingradit la justitie este garantat de lege. In cazul unui conflict individual de munca, partile vor actiona cu buna-credinta si vor incerca solutionarea amiabila a acestuia.

(2) In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor individuale de munca, prin derogare de la prevederile art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot cuprinde in contract o clauza prin care stabilesc ca orice conflict individual de munca se solutioneaza pe cale amiabila, prin procedura concilierii.

(3) Prin conciliere, in sensul prezentei legi, se intelege modalitatea de solutionare amiabila a conflictelor individuale de munca, cu ajutorul unui consultant extern specializat in legislatia muncii, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

(4) Consultantul extern specializat in legislatia muncii prevazut la alin. (3), denumit in continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert in legislatia muncii sau, dupa caz, un mediator specializat in legislatia muncii, care, prin rolul sau activ, va starui ca partile sa actioneze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariatilor recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de munca. Onorariul consultantului extern va fi suportat de catre parti conform intelegerii acestora.

(5) Partile au dreptul sa isi aleaga in mod liber consultantul extern.

(6) Oricare dintre parti se poate adresa consultantului extern in vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de munca. Acesta va transmite celeilalte parti invitatia scrisa, prin mijloacele de comunicare prevazute in contractul individual de munca.

(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depasi 5 zile lucratoare de la data comunicarii invitatiei prevazute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de munca se suspenda pe durata concilierii.

(8) In cazul in care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o solutie, consultantul extern va redacta un acord care va contine intelegerea partilor si modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de catre parti si de catre consultantul extern si va produce efecte de la data semnarii sau de la data expres prevazuta in acesta.

(9) Procedura concilierii se inchide prin intocmirea unui proces-verbal semnat de catre parti si de catre consultantul extern, in urmatoarele situatii:

  1. prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;
  2. prin constatarea de catre consultantul extern a esuarii concilierii;
  3. prin neprezentarea uneia dintre parti la data stabilita in invitatia prevazuta la alin. (7).

(10) In cazul in care partile au incheiat numai o intelegere partiala, precum si in cazurile prevazute la alin. (9) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei competente cu respectarea prevederilor art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea solutionarii in totalitate a conflictului individual de munca.

Avem modificari si cu privire la procedura cercetarii disciplinare. Astfel art. 251 se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:

  • Pentru efectuarea cercetarii disciplinare, angajatorul va desemna o persoana sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat in legislatia muncii, pe care o/il va imputernici in acest sens.
  • In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de catre persoana desemnata, de catre presedintele comisiei sau de catre consultantul extern, imputerniciti potrivit alin. (1^1 ), precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
  • In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere comisiei sau persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

Zile libere acordate parintilor pentru ingrijirea copiilor cu ocazia inchiderii unitatilor de invatamant

Avand in vedere situatia actuala datorata virului COVID-19 si protejarea copiilor cu varsta de pana la 12 ani, in data de 12.03.2020, a fost adoptata de Camera Deputatilor cu un numar de 269 voturi pentru, 0 abtineri si 0 zontra, Legea privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant

Legea prevede ca se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile competente cu atributii in domeniu

Prevederile legii se aplica unuia dintre parinti care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au copii cu varsta de pana la 12 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau au copii cu dizabilitati cu varsta de pana la 18 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant;

b) locul de munca ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.  

Zilele libere se acorda pe toata perioada in care autoritatile competente decid inchiderea respectivelor unitati de invatamant.

Zilele libere se acorda la cererea unuia dintre parinti, depusa la angajatorul  persoanei care va supraveghea copilul. Cererea va fi insotita de o declaratie pe proprie raspundere a celuilalt parinte, din care sa rezulte ca acesta nu a solicitat la locul sau de munca zile libere ce i s-ar cuveni potrivit legii.

Angajatilor din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu, din unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, din transporturile pe caile ferate, din unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, doar cu acordul angajatorului.

Ce aduce nou aceasta lege, este ca fata de proiectul initial  indemnizatia pentru fiecare zi libera se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75% din salariul corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Sumele pentru plata indemnizatiei se deconteaza numai pe perioada cat sunt inchise unitatile de invatamant. Pana la inchiderea anului fiscal, sumele decontate vor fi inapoiate Fondului de garantare din bugetul de stat, potrivit unei proceduri stabilita prin hotarare a Guvernului.

De retinut ca, prevederile acestei legi se aplica tuturor angajatilor din mediul public si privat.

Atasez aici forma legii pentru promulgare.

P.S. Legea urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial, Partea I.

Mai multe zile libere

Se da LEGE pentru completarea art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii 
Senatul a adoptat in data de 26.02.2020 proiectul de lege cu 92 de voturi pentru:
Artl.- Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile, si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 139, dupa alineatui (2) se introduce un nou alineat, alin.(2^), cu urmatorul cuprins:
„(2′) Pentru salarialii care apartin de un cult religios legal, crestin, zilele libere pentru Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.”
2. La articolul 139, dupa alineatui (3) se introduce un nou alineat, alin.(3^) cu urmatorul cuprins:
„(3^) Salariatii care au beneficial de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.”

Studiu de caz: Repausul saptamanal acordat cumulat

Preambul: Dupa cum bine cunoastem, repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica (art. 137 alin. (1) din Codul Muncii). In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, iar salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Atentie! Munca prestata in zilele de repaus saptamanal nu constituie munca suplimentara! Sunt doua lucruri total distincte. Prin urmare, daca salariatul a lucrat sambata nu este suficient sa ii acordati spor la salariu, ci va trebui sa ii dati si o zi libera. Repausul saptamanal se acorda, intotdeauna, in natura. Potrivit art. 260 alin. (1) lit. (j) din Codul muncii, constituie contraventie nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.

Dar, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. 

Astfel, angajatorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, atat numarul exact al zilelor in care activitatea va fi prestata in mod continuu (sub 14 zile calendaristice), precum si perioada exacta in care se propune acordarea zilelor de repaus saptamanal.

Dupa obtinerea acordului din partea sindicatului/ reprezentantilor salariatilor, angajatorul are obligatia de a trimite solicitarea inspectoratului teritorial de munca in raza caruia isi are sediul sau punctul de lucru respectiv. Solicitarea va fi insotita de urmatoarele documente:
  • justificarea necesitatii desfasurarii activitatii continue, din  care sa rezulte caracterul de exceptie al situatiei;
  • un tabel nominal cu salariatii care vor desfasura activitatea in aceste conditii;
  • acordul intre angajator si sindicat sau reprezentantii salariatilor cu privire la efectuarea activitatii si acordarea in mod cumulat a zilelor de repaus saptamana.

Salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2) din Codul Muncii, adica vor beneficia de un plus la salariu ce nu poate fi mai mic de 150% din salariul de baza.

Zile libere 2019

Asa cum v-am obisnuit in fiecare an, va prezint ma jos Calendarul zilelor libere legale in 2019:

  • 1 ianuarie (marti), 2 ianuarie (miercuri) — Anul Nou
  • 24 ianuarie (joi) — Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 26 aprilie (vineri) — Vinerea Mare 
  • 28 aprilie (duminica), 29 aprilie (luni) — Pastele Ortodox
  • 1 mai (miercuri) — Ziua Muncii
  • 1 iunie (sambata) — Ziua Copilului
  • 16 iunie (duminica), 17 iunie (luni) — Rusaliile
  • 15 august (joi) — Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (sambata) — Sfantul Andrei
  • 1 decembrie (duminica) — Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 decembrie (miercuri), 26 decembrie (joi) — Craciunul
  • doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.


Dupa cum bine am aflat din Media, mai multi parlamentari apartinand grupurilor UDMR, PSD si PNL au semnat o initiativa legislativa prin care vor ca Executivul sa hotarasca de la finalul anului sau pana la maximum data de 15 ianuarie a noului an zilele libere care succed sau preced sarbatorile nationale. Totodata, recuperarea acestor zile se va stabili prin aceeasi unica Hotarare de Guvern. ☺

Dar, Atentie! Acest proiect de lege nu se afla in vigoare, inca. Pentru ca prevederile sale sa se aplice este nevoie de votul Parlamentului, de promulgarea Presedintelui si de publicarea in Monitorul Oficial! 

De asemenea, prin Contractul Colectiv de Munca aplicabil sau Regulamentul Intern, dupa caz, se pot stabili si alte zile libere (articolul 143 din Codul Muncii republicat).

Articolele 140 si 141 din Codul Muncii republicat preved doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala (daca e cazul):

  • angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
  • angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se acorda zile libere, angajatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.
Un An Nou Fericit va doresc!

Zile libere platite pentru evenimente deosebite

Conform art. 152 din Legea 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite care nu se includ in durata concediului de odihna.
Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Pentru salariatii din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, acordarea zilelor libere platite pentru evenimente familiale deosebite este reglementata prin hotararea nr. 250/1992. Astfel, salariatii din sectorul public si bugetar au dreptul la zile de concediu platite pentru evenimente familiale deosebite, in urmatoarele cazuri:
  • casatoria salariatului – 5 zile;
  • nasterea sau casatoria unui copil – 3 zile;
  • decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul II a salariatului – 3 zile.

In sectorul privat, acordarea acestor zile libere pentru evenimente deosebite se face prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, specificandu-se si modalitatea de acordare a acestora.

Cu toate ca, contractul colectiv de munca la nivel national a fost abrogat, in practica, inca se mai folosesc prevederile referitoare la acordarea zilelor libere platite pentru evenimente deosebite. Astfel, salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite, dupa cum urmeaza:
  • casatoria salariatului – 5 zile;
  • casatoria unui copil – 2 zile;
  • nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;
  • decesul sotului, copilului, parintilor socrilor – 3 zile;
  • decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
  • donatorii de sange – conform legii;
  • la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutatea domiciliului in alta localitate – 5 zile. 

In ambele cazuri, concediul platit pentru evenimente deosebite se acorda la cererea solicitantului pe baza documentelor aferente, de conducerea unitatii, iar indemnizatia cuvenita se stabileste la fel ca si in cazul concediului de odihna.

ZILE LIBERE 2018

Zilele libere în 2018, in care nu se lucreaza, sunt:
  • 1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
  • 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 6 aprilie — Vinerea Mare (propunere legislativa 
  • 8 aprilie, 9 aprilie — Pastele
  • 1 mai — Ziua Muncii
  • 27 mai, 28 mai — Rusaliile
  • 1 iunie – Ziua Copilului
  • 15 august — Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie — Sfantul Andrei
  • 1 decembrie — Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 decembrie, 26 decembrie — Craciunul
  • doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Totusi, Codul Muncii republicat prevede doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala (daca e cazul):

  1. angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
  2. angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se acorda zile libere, angajatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.


HR de sfarsit de an si.. inceput de an nou

Semne bune anul anul are si incepe cu-o majorare! 🙂
Prin urmare, conform H.G. nr. 871 din 14.11.2013, incepand cu 01.01.2014, salariul de baza minim brut pe economie se stabileste la 850 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168 ore in medie pentru anul 2014, reprezentand 5,059 lei/ora.

Cate zile libere vom avea in 2014? Pai, sa rasfoim putin calendarul. Astfel:

  • 1 ianuarie – Prima zi a Anului Nou (miercuri)
  • 2 ianuarie – A doua zi a Anului Nou (joi)
  • 20 aprilie – Prima zi de Pasti (duminica)
  • 21 aprilie – A doua zi de Pasti (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (joi)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminica)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfantul Andrei (duminica)
  • 1 decembrie – Ziua Nationala (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Craciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Craciun (vineri)

La acestea se mai adauga doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Dupa cum veti observa, din cele 12 sarbatori legale 3 sunt in zilele de duminica, deci pana la urma vom avea 9 zile libere. Alte zile libere se acorda prin Regulamentul Intern sau decizii interne de catre angajator (conform art. 139 alin. 2 din Codul Muncii republicat) sau prin hotarari ale guvernului in cazul angajatilor din sistemul bugetar.
In final, ce sa va doresc? Multa putere de munca, salarii asa cum va doriti si, nu in ultimul rand SANATATE ca-i mai buna decat toate, iar daca sanatate nu e, nimic nu e… LA MULTI ANI !
%d blogeri au apreciat: