Programul de guvernare 2026–2028 cuprinde mai multe propuneri care pot influenta direct piata muncii: contractele cu timp partial, revenirea parintilor la serviciu, sprijinul pentru angajare, salarizarea in sectorul public si combaterea muncii nedeclarate.
Am analizat doar capitolele 3, 8 si 22 din documentul integral. Unele masuri au termene si categorii de beneficiari indicate expres. Altele sunt formulate ca obiective si vor putea fi evaluate concret abia dupa aparitia proiectelor de lege.
Precizare necesara: programul de guvernare nu modifica, prin el insusi, contractele de munca, salariile, contributiile sau conditiile de acordare a beneficiilor sociale. In articol, „se propune” inseamna ca masura figureaza in program, nu ca se aplica deja.
1. Contractele cu timp partial: ce s-ar putea schimba?
Una dintre propunerile cu impact direct asupra salarizarii priveste contributiile aferente contractelor cu timp partial.
La punctul 3.16, programul vorbeste despre flexibilizarea muncii part-time si sezoniere, cu contributii proportionale cu venitul efectiv. Punctul 22.4 este mai precis: propune eliminarea, de la 1 ianuarie 2027, a supraimpozitarii contractelor cu timp partial pentru parintii cu mai multi copii si pentru personalul din sanatate si educatie. In detalierea capitolului 22, documentul arata ca schimbarea ar incepe cu aceste categorii.
Ce inseamna asta, in practica? Daca o persoana lucreaza cateva ore pe zi si primeste un venit corespunzator acelui program, intentia declarata este ca sarcina contributiilor sa fie raportata la venitul efectiv, in conditiile pe care le va stabili legea.
Nu rezulta din document ca, de la 1 ianuarie 2027, regula se va schimba automat pentru toate contractele part-time. Aceasta distinctie este importanta pentru angajatorii care isi pregatesc bugetele si pentru salariatii care vor sa stie ce venit net vor incasa.
2. Noi forme de contract: „la cerere” si cu mai multi angajatori
La punctul 22.3, programul propune introducerea unor forme de munca mai flexibile, printre care contractul cu mai multi angajatori si contractul la cerere.
Ideea poate raspunde unor nevoi reale din piata. Unele activitati nu presupun acelasi volum de munca in fiecare saptamana, iar in alte situatii o persoana ar putea lucra pentru mai multi angajatori. Totusi, pentru ca astfel de contracte sa functioneze corect, legea va trebui sa raspunda la intrebari foarte concrete: cine stabileste programul, cum este anuntat salariatul ca trebuie sa lucreze, cum se tine evidenta timpului de munca si cum se asigura perioadele de repaus.
Pentru moment, documentul indica directia reformei, fara sa stabileasca regulile dupa care un angajator ar putea incheia maine un asemenea contract.
3. Parintii care revin la munca: indemnizatie si salariu in acelasi timp?
Aceasta este, probabil, una dintre propunerile care vor starni cel mai mare interes.
Punctul 3.14 prevede ca persoanele indreptatite la indemnizatia pentru cresterea copilului, care aleg sa revina la locul de munca dupa primele sase luni de la nastere, ar putea beneficia in continuare de indemnizatie concomitent cu veniturile salariale.
Pe scurt, programul urmareste ca revenirea la serviciu sa nu duca la pierderea beneficiului pentru cresterea copilului. In detalierea capitolului 22 apare si posibilitatea desfasurarii unei activitati cu timp partial, cu pastrarea integrala sau partiala a indemnizatiei, in conditiile care vor fi stabilite prin lege.
Asadar, nu putem afirma inca faptul ca orice parinte care se intoarce dupa sase luni va incasa automat si salariul, si indemnizatia integrala. Vor conta forma finala a legii, conditiile de eligibilitate si modul in care cele doua venituri vor putea fi cumulate.
Programul mai propune extinderea serviciilor care ii ajuta pe parinti sa revina la activitate, precum cresele si programele prelungite. In detalierea capitolului 22 este mentionata si posibilitatea ca bunicii salariati sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului in locul parintilor. Si aceasta necesita o reglementare distincta inainte de a putea fi aplicata.
4. Angajarea tinerilor si sprijinul pentru persoanele de peste 50 de ani
Programul pune accent pe intrarea sau reintrarea in munca a persoanelor care intampina dificultati la angajare.
La punctul 3.10 este prevazuta continuarea subventiei pentru angajarea tinerilor NEET: documentul indica 2.250 de lei pe luna, timp de 12 luni, pentru angajatorul care incadreaza un tanar cu varsta intre 16 si 30 de ani, inregistrat ca somer la ANOFM, cu obligatia mentinerii raportului de munca cel putin 18 luni. NEET inseamna, pe scurt, tineri care nu lucreaza si nu urmeaza o forma de educatie sau formare.
Documentul propune si extinderea, prin instrumentele existente, a sprijinului pentru angajarea absolventilor de studii tehnice ca juniori in industria IT. In capitolul 22 apar programe pentru integrarea tinerilor si reconversia profesionala a adultilor, precum si masuri destinate persoanelor de peste 50 de ani aflate in cautarea unui loc de munca.
Pentru angajatori, mesajul practic este sa urmareasca conditiile fiecarei scheme de sprijin. O suma mentionata intr-un program de guvernare nu se acorda fara verificarea eligibilitatii, a procedurii si a obligatiilor asumate dupa angajare.
5. Formare profesionala si mobilitate: cum ajunge un candidat acolo unde exista locuri de munca?
Capitolul 3 propune extinderea invatamantului dual si a uceniciei, precum si finantarea programelor de formare profesionala in functie de rezultate: angajarea si mentinerea persoanelor in munca.
In capitolele 3 si 22 apare si problema mobilitatii. Exista zone in care oamenii isi gasesc greu un loc de munca si zone in care firmele nu gasesc personal. Programul propune un pachet legislativ care sa reduca aceste bariere, inclusiv prin facilitati pentru transport, cazare, hrana si formare profesionala. Detalierea capitolului 22 vorbeste despre reconfigurarea unor deductibilitati fiscale, in limite care urmeaza sa fie definite.
Un exemplu simplu: o persoana ar putea accepta un loc de munca in alta localitate daca transportul sau cazarea devin suportabile. Pentru angajator, sprijinul ar putea face recrutarea mai usoara. Ce cheltuieli vor beneficia efectiv de facilitati fiscale si in ce limite ramane insa de stabilit prin legislatie.
6. Somajul si beneficiile sociale: sprijin legat de reintegrarea in munca
Capitolul 3 propune ca ajutoarele sociale destinate persoanelor apte de munca sa fie corelate cu participarea la munca sau la formare. Documentul vorbeste si despre retragerea graduala a beneficiilor la angajare. In principiu, aceasta ar evita situatia in care acceptarea unui salariu duce imediat la pierderea intregului sprijin.
Detalierea capitolului 22 merge mai departe: propune reducerea perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, participarea la cursuri de formare si cate un plan individual de activare pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.
Sunt propuneri cu efect potential important asupra beneficiarilor. Tocmai de aceea, inainte de a trage concluzia ca „se taie somajul” sau ca „se pierde ajutorul social la angajare”, trebuie vazut textul viitorului act normativ: durata, exceptiile, obligatiile institutiilor si protectia persoanelor vulnerabile.
7. Salariile din sectorul public: ce promite noua lege a salarizarii?
Capitolul 8 este dedicat legii salarizarii unitare. Programul propune adoptarea ei pana la 31 octombrie 2026. Obiectivele declarate sunt eliminarea inechitatilor salariale, evitarea diminuarilor de venituri si a unor noi litigii, precum si cresterea atractivitatii sectorului public pentru tinerii profesionisti. Masura este reluata la punctul 22.7, iar detalierea capitolului 22 adauga stimularea performantei.
Acestea sunt obiectivele din program. Nu avem, din capitolele analizate, o noua grila de salarizare sau cuantumul viitoarelor salarii. Nici termenul de 31 octombrie 2026 nu echivaleaza cu aplicarea automata a unor salarii noi de la acea data. Pentru fiecare categorie de personal vor conta forma legii adoptate si calendarul ei de aplicare.
8. Pensia si salariul la stat: unde se propun restrictii?
La punctul 3.2, programul propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea unui proiect de lege aflat in Parlament. In detalierea capitolului 22, formularea se refera la pensia de serviciu cumulata cu salariul in sectorul public.
Cele doua formulari trebuie citite cu atentie. Inainte de a spune exact ce pensionari vor fi vizati, ce tipuri de pensie vor intra sub incidenta regulii si ce optiuni vor avea persoanele deja angajate, este necesar textul final al legii. Programul mai propune descurajarea unor pensionari anticipate.
Pentru salariatii si angajatorii din mediul privat, simpla aparitie a acestei masuri in program nu inseamna o interdictie generala de cumul al pensiei cu salariul.
9. Munca „la negru” si „la gri”: controale mai bine tintite
Capitolele 3 si 22 propun intensificarea combaterii muncii nedeclarate si subdeclarate. Programul mentioneaza controale bazate pe analiza de risc, reorganizarea Inspectiei Muncii si colaborarea acesteia cu ANAF.
In detalierea capitolului 22 sunt indicate si controale integrate ANAF–ITM pentru depistarea formelor mascate de angajare, inclusiv atunci cand o colaborare prin PFA sau microintreprindere ascunde, in fapt, o activitate dependenta. Este mentionata si reglementarea muncii pe platforme digitale.
Pentru firme, aceasta directie inseamna ca va conta tot mai mult cum se desfasoara activitatea in realitate, nu doar denumirea contractului. Pentru lucratori, miza este ca munca prestata sa fie declarata corect si sa ofere protectia corespunzatoare.
10. Persoanele cu dizabilitati, varstnicii si familiile tinere
Capitolul 22 nu se limiteaza la contracte si salarii. Documentul propune sprijin pentru integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii, inclusiv prin angajare asistata, tehnologii asistive si adaptarea locurilor de munca. Sunt mentionate servicii de zi si de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice.
Pentru familiile tinere, programul vorbeste despre servicii de sprijin si despre reconfigurarea unor deductibilitati fiscale pentru ingrijirea si educatia copiilor. Aceste propuneri ar putea conta atat pentru accesul la munca, cat si pentru posibilitatea unei persoane de a ramane activa profesional atunci cand are responsabilitati de ingrijire. Conditiile si beneficiarii concreti vor depinde de actele normative ulterioare.
Ce ar trebui urmarit mai departe?
Din perspectiva mea de practician HR, cele mai importante proiecte de urmarit sunt cele privind:
- Contributiile pentru contractele cu timp partial si categoriile pentru care se va aplica schimbarea;
- Cumulul indemnizatiei pentru cresterea copilului cu salariul si conditiile revenirii la munca;
- Noile forme de contract si regulile de evidenta a timpului de munca;
- Legea salarizarii unitare si calendarul efectiv de aplicare;
- Cumulul pensiei cu salariul in sectorul public, in forma exacta adoptata de Parlament;
- Schemele de sprijin pentru angajare si formare, inclusiv obligatiile angajatorilor care primesc subventii.
Concluzia: capitolele 3, 8 si 22 contureaza o schimbare ampla a politicilor privind munca si protectia sociala. Unele propuneri pot aduce mai multa flexibilitate si pot incuraja angajarea. Impactul real asupra unui salariat sau angajator se va putea calcula insa numai dupa ce vom avea textele legale, conditiile de aplicare si termenele efective.
Sursa documentara: Programul de guvernare 2026–2028, document integral (PDF), capitolele 3 – Stimularea economiei si a muncii, 8 – Legea salarizarii unice si 22 – Munca, locuire si protectie sociala, inclusiv detalierea sectoriala a capitolului 22.
