O noua propunere legislativa pentru modificarea Codului muncii a intrat in dezbaterea Camerei Deputatilor si aduce in discutie un subiect care a generat numeroase controverse de-a lungul timpului: stabilirea unui salariu minim diferentiat in functie de vechimea in munca si nivelul studiilor.
Concret, initiativa prevede ca salariul minim brut garantat in plata nu ar mai avea o valoare unica pentru toti salariatii, ci ar urma sa fie majorat gradual in functie de experienta profesionala si de pregatirea fiecarui angajat.
Pentru vechimea in munca, proiectul introduce cinci gradatii, cu majorari succesive ale salariului minim, incepand de la salariatii cu peste 3 ani vechime si ajungand pana la cei cu peste 20 de ani de activitate.
In acelasi timp, proiectul stabileste coeficienti minimi de ierarhizare in functie de nivelul studiilor, de la muncitori necalificati si calificati pana la personalul cu studii universitare, masterat sau doctorat. De asemenea, angajatorii ar avea obligatia de a acorda aceste majorari si de a garanta respectarea noilor niveluri salariale, sub sanctiunea unor amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei pentru fiecare persoana in cazul careia prevederile nu sunt respectate.
Cu toate acestea, Guvernul Romaniei a transmis Parlamentului un punct de vedere nefavorabil, aratand ca nu sustine adoptarea initiativei legislative.
Printre principalele argumente invocate se regasesc dificultatile de aplicare practica, lipsa de claritate a unor prevederi, necorelarea cu legislatia actuala din domeniul educatiei si al salarizarii, precum si faptul ca diferentierea salariului minim exclusiv pe criterii de vechime si studii nu reflecta intotdeauna realitatile pietei muncii.
Executivul atrage atentia si asupra impactului administrativ pe care o astfel de reglementare l-ar avea asupra angajatorilor, care ar trebui sa gestioneze sisteme de calcul mai complexe si sa verifice permanent documentele privind vechimea si studiile salariatilor. In plus, sunt invocate posibile probleme de constitutionalitate si riscul afectarii principiului securitatii juridice.
Un alt aspect subliniat de Guvern este ca legislatia actuala privind dialogul social ofera deja posibilitatea stabilirii unor coeficienti de ierarhizare salariala prin negociere colectiva, fara a impune prin lege un sistem unic aplicabil tuturor angajatorilor.
In prezent, proiectul se afla in procedura parlamentara si nu produce efecte juridice. Ramane de urmarit daca initiativa va fi modificata pe parcursul dezbaterilor sau daca va fi respinsa, avand in vedere pozitia oficiala exprimata de Guvern.
