Modificări ale Codului Fiscal: Sprijin pentru Integrarea Tinerilor pe Piața Muncii

Introducere:

Recent, la Senat a fost depusî o propunere legislativă ce prevede o serie de modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aducând noi facilități fiscale pentru absolvenți, studenți, elevi și ucenici. Aceste modificări au fost implementate cu scopul de a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii și de a stimula angajarea acestora. În continuare, vom detalia principalele prevederi ale acestor modificări și impactul lor asupra persoanelor vizate.

Scutiri și Facilități fiscale:

Modificările aduse Codului Fiscal introduc două noi puncte la articolul 60, care oferă scutiri fiscale pentru anumite categorii de persoane:

  • Punctul 8: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi sunt scutiți de impozit pe veniturile brute lunare obținute din salarii și asimilate salariilor, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima angajare.
  • Punctul 9: Persoanele fizice beneficiază de scutire pentru partea din veniturile brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima încheiere a unui raport juridic de muncă. Această scutire se aplică și persoanelor menționate la punctul 8, care nu obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru prima dată după finalizarea studiilor.

Facilități pentru norma de lucru cu timp parțial:

De asemenea, la articolul 141, au fost adăugate două noi litere (e și f) care introduc facilități pentru cei care lucrează cu normă parțială:

  • Litera e: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi care lucrează cu normă parțială vor beneficia de scutire fiscală pentru jumătate din veniturile brute din salarii, pentru o perioadă de până la 24 de luni, pentru veniturile de până la valoarea salariului minim brut pe țară.
  • Litera f: Persoanele fizice care au încheiat pentru prima dată un raport juridic de muncă vor beneficia de scutire fiscală pentru veniturile brute din salarii de până la valoarea salariului minim brut, timp de 24 de luni. Această prevedere se aplică și beneficiarilor literei e după încheierea studiilor sau dacă aceștia încep să lucreze cu normă întreagă.

Modificări aduse la Articolul 154 din Cod:

O altă modificare semnificativă se regăsește la articolul 154 din Codul Fiscal, care acum include două noi litere (t și ț) ce extind facilitățile fiscale pentru tineri și alte categorii de persoane:

  • Litera t: Prevede scutirea de la contribuțiile sociale obligatorii pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de maxim 24 de luni. Această prevedere se aplică celor care lucrează cu normă parțială și se adresează elevilor, ucenicilor, studenților sau studenților-doctoranzi.
  • Litera ț: Aceasta introduce o scutire similară pentru persoanele fizice care, pentru prima dată, încheie un raport juridic de muncă. Scutirea se aplică pentru veniturile brute din salarii, de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de 24 de luni. Aceste prevederi sunt valabile și după finalizarea studiilor sau în cazul în care beneficiarii încep să lucreze cu normă întreagă.

Ce impact vor avea noile prevederi:

Aceste propuneri legislative vor avea un impact semnificativ asupra tinerilor care intră pe piața muncii. Prin aceste facilități, se urmărește reducerea poverii fiscale pentru angajatori și angajați, făcând astfel mai atractivă angajarea tinerilor și oferind un sprijin esențial în primele lor experiențe profesionale. De asemenea, aceste măsuri sunt menite să încurajeze continuitatea studiilor și integrarea mai ușoară a absolvenților în câmpul muncii.

Concluzie:

Noile propuneri de modificare ale prevederilor Codului Fiscal reprezintă un pas important în sprijinirea tinerilor și a altor categorii vulnerabile din punct de vedere economic, oferind atât stimulente fiscale pentru angajatori, cât și pentru angajați. Aceste măsuri reflectă un angajament al autorităților de a promova educația continuă și de a facilita tranziția de la studii la o carieră activă.

Ordinul nr. 874/2024: Impact, Certificare și Transfer de Pensii

La data de 1 septembrie 2024, a intrat in vigoare Ordinul nr. 874/2024 emis de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Acest act normativ aduce clarificari si reglementari importante cu privire la modalitatile de certificare a copiilor documentelor care atesta vechimea in munca realizata inainte de 1 aprilie 2001, precum si a copiilor documentelor care certifica existenta beneficiarilor nerezidenti ai sistemului public de pensii.

Contextul si necesitatea Ordinului nr. 874/2024:

Ordinul a fost emis in contextul coordonarii sistemelor de securitate sociala la nivel european, avand in vedere reglementarile europene si acordurile bilaterale de securitate sociala la care Romania este parte. Aceasta reglementare urmareste sa asigure o implementare corecta si uniforma a dispozitiilor legale supranationale, precum si sa faciliteze colaborarea dintre casele teritoriale de pensii si institutiile omoloage din strainatate.

Principalele dispozitii:

1. Certificarea documentelor de vechime in munca:

  • Documentele care atesta vechimea in munca realizata inainte de 1 aprilie 2001 pot fi certificate pentru conformitate cu originalul de catre oficiile consulare ale Romaniei, precum si de institutii si autoritati din statele de resedinta ale solicitantilor.
  • Aceste documente sunt esentiale pentru stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie si trebuie sa fie semnate si stampilate pe fiecare pagina de catre autoritatile respective.

2. Certificarea existentei beneficiarilor nerezidenti:

  • Certificarea existentei beneficiarilor nerezidenti se poate face prin intermediul unui certificat de viata aprobat de sistemul public de pensii din Romania, document care trebuie transmis semestrial de catre beneficiar.
  • In cazul in care beneficiarul nu transmite acest certificat in termenele prevazute, plata pensiei va fi suspendata pana la remedierea situatiei.

3. Renuntarea la clauzele de resedinta:

  • Persoanele care au dreptul la pensie in Romania vor beneficia de aceste prestatii chiar daca au resedinta in alte state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, sau in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

4. Transferul in strainatate al drepturilor de pensie:

  • Persoanele care nu au domiciliul in Romania pot solicita transferul drepturilor de pensie in strainatate, suportand cheltuielile aferente acestui transfer. Detaliile bancare necesare pentru efectuarea transferului trebuie confirmate de beneficiar.

Impactul Ordinului nr. 874/2024:

Aceste reglementari sunt esentiale pentru a asigura ca beneficiarii sistemului public de pensii, in special cei care locuiesc in afara Romaniei, isi pot exercita drepturile fara dificultati administrative. Ordinul contribuie la protejarea drepturilor acestor persoane printr-o serie de masuri care simplifica procedurile de certificare si transfer.

Concluzii:

Ordinul nr. 874/2024 reprezinta un pas important in modernizarea si adaptarea sistemului public de pensii la cerintele internationale, oferind in acelasi timp protectie si claritate beneficiarilor, indiferent de locul acestora de resedinta.

Proiectul de Lege privind Salariul Minim European in Romania

21 iunie 2024 – Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European si a Consiliului privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana.

Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de Romania prin Programul National de Redresare si Rezilienta si a fost adoptat dupa consultarea cu partenerii sociali. Astfel, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi actualizat anual in functie de puterea de cumparare, nivelul general al salariilor si distributia acestora, rata de crestere a salariilor si productivitatea muncii la nivel national. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul sa nu fie mai mic de 50% din castigul salarial mediu brut.

In plus, proiectul de lege presupune si intarirea rolului sindicatelor si patronatelor.

De asemenea, salariul minim se va aplica tuturor categoriilor de salariati, indiferent daca acestia isi desfasoara activitatea in baza unui raport de munca, raport de munca cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportiva etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de lege prevede si adoptarea unui plan de actiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru cresterea accesului salariatilor la drepturi salariale negociate colectiv si la o acoperire mai larga a protectiei prin contracte colective de munca sau acorduri colective de munca.

Se prevede, de asemenea, sanctionarea nerespectarii dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amenda de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a garantat in plata salariul minim brut.

Nota: Proiectul de lege nu se aplica momentan. El urmeaza sa fie supus adoptarii de catre Parlamentul Romaniei in regim de urgenta.

Ziua părinților de îngeri

Ce este Ziua părinților de îngeri? Este ziua dedicată comemorării copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În acest scop, a fost instituită ziua de 15 octombrie ca Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, intitulată și „Ziua Părinților de Îngeri”.

Cu această ocazie, în scopul marcării „Zilei Părinților de Îngeri”, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale pot organiza evenimente și activități publice.

În plus, după apariția Normelor metodologice elaborate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății, părinții copilului decedat în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, care sunt sau nu sunt asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate la data decesului acestuia, beneficiază de zece ședințe de consiliere psihologică gratuite, pe o perioadă de 6 luni de la respectiva dată, iar decontarea ședințelor de consiliere psihologică se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Totodată, finanțarea acestor cheltuieli se asigură de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, inclusiv fonduri externe rambursabile și nerambursabile, potrivit legii, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

(Legea nr. 186/2024)

Decontarea ochelarilor de vedere – oficializata in sistemul bugetar

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 24 mai 2024, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 53/2024 privind unele masuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetara, precum si reglementarea unor aspecte organizatorice.

Asrfel, potrivit art. V din Ordonanta mai sus amintita, incepand cu data de 24.05.2024, in aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, autoritatile si institutiile publice vor deconta lucratorilor care folosesc in mod obisnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru achizitia de dispozitive de corectie speciale, in limita sumei de 500 lei/persoana.

Lucratorii din cadrul autoritatilor si institutiilor publice beneficiaza de acest drept in baza rezultatelor examenului oftalmologic care atesta faptul ca pentru desfasurarea activitatii este necesara folosirea de dispozitive de corectie speciale sau, dupa caz, este necesara modificarea celor utilizate la momentul examinarii.

O nouă perspectivă asupra Vechimii în Muncă

Pe data de 23.04.2024, un grup de parlamentari, reprezentând diverse partide politice, au depus la Senat o propunere legislativă de urgență pentru modificarea Codului Muncii și a Legii Societăților Comerciale.

Conform acestei propuneri, se propune ca munca desfășurată în baza unui contract de mandat să fie considerată vechime în muncă.

Astfel, se propune adăugarea unui nou articol, articolul 110^1, la Codul Muncii, cu următorul conținut:

  • Contractul de Mandat: Se definește contractul de mandat ca fiind acordul prin care o persoană desfășoară activități profesionale în schimbul unei remunerații.
  • Remunerarea și Impozitarea: Remunerația obținută în cadrul unui contract de mandat va fi tratată fiscal similar veniturilor din salarii și va fi impozitată conform legii fiscale relevante.
  • Vechimea în Muncă: Munca prestată în cadrul unui contract de mandat va fi recunoscută ca vechime în muncă.

De asemenea, aceste modificări vor fi integrate și în Legea Societăților Comerciale, prin introducerea a două noi alineate după alineatul (2) al articolului 152:

  • Asimilarea Directorilor: Directorii care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de mandat conform Legii Societăților nr. 31/1990 vor fi asimilați salariaților conform Codului Muncii.
  • Recunoașterea Vechimii în Muncă: Munca prestată în cadrul unui contract de mandat va fi recunoscută ca vechime în muncă.

Este important de subliniat că aceste modificări vor intra în vigoare doar după adoptarea lor de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Munca in zilele de sarbatoare legala: Ghid esential pentru Angajati si Angajatori

In viata profesionala, respectarea regulilor si cunoasterea drepturilor este cruciala pentru o relatie sanatoasa intre angajatori si angajati. O tema adesea discutata si, uneori, delicata, este munca in zilele de sarbatoare legala. Asadar, este esential sa intelegem ce prevederi legale exista si cum sunt afectati angajatii si angajatorii in aceste situatii.

Zilele de Sarbatoare Legala:

Conform Codului Muncii, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

  • 1 si 2 ianuarie – Anul Nou;
  • 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza;
  • 7 ianuarie – Soborul Sfantului Proroc Ioan Botezatorul;
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane;
  • Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui;
  • Prima si a doua zi de Pasti;
  • 1 mai;
  • 1 iunie;
  • Prima si a doua zi de Rusalii;
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
  • 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei;
  • 1 decembrie;
  • 25 si 26 decembrie – Prima si a doua zi de Craciun;
  • Doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Angajati care vor lucra in zilele de Sarbatoare Legala:

Codul Muncii prevede doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala:

  1. Angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie;
  2. Angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Compensare si Drepturi:

Angajatilor care lucreaza in zilele de sarbatoare legala li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile calendaristice. In cazul in care din motive justificate nu se acorda zile libere, acestia beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza, ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Situatii speciale:

In cazul in care ziua de sarbatoare legala cade intr-o zi de repaus saptamanal si datorita specificului activitatii angajatii lucreaza in aceasta zi, se aplica urmatoarele reglementari:

  • Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica. In situatiile in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii, acesta poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul Intern, iar salariatii in acest caz vor beneficia de un spor la salariu.
  • In situatii exceptionale, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea ITM si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dubla compensatie conform articolului 123 alineatul 2 din Codul Muncii republicat, si anume, un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 150% din salariul de baza.

Concluzie:

Este esential sa retinem ca nerespectarea prevederilor legale privind acordarea liberului in zilele de sarbatoare legala si a repausului saptamanal constituie contraventie si se sanctioneaza conform legii. Pentru detalii suplimentare privind reglementarile, consultati Codul Muncii, art. 137-138 privind repausul saptamanal, respectiv art. 139-143 privind sarbatorile legale.

Aceste informatii esentiale ar trebui sa ofere o perspectiva clara asupra drepturilor si responsabilitatilor angajatilor si angajatorilor in ceea ce priveste munca in zilele de sarbatoare legala. Respectarea acestor prevederi este fundamentala pentru un mediu de munca corect si echitabil.

1 Mai – Ziua internationala a Muncii – Istorie si Semnificatie

In fiecare an, pe data de 1 Mai, lumea sarbatoreste Ziua Internationala a Muncii, o zi dedicata recunoasterii eforturilor si contributiilor lucratorilor din intreaga lume. Aceasta zi are o istorie bogata si semnificatie profunda, care depaseste granitele nationale si culturale.

Originea sarbatorii dateaza din secolul al XIX-lea, cand miscarea pentru drepturile muncitorilor a inceput sa se raspandeasca pe plan global. Una dintre primele miscari majore care a militat pentru o zi dedicata muncitorilor a fost „Miscarea pentru Ziua de 8 Ore”, care a avut loc in Statele Unite in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lucratorii au cerut o zi de munca de opt ore si conditii mai bune de lucru, iar data de 1 Mai a devenit simbolica pentru aceste revendicari.

Un alt eveniment important care a contribuit la stabilirea Zilei Internationale a Muncii a fost Masacrul de la Haymarket din Chicago din 1886. In timpul unei greve pentru o zi de munca de opt ore, au avut loc ciocniri violente intre manifestanti si fortele de ordine, culminand cu o explozie de bomba si moartea mai multor oameni. Aceasta tragedie a fost un punct de cotitura in lupta pentru drepturile muncitorilor si a adus Ziua de 1 Mai in atentia lumii.

In prezent, Ziua Internationala a Muncii este sarbatorita intr-o varietate de moduri in intreaga lume. Multi oameni participa la parade, manifestatii si alte evenimente pentru a celebra realizarile miscarii muncitoresti si pentru a sublinia importanta drepturilor muncii. De asemenea, este o ocazie de a reflecta asupra progreselor facute in domeniul conditiilor de munca si de a evidentia problemele actuale cu care se confrunta lucratorii din intreaga lume, cum ar fi salariile injuste, conditiile de munca nesigure si lipsa drepturilor fundamentale.

In timp ce Ziua Muncii este, in primul rand, o sarbatoare a muncii si a lucratorilor, este important sa ne amintim ca aceasta zi nu ar trebui sa fie doar despre petreceri si distractie. Ea reprezinta, de asemenea, un moment pentru a ne angaja in solidaritate si actiune pentru a imbunatati conditiile de munca si pentru a promova drepturile muncitorilor in intreaga lume. Este un prilej de reflectie asupra trecutului si de angajament pentru viitorul unui mediu de munca mai echitabil si mai sigur pentru toti.

Astfel, Ziua Internationala a Muncii ramane o sarbatoare cu o semnificatie profunda, care ne aminteste de importanta muncii si a drepturilor muncitorilor in societatea noastra. Este o ocazie de a onora munca si contributia lucratorilor din intreaga lume si de a ne angaja intr-o lupta continua pentru dreptate si egalitate in domeniul muncii.

Prestatorul Casnic: O noua etapa in gestionarea activitatilor casnice

In cadrul sedintei de Guvern din 23.04.2024, a fost adoptata o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activitatii prestatorului casnic. Aceste amendamente clarifica unele aspecte identificate in faza de operationalizare a sistemului de tichete pentru activitati casnice, in conformitate cu cerinta obtinerii unor rezultate conforme cu obiectivele Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) in ceea ce priveste lansarea unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucratorii casnici si implementarea introducerii tichetelor de munca pentru acestia. Astfel, platforma electronica destinata atat beneficiarilor, cat si prestatorilor de activitati casnice, introduce un concept inovator pe piata muncii, devenind functionala incepand cu data de 23.04.2024 si poate fi accesata la https://tichete.anofm.ro/.

Noul concept implica achizitionarea de tichete pentru activitati casnice, cu ajutorul carora persoanele care desfasoara activitati ocazionale in gospodarie pot fi remunerate. Aceste tichete ofera beneficii sociale si de sanatate, astfel incat prestatorii casnici beneficiaza de servicii medicale decontate, iar contributiile lor sunt directionate si catre sistemul de pensii. Platforma faciliteaza, de asemenea, interactiunea intre beneficiari si prestatorii casnici, prin intermediul sectiunii „Marketplace”, unde beneficiarii pot posta serviciile cautate, iar prestatorii pot oferi serviciile lor, facilitand astfel potrivirea cererii cu oferta in ceea ce priveste activitatile casnice.

Platforma este impartita in trei categorii si poate fi utilizata de catre:

  • Beneficiari
  • Prestatori
  • Angajatori

De asemenea, platforma serveste si ca suport pentru persoanele subocupate care nu sunt acoperite de sistemul de asigurari sociale de stat. Orice persoana care a implinit varsta de 16 ani si doreste sa isi suplimenteze veniturile prin prestarea ocazionala a activitatilor casnice necalificate poate deveni prestator casnic, indiferent daca este somer, pensionar, elev, student sau angajat.

Este important de mentionat ca, prin inregistrarea pe platforma si furnizarea serviciilor pe baza tichetelor valorice, lucratorii casnici devin beneficiari ai asigurarilor de pensie si sanatate, cu conditia schimbului a cel putin 85 de tichete de activitati casnice, echivalentul a 1.275 lei/luna. Din valoarea unui tichet de 15 lei, 3 lei reprezinta contributiile necesare pentru asigurarea de pensie si sanatate ale prestatorului, fara a fi nevoie de un contract de munca intre parti.

Conventia incheiata intre prestator si beneficiar in vederea prestarii activitatilor, desi nu necesita forma scrisa, va stabili:

  1. Activitatile si numarul de ore sau volumul de munca
  2. Faptul ca plata se face cu tichete de activitati casnice
  3. Volumul de munca zilnic, care nu poate depasi 12 ore pentru un adult si 6 ore pentru prestatorii cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani.

Angajatorii care se inscriu in platforma pot achizitiona si distribui propriilor angajati tichete pentru activitati, transformandu-i pe acestia in beneficiari ai serviciilor oferite de prestatorii casnici. Tichetele pot fi acordate sub forma de prima sau bonus, cu mentionarea numelui, prenumelui si codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul, aceste date fiind inscrise pe tichet. La achizitionarea a cel putin 600 de tichete intr-un an, angajatorii si beneficiarii pot primi, gratuit, in anul urmator, 75 de tichete. Tichetele pentru activitati casnice pot fi achizitionate de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, care le emite in format electronic sau fizic, pe suport hartie.

Activitatea casnica se refera la activitati ocazionale, necalificate, desfasurate de un prestator casnic in legatura cu gospodaria/gospodariile unei familii sau a unei persoane singure, in calitate de beneficiar casnic. Este important de mentionat ca activitatea casnica nu trebuie sa fie efectuata in scop comercial si nu trebuie sa serveasca beneficiul unor terti.

Lista activitatilor casnice care pot fi efectuate de catre prestatori casnici este actualizata periodic de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale. In prezent, lista cuprinde o serie de 25 activitati casnice care se refera la:

  1. Curatenia /igienizarea locuintei
  2. Strangerea resturilor vegetale din gradina
  3. Intretinere spatiilor verzi
  4. Intretinerea si irigarea rasadurilor si a plantelor
  5. Toaletarea pomilor
  6. Plantarea pomilor, arborilor si arbustilor
  7. Plantarea rasadurilor
  8. Calcatul rufelor
  9. Spalarea rufelor manual sau la masina de spalat
  10. Spalarea covoarelor (altele decat cele innodate manual)
  11. Prepararea hranei
  12. Aranjarea si servirea mesei
  13. Debarasarea si spalarea vaselor
  14. Hranirea si/sau ingrijirea animalelor de companie
  15. Plimbarea cainilor sau a altor animale de companie
  16. Transportarea animalelor de companie la/de la cabinetul veterinar
  17. Curatirea si intretinerea piscinei/ a acvariilor
  18. Realizarea de cumparaturi pe baza de lista
  19. Taierea si despicarea lemnelor pentru foc
  20. Caratul lemnelor si a materialelor pentru foc
  21. Incarcatul-descarcatul de obiecte casnice
  22. Spalarea si curatarea autovehiculelor
  23. Recoltarea fructelor si a legumelor
  24. Spalarea geamurilor si a tamplariei
  25. Varuirea pomilor

Actualizari importante privind Legea Voluntariatului. Ce trebuie sa stii

Incepand cu data de 21.04.2024, nerespectarea de catre organizatia-gazda a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (4), (6) si (10) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000 lei si 20.000 lei.

Articolele mentionate mai sus vizeaza urmatoarele aspecte:

  • Este interzis, sub sanctiunea anulabilitatii, sa se incheie contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective.
  • Inaintea inceperii activitatii, contractul de voluntariat se inregistreaza in registrul de evidenta a voluntarilor tinut de organizatia-gazda.
  • Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele clauze: a) datele de identificare ale partilor contractante; b) descrierea activitatilor pe care urmeaza sa le presteze voluntarul; c) timpul si perioada de desfasurare a activitatii de voluntariat; d) drepturile si obligatiile partilor; e) stabilirea cerintelor profesionale, a abilitatilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sanatate, confirmate prin certificate de sanatate sau alte documente; f) conditiile de reziliere a contractului.
  • Organizatia-gazda este obligata sa tina evidenta voluntarilor, a duratei si a tipului activitatilor desfasurate si evaluarii voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite in regulamentul intern.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se realizeaza de catre inspectorii de munca, conform legii.

Aceste modificari aduc claritate si consolidare in domeniul voluntariatului, asigurand respectarea drepturilor si obligatiilor atat ale voluntarilor, cat si ale organizatiilor-gazda. Este esential ca toti cei implicati sa fie constienti de aceste actualizari pentru a contribui la o practica a voluntariatului mai transparenta si eficienta in Romania.

Reglementare: Legea nr. 100/2024 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul asistentei sociale, precum si pentru completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania