Nou proiect de lege pentru gestionarea registrului general de evidenta al salariatilor

Un nou proiect de lege propus pentru Codul Muncii prevede clarificarea și îmbunătățirea evidenței salariatilor, stipulând informațiile necesare despre angajați, data angajării, funcția, studiile, tipul de contract, salariul și suspendările. Modificările urmăresc o gestionare mai bună a datelor angajaților, dar necesită adoptarea oficială de către Parlament.

Un nou proiect de lege inregistrat la Senat prevede completarea alineatului (3) al articolului 34 din Codul Muncii, aducand modificari importante in ceea ce priveste evidenta salariatilor. Aceste schimbari au ca scop o mai buna gestionare a informatiilor referitoare la angajati si o clarificare a procedurilor administrative.

Conform proiectului, Registrul general de evidenta a salariatilor va trebui completat si transmis inspectoratului teritorial de munca intr-o ordine stricta, respectand momentul angajarii. Acesta va include urmatoarele informatii:

  • Elementele de identificare ale salariatilor – datele necesare pentru recunoasterea fiecarui angajat;
  • Data angajarii – momentul oficial al inceperii raportului de munca;
  • Functia sau ocupatia – conform clasificarii ocupationale din Romania sau altor acte normative relevante;
  • Nivelul si specialitatea studiilor absolvite – incepand cu ultima forma de invatamant obligatoriu – nou introdus;
  • Tipul contractului individual de munca – inclusiv mentionarea tipului acestuia (de exemplu, pe durata determinata/nedeterminata);
  • Salariul si sporurile – detalii referitoare la remuneratie si sporuri, precum si cuantumul acestora;
  • Perioada si cauzele suspendarii contractului – daca a existat vreo suspendare a contractului, aceasta trebuie specificata;
  • Perioada detasarii – daca este cazul, inclusiv detaliile legate de detasare;
  • Data incetarii contractului de munca – momentul in care inceteaza raportul de munca.

Desi proiectul aduce o serie de clarificari si imbunatatiri in evidentierea detaliilor angajatilor, acesta nu este inca in vigoare. Urmeaza sa fie adoptat de catre Parlament si ulterior publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pentru a produce efecte juridice.

Concluzie: Aceste modificari propuse in Codul Muncii au ca scop o mai buna transparenta si o evidenta mai riguroasa a datelor referitoare la salariati, contribuind la imbunatatirea comunicarii intre angajatori si inspectoratele teritoriale de munca. Ramane de vazut cand si daca aceste modificari vor fi implementate oficial.

Modificări în Codul muncii: recunoașterea muncii externe

Un proiect de lege recent propune modificarea Codului muncii pentru a recunoaște vechimea în muncă obținută în afara României. Aceasta va include perioadele lucrate în statele UE și în alte țări cu acorduri de recunoaștere. Documentele necesare vor trebui traduse legalizat. Proiectul este încă în etapa de propunere legislativă.

Un nou proiect de lege, inregistrat recent la Senat, propune modificarea articolului 16, alineatul 5 din Codul muncii, cu scopul de a extinde recunoasterea vechimii in munca dobandite in afara Romaniei. Conform acestui proiect, vechimea in munca dobandita in baza unui contract de munca in statele membre ale Uniunii Europene, precum si in alte state cu care Romania a incheiat acorduri de recunoastere reciproca, va fi considerata valida si in Romania.

Aceasta vechime va putea fi recunoscuta oficial in baza unor documente corespunzatoare, care vor trebui sa fie prezentate in traducere legalizata in limba romana. Aceasta schimbare ar putea aduce beneficii semnificative pentru romanii care au muncit in afara tarii, facilitandu-le accesul la drepturi si beneficii legate de vechimea in munca la revenirea in Romania.

Proiectul de lege nu a intrat inca in vigoare, fiind in prezent in etapa  de propunere legislativa si urmand sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pentru a deveni aplicabil.

Inregistrari telefonice in litigii: Decizia ICCJ 39/2024 explicată

Decizia nr. 39/2024 a ICCJ permite utilizarea înregistrărilor telefonice ca probe în litigii de muncă, chiar fără consimțământul persoanei înregistrate, cu respectarea principiilor de indispensabilitate și proporționalitate. Angajatorii trebuie să reglementeze comunicările interne, educând personalul și colaborând cu consilieri juridici pentru a evita riscurile litigioase.

Cum afecteaza Decizia nr. 39/2024 a ICCJ utilizarea inregistrarilor telefonice in litigiile de munca

Recentele modificari aduse prin Decizia nr. 39 din 2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) introduc un cadru nou privind admisibilitatea inregistrarilor telefonice in litigii. Concret, instanta a decis ca inregistrarile telefonice intre angajati sau intre angajati si angajatori pot fi folosite ca probe, chiar si atunci cand acestea au fost realizate fara acordul persoanei inregistrate. Aceasta hotarare are implicatii semnificative pentru angajatori si departamentele de resurse umane, care trebuie sa fie constiente de potentialele riscuri.

Context si considerente juridice

Decizia ICCJ s-a pronuntat asupra unei spete in care angajatul a inregistrat o convorbire telefonica cu angajatorul, fara consimtamantul acestuia, si a dorit sa foloseasca aceasta inregistrare in instanta. Inalta Curte a stabilit ca astfel de probe sunt admisibile, cu conditia respectarii unor criterii stricte:

  • Indispensabilitatea: Inregistrarea trebuie sa fie absolut necesara pentru a sustine pretentiile reclamantului.
  • Proportionalitatea: Utilizarea probei nu trebuie sa afecteze in mod excesiv dreptul la viata privata al persoanei inregistrate.

Aceste principii pun presiune pe angajatori sa fie mai precauti in gestionarea comunicarilor cu angajatii.

Implicatii pentru Angajatori si HR

Din perspectiva resurselor umane si a managementului, aceasta decizie atrage atentia asupra necesitatii de a reglementa si monitoriza mai atent comunicarile interne, in special pe cele verbale, care ar putea fi ulterior folosite in litigii.

Ce pot face angajatorii pentru a gestiona aceste riscuri?

  1. Politici clare de comunicare: Este recomandabil sa implementati si sa comunicati reguli stricte referitoare la inregistrarea convorbirilor in mediul de lucru.
  2. Formare profesionala: Managerii si angajatii cu rol de conducere ar trebui instruiti sa fie constienti de faptul ca orice conversatie, inclusiv cele telefonice, poate fi utilizata impotriva lor in instanta.
  3. Consultanta juridica: Departamentele HR si angajatorii trebuie sa colaboreze indeaproape cu consilierii juridici pentru a se asigura ca procesele interne respecta legislatia si ca eventualele conflicte de munca sunt gestionate in mod corespunzator.

Concluzii

Decizia nr. 39/2024 a ICCJ obliga angajatorii sa adopte o abordare mai precauta in relatiile cu angajatii, in special in privinta comunicarilor verbale. Inregistrarile telefonice, chiar si cele realizate fara consimtamant, pot fi admise ca probe in litigii, ceea ce schimba fundamental modul in care angajatorii trebuie sa isi desfasoare activitatile. O gestionare proactiva a comunicarilor si a relatiilor de munca devine esentiala pentru a evita riscuri juridice semnificative.

Impactul Deciziei nr. 41 privind Contractele de Plata cu Ora in Educatie

The recent Decision no. 41, issued by the High Court of Cassation and Justice on September 16, 2024, clarified significant rights for teachers working on an hourly basis. The decision clarified that these teachers are not entitled to paid leave for the hours worked or compensation upon termination of the hourly contract. This provides a unified interpretation of the legislation in the field.

Recenta Decizie nr. 41, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 16 septembrie 2024, a adus o clarificare semnificativa privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora. Aceasta hotarare vine in contextul unei solicitari de interpretare a legislatiei aplicabile in domeniul educatiei si al muncii, sesizata de Tribunalul Covasna.

Contextul juridic

Decizia a fost adoptata in contextul unei cereri de pronuntare a unei hotarari prealabile, formulata in dosarul nr. 582/119/2024 de catre Tribunalul Covasna – Sectia civila. Inalta Curte a fost chemata sa interpreteze si sa aplice mai multe dispozitii legale, printre care:

  • Art. 106 alin. (1), art. 144 si art. 146 alin. (3) din Codul Muncii;
  • Art. 220 alin. (1) si (5) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Art. 267 alin. (1) si art. 270 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
  • Art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihna, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nr. 4.050/2021.

Aceste dispozitii au fost analizate in raport cu drepturile personalului didactic care desfasoara activitati suplimentare in regim de plata cu ora prin cumul de contracte individuale de munca.

Decizia Inaltei Curti

In urma deliberarilor, Inalta Curte a decis ca cadrele didactice care lucreaza in regim de plata cu ora la aceeasi unitate de invatamant preuniversitar nu beneficiaza de concediu de odihna platit pentru timpul efectiv lucrat in acest regim. Mai mult, acestea nu au dreptul la indemnizatia aferenta zilelor de concediu neefectuate la incetarea contractului individual de munca pe perioada determinata.

Aceasta decizie este obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, si clarifica o chestiune importanta in interpretarea normelor privind cumulul de contracte de munca in domeniul educatiei.

Implicatii pentru cadrele didactice

Prin aceasta decizie, se clarifica faptul ca activitatea desfasurata in regim de plata cu ora nu genereaza aceleasi drepturi ca activitatea desfasurata in baza unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Cadrele didactice care presteaza activitate in acest regim nu vor beneficia de concediu de odihna platit pentru timpul lucrat cu ora si nici de o compensatie in cazul incetarii contractului de munca.

Concluzii

Decizia nr. 41 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aduce o clarificare necesara privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora, contribuind astfel la o interpretare unitara a legislatiei in domeniu. Desi poate parea ca aceasta hotarare limiteaza drepturile anumitor categorii de personal didactic, ea ofera un cadru clar in care angajatorii si angajatii pot sa isi desfasoare activitatea, evitand eventualele ambiguitati juridice.

Indemnizatia de hrana nu se include in calculul concediului de odihna – Decizia ICCJ din 16 septembrie 2024

On September 16, 2024, the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) issued a crucial decision for the public sector, stating that the meal allowance granted under Article 18 of Law no. 153/2017 shall not be included in the calculation base for the annual leave allowance for contractual staff and civil servants. The decision is mandatory for all courts and clarifies the interpretation of legislation, ensuring uniform application of the law and eliminating divergent interpretations. This decision confirms that the meal allowance does not affect the annual leave allowance calculation, providing clarity for employers in the public sector.

In data de 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat o decizie esentiala pentru sectorul public, stabilind ca indemnizatia de hrana acordata conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu va fi inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna pentru personalul contractual si functionarii publici.

Decizie obligatorie pentru toate instantele 

Hotararea, pronuntata in cadrul dosarului nr. 1087/1/2024, clarifica o problema de interpretare legislativa si este obligatorie in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Astfel, toate instantele din Romania trebuie sa aplice aceasta decizie unitar.

Impactul asupra salariatilor din sectorul public 

Pentru angajatii din sectorul public, decizia confirma faptul ca indemnizatia de hrana nu influenteaza suma aferenta concediului de odihna, aceasta fiind calculata exclusiv pe baza altor drepturi salariale. In contextul aplicarii Legii nr. 153/2017, aceasta clarificare elimina ambiguitatile cu privire la tratamentul indemnizatiei de hrana in cadrul beneficiilor salariale.

Reglementari conexe 

Decizia ICCJ a avut in vedere o serie de acte normative, printre care Codul muncii (Legea nr. 53/2003), Hotararea Guvernului nr. 250/1992 si diverse ordonante care reglementeaza salarizarea si drepturile personalului bugetar. Aceasta asigura o aplicare uniforma a legii in toate instantele, eliminand interpretarile divergente.

Concluzie 

Prin aceasta hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ofera claritate in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de concediu de odihna, confirmand ca indemnizatia de hrana nu trebuie inclusa in acest calcul. Angajatorii din sectorul public trebuie sa isi ajusteze practicile salariale in conformitate cu aceasta decizie, avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararii.

Indexare tichete de masă 40,04 lei: Ordin Ministerul Finanțelor

According to a new order issued by the Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity, the face value of meal vouchers for the second half of 2024 will be indexed to 40.04 lei per voucher, starting in October 2024. This change is based on legal provisions and will also apply to the first two months of the first half of 2025.

Conform unui ordin emis de Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, valoarea nominala a tichetelor de masa pentru semestrul II al anului 2024 va fi indexata la suma de 40,04 lei pe tichet, incepand cu luna octombrie 2024.

Prevederi legale:

Aceasta modificare se bazeaza pe dispozitiile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si pe Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1045/2018. De asemenea, se ia in considerare Ordonanta de Urgenta nr. 59/2005 privind masuri fiscale si financiare legate de denominarea monedei nationale.

Extinderea aplicabilitatii

Valoarea nominala de 40,04 lei pe tichet va fi aplicata si pentru primele doua luni ale semestrului I al anului 2025, adica in lunile februarie si martie 2025.

Acest ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oficializand astfel noua valoare a tichetelor de masa pentru urmatoarele luni.

Valoarea Tichetului de Cresa: 660 lei pentru Semestrul al Doilea 2024

The Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity have issued an order establishing the monthly value of the nursery voucher for the second semester of 2024 at 660 lei, which will also be valid for the first two months of the first semester of 2025. This adjustment aims to support families with young children. The order will be published in the Official Gazette and will come into force accordingly.

Recent, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale au emis un ordin care stabileste valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa pentru semestrul al doilea al anului 2024. Conform acestui act normativ, incepand cu luna octombrie 2024, valoarea lunara a tichetului de cresa va fi de 660 lei.

Cadrul Legal

Ordinul este emis in baza mai multor acte normative, printre care:

  • Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, impreuna cu modificarile ulterioare.
  • Hotararea Guvernului nr. 1045/2018, care aproba Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 165/2018.
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005, ce se refera la masuri de natura fiscala si financiara.

Aceste acte normative creeaza baza legala pentru ajustarea periodica a valorii tichetelor de cresa, in functie de indicele de inflatie si alte criterii economice relevante.

Valabilitatea pentru Semestrul I din 2025

Un aspect important al acestui ordin este faptul ca valoarea de 660 lei stabilita pentru semestrul al doilea din 2024 va ramane valabila si pentru primele doua luni ale semestrului I din 2025, respectiv pentru lunile februarie si martie 2025. Astfel, parintii care beneficiaza de aceste tichete vor continua sa primeasca aceeasi suma si in perioada de inceput a noului an.

Concluzii

Acest ordin vine ca o masura de sprijin pentru parintii care au copii mici si care frecventeaza cresele. Valoarea de 660 lei reflecta o indexare bazata pe evolutia economica actuala, oferind astfel un sprijin financiar ajustat nevoilor reale ale familiilor din Romania.

Ordinul urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare conform prevederilor stabilite in document.

Flexibilitate si echilibru intre viata profesionala si personala in mediul corporativ

Atractia si retinerea angajatilor competenti este cruciala pentru succesul unei companii. Astazi, nu doar salariul conteaza, ci si un mediu de lucru placut, respect si oportunitati de dezvoltare. Angajatii valorosi cauta satisfactie profesionala si echilibru intre viata personala si profesionala, iar companiile trebuie sa inteleaga si sa satisfaca aceste nevoi.

Succesul unei companii depinde in mare masura de capacitatea acesteia de a atrage si de a pastra talentele din echipa. Intr-o piata a muncii tot mai competitiva, nu este suficient sa oferi doar un salariu atractiv. Angajatii cauta mai mult decat atat – isi doresc un mediu de lucru care sa le ofere satisfactie profesionala, oportunitati de dezvoltare si respect.

Crearea unui climat de lucru prietenos

Primul pas pentru a atrage talentele este sa creezi un mediu de lucru in care fiecare angajat sa se simta apreciat si sa isi poata pune in valoare abilitatile. Angajatii valorosi nu se mai multumesc doar cu recompense materiale; ei cauta implinire printr-o munca interesanta si utila, intr-o companie de care sa fie mandri.

Renuntarea la mentalitatile vechi

Vremurile in care sefii aveau intotdeauna dreptate au apus. Angajatii de azi isi doresc sa fie ascultati si sa aiba un cuvant de spus. Companiile care isi incurajeaza angajatii sa vina cu idei proprii si le ofera libertatea de a experimenta obtin rezultate remarcabile. Acest tip de leadership nu este doar modern, ci si necesar in contextul unui mediu de afaceri tot mai complex.

Intelegerea nevoilor angajatilor

Astazi, angajatii nu mai raman toata viata la acelasi loc de munca. Multi isi schimba jobul in cautarea unei activitati mai interesante, a unui pachet de beneficii mai atractiv sau a unui manager mai bun. Astfel, pentru a-i pastra pe cei mai buni, companiile trebuie sa inteleaga ce ii motiveaza. Angajatii isi doresc sa vada ca sunt o prioritate pentru companie, ca au posibilitatea de a se dezvolta si ca pot contribui la succesul organizatiei.

Flexibilitatea si echilibrul intre viata personala si profesionala

Un alt aspect important pentru angajatii competenti este flexibilitatea. Ei isi doresc sa aiba timp pentru familia lor si pentru hobby-urile personale. Companiile care le ofera aceasta flexibilitate, fie prin programe de munca adaptate, fie prin zile libere suplimentare, reusesc sa construiasca relatii de lunga durata cu angajatii lor.

Concluzie

Atractia si retinerea angajatilor competenti nu se rezuma doar la oferirea unui salariu mare. Este vorba despre crearea unui mediu de lucru placut, oferirea oportunitatilor de dezvoltare si construirea unui climat de incredere si respect. Angajatii de valoare isi doresc un loc unde sa se simta apreciati si unde sa aiba ocazia de a se dezvolta atat profesional, cat si personal.

Zile libere in 2025: Cum sa-ti planifici vacantele si timpul liber

Anul 2025 vine cu vesti bune pentru cei care iubesc zilele libere si momentele de relaxare. Conform Codului Muncii, romanii vor avea parte de 17 zile libere legale, perfecte pentru escapade, vacante sau pur si simplu pentru a te bucura de timpul petrecut alaturi de cei dragi. Iata cum se distribuie sarbatorile in calendarul acestui an:

  • 1 si 2 ianuarie (miercuri si joi) – Anul Nou
  • 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
  • 7 ianuarie (marti) – Soborul Sfantului Ioan Botezatorul
  • 24 ianuarie (vineri) – Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare (inainte de Pastele Ortodox)
  • 20 si 21 aprilie (duminica si luni) – Prima si a doua zi de Paste Ortodox
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii
  • 1 iunie (duminica) – Ziua Copilului
  • 8 si 9 iunie (duminica si luni) – Prima si a doua zi de Rusalii
  • 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (duminica) – Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 si 26 decembrie (joi si vineri) – Craciunul

Zile libere pentru alte culte religioase

Daca apartii altui cult religios, nu-ti face griji! Codul Muncii iti ofera doua zile libere pentru cele trei mari sarbatori anuale ale cultului tau. Zilele de Paste, Vinerea Mare si Rusaliile vor fi acordate in functie de calendarul specific, iar daca iti aduni mai multe zile libere din diferite sarbatori, vei avea nevoie sa recuperezi acest timp conform unui program stabilit cu angajatorul.

Cine nu se bucura de zilele libere?

Din pacate, nu toata lumea va avea liber in aceste zile de sarbatoare. Anumiti angajati, cum ar fi cei din domeniul sanatatii sau din unitatile de alimentatie publica, vor trebui sa asigure continuitatea serviciilor. La fel si cei care lucreaza in sectoarele unde procesele de productie nu pot fi intrerupte. Vestea buna? Angajatii din aceste categorii vor primi timp liber compensatoriu in urmatoarele 30 de zile sau un spor salarial de cel putin 100%.

Ai grija! Amenzi pentru nerespectarea legislatiei

Angajatorii care nu ofera zile libere legale sau compensatii corespunzatoare risca amenzi intre 5.000 si 10.000 de lei. Asa ca, daca te numeri printre cei care lucreaza de sarbatori, nu ezita sa-ti ceri drepturile.

Noua Reglementare pentru Profesorul Itinerant și de Sprijin în România

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 4 septembrie 2024, a fost publicat Ordinul nr. 1874/1162/2024 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Institutul Național de Statistică. Acest ordin aduce o completare semnificativă în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un instrument esențial pe piața muncii din țară.

Noua reglementare introduce în cadrul economiei naționale ocupația de profesor itinerant și de sprijin, identificată în Clasificarea Ocupațiilor din România cu codul 235926. Conform Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, acest rol se referă la cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfășoară activități de învățare, stimulare, compensare și recuperare pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale integrate în unitățile de învățământ de masă, colaborând cu toți factorii implicați.

Pentru ocuparea postului de profesor itinerant și de sprijin sunt necesare următoarele condiții cumulative:

  • Absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
  • Absolvirea unui master didactic de 2 ani, cu specializare în domeniul psihopedagogic;
  • Realizarea unui stagiu practic de un an școlar într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială.

În concluzie, actualizarea Clasificării Ocupațiilor din România prin includerea ocupației de „Profesor itinerant și de sprijin” reprezintă un pas important în adaptarea sistemului de clasificare la dinamica pieței muncii. Această modificare va facilita o gestionare mai eficientă a resurselor umane și va contribui la dezvoltarea unei educații de calitate, adaptată cerințelor actuale ale societății.