Programarea concediilor de odihna


Iata ca a venit si luna decembrie, luna cadourilor, luna care da mult de lucru celor din Departamentul de Resurse Umane. Unul dintre lucrurile pe care oamenii de HR trebuie sa il aibe in vedere la fiecare sfarsit de an, este PROGRAMAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA.

Programarea concediilor de odihna este definita de art. 148 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza uneiprogramari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. 

De retinut ca, programarea concediilor se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
  1. Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
  2. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
In cadrul perioadelor de concediu stabilite la punctele 1 si 2, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.


________________ S.R.L.- ____________

Str. _____________, numarul _____________

CIF / CUI: _____________________

Nr. _____ / ________________________________

Decizie de Programare a Concediilor de Odihnă pentru anul ______
Nr. ……. / Data. ………………..

In conformitate cu art.148 Codul Muncii,

Ca urmare a conditiilor stipulate in contractele individuale de munca, am procedat la programarea concediilor de odihna ale angajatilor, pentru anul ________, dupa consultarea in prealabil a acestora.

Astfel, programarea va avea urmatoarea structura:

Nr. crt.
Numele si prenumele salariatului
Perioada efectuarii concediului
Semnatura
1
2
3
4

Data,                                                                           Administrator,

_______________                                                      __________________

Modificarea varstei de pensionare

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare , conform tabelului nr. 1, in situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare in conditii deosebite de munca (modificat prin Legea 215/2019):

Stagiul de cotizare realizat in conditii deosebite (ani impliniti)
Reducerea varstei standard de pensionare cu:
Ani
Luni
1
–
4
2
–
8
3
1
–
4
1
4
5
1
8
6
2
–
7
2
4
8
2
8
9
3
–
10
3
4
11
3
8
12
4
–
13
4
4
14
4
8
15
5
–
16
5
4
17
5
8
18
6
–
19
6
4
20
6
8
21
7
–
22
7
4
23
7
8
24
8
–
25
8
4
26
8
8
27
9
–
28
9
4
29
9
8
30
10
–



Modificari aduse OUG 114 in domeniul constructiilor

In data de 21 iunie 2019 a fost publicata in Monitorul Oficial, OUG 43/2019 ce aduce, printre altele, modificari substantiale domeniul constructiilor.
Astfel:

15. Articolul 71 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„

Art. 71. –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la sfarsitul anului 2019, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste in bani, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand in medie 17,928 lei/ora.

(2) In perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de minimum 3.000 lei lunar, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica exclusiv domeniilor de activitate prevazute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) de catre societati constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit dispozitiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei), si atrage anularea acordarii facilitatilor fiscale. Recalcularea contributiilor si a impozitului se efectueaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru diferentele de obligatii fiscale rezultate ca urmare a recalcularii contributiilor sociale si impozitului pe venit se percep dobanzi si penalitati de intarziere potrivit dispozitiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.”

16. Articolul 91 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„

Art. 91. –

Aplicarea prevederilor cap. I, art. 66 pct. 12 si 20, art. 68, 69 si 81 se realizeaza cu respectarea prevederilor in domeniul ajutorului de stat.”

Art. II. –

La articolul 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, punctul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„

5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1)-(3), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) angajatorii desfasoara activitati in sectorul constructii care cuprind:

(i) activitatea de constructii definita la codul CAEN 41.42.43 – sectiunea F – Constructii;

(ii) domeniile de producere a materialelor de constructii, definite de urmatoarele coduri CAEN:

2312 – Prelucrarea si fasonarea sticlei plate;

2331 – Fabricarea placilor si dalelor din ceramica;

2332 – Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;

2361 – Fabricarea produselor din beton pentru constructii;

2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii;

2363 – Fabricarea betonului;

2364 – Fabricarea mortarului;

2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;

2370 – Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;

2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;

1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;

2512 – Fabricarea de usi si ferestre din metal;

2511 – Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;

0811 – Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;

0812 – Extractia pietrisului si nisipului;

2351 – Fabricarea cimentului;

2352 – Fabricarea varului si ipsosului;

2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;

(iii) 711 – Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica;

b) angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) si alte activitati specifice domeniului constructii in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala. Pentru societatile comerciale nou-infiintate, respectiv inregistrate la registrul comertului incepand cu luna ianuarie a anului 2019, cifra de afaceri se calculeaza cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care se aplica scutirea, iar pentru societatile comerciale existente la data de 1 ianuarie a fiecarui an se considera ca baza de calcul cifra de afaceri realizata cumulat pe anul fiscal anterior. Pentru societatile comerciale existente la data de 1 ianuarie al fiecarui an care au avut o cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) realizata cumulat pe anul fiscal anterior de peste 80% inclusiv, facilitatile fiscale se vor acorda pe toata durata anului in curs, iar pentru societatile comerciale existente la aceeasi data care nu realizeaza aceasta limita minima a cifrei de afaceri se va aplica principiul societatilor comerciale nou-infiintate. Aceasta cifra de afaceri se realizeaza pe baza de contract sau comanda si acopera manopera, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotari, precum si alte activitati auxiliare necesare activitatilor mentionate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv productia realizata si nefacturata;

c) veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplica scutirea sunt calculate la un salariu brut de incadrare pentru 8 ore de munca/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplica pentru sumele din venitul brut lunar de pana la 30.000 lei, obtinut din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 30.000 lei nu va beneficia de facilitati fiscale (N.R.: In aplicarea acestui articol se intelege ca vor beneficia de scutiri inclusiv angajatii care in timpul lunii obtin un venit brut mai mic decat 3000 lei, cauzat de concediu medical, protectie sociala, suspendari – concedii fara plata, absente nemotivate, contracte cu timp partial, angajari in timpul lunii, incetari de activitate in timpul lunii);

d) scutirea se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii si justitiei sociale si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17), iar Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate reprezinta declaratie pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiilor de aplicare a scutirii;

e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevazut la lit. b), in vederea aplicarii facilitatii fiscale, se va stabili prin ordin al presedintelui Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, care se va publica pe site-ul institutiei.”

Prevederile pct. 15 si ale art. II intra in vigoare la 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, adica de la data de 21 iulie 2019.

Extras din Ordonanta de urgenta nr. 43/2019 in vigoare de la data de 21 iunie 2019 si publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 507 din 21 iunie 2019

Modificari legislative: Legea zilierilor

In data de 9.04.2019 a fost publicata in M.Of. Partea I nr. 309, Ordonanta de Urgenta nr. 26/2019 care aduce modificari si completari Legii nr. 52/2019 – Legea zilierilor.

Astfel, printre modificari si completari, citez din textul O.U.G.:

„Niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepția zilierilor care prestează activități în domeniul agriculturii, creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăși 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.” (art. 4 alin. 4)

Dupa art. 4 din Lg. 52/20111, se introduce un nou aliniat 4′, cu rmatorul cuprins:

Art. 41. –La data de 20 decembrie 2019 se înființează Registrul electronic de evidență a zilierilor, ca singura modalitate de transmitere a datelor privind evidența zilierilor. Sistemul informatic aferent Registrului electronic de evidență a zilierilor se achiziționează de Inspecția Muncii, în condițiile legii. Metodologia de întocmire și transmitere a registrului electronic de evidență a zilierilor, precum și înregistrările care se efectuează în acesta se stabilesc prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la înființarea registrului electronic de evidență a zilierilor.”5. La articolul 5 alineatul (2), literele a) – c) se modifică și vor avea următorul cuprins:„a) să înființeze, să completeze și să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor conform metodologiei și modelului stabilite prin ordinul ministrului muncii și justiției sociale;b) să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor inspectoratului teritorial de muncă, zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul;c) să prezinte Registrul electronic de evidență a zilierilor organelor de control abilitate;”.

Ceea ce este important de retinut este ca, pentru veniturile realizate, incepand cu luna mai 2019, din activitatea prestată de zilieri se datorează contribuția de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, conferind zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii. 

„Cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii.”

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:

a) agricultură, vânătoare și servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepția exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit și acvacultură – diviziunea 03;
d) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor – grupa 823;
e) publicitate – grupa 731;
f) activități de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 și activități de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
g) creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale – clasa 0149;
h) activități de alimentație (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
i) activități de întreținere peisagistică – plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare – clasa 8130;
j) restaurante – clasa 5610;
k) baruri și alte activități de servire a băuturilor – clasa 5630;
l) activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale – clasa 9140.”

Proiect de lege pentru modificarea si completarea Codului Muncii


In data de 16.04.2019 a fost inregistrat la Senat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul Muncii. Acest proiect de lege a fost initiat de un grup de parlamentari membrii ai partidelor UDMR si PSD, iar in data de 17.04.2019 acest proiect a fost trimis pentru aviz la Consiliul Economic si social, si la Consiliul Legislativ (avand ca termen data de 17.05.2019). 
In acest sens, grupul de parlamentari ce au initiat proiectul, propun modificarea art. 17 alin. (6) si (7), art. 34, art. 40 alin. (2), art. 232, art. 242 lit. (d) si art. 251 alin. (1) si (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.
Redau mai jos textele din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii in forma lor actuala si in forma propusa pentru modificare:
Forma actuala
Forma propusa pentru modificare/completare
Art. 17 (6): La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de terti, conform propriei optiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).

Art. 17 (7): Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.
Art. 17 (6): La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de catre un avocat, de catre un expert in legislatia muncii sau de catre o alta persoana, conform propiei optiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
Art. 17 (7): Cu privire la informatiile furnizate, prealabil incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, inclusiv pe durata cercetarii disciplinare prealabile, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.
Art. 34 (1): (1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.
(7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 341 (1): Fiecare angajator are obligatia de a organiza activitatea de resurse umane si salarizare.
(2): In vederea realizarii activitatilor de resurse umane si salarizare, angajatorul desemneaza, dintre proprii angajati, una sau mai multe persoane. Salariatii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind administrarea de personal si salarizare stabilite prin fisa postului.
(3): Daca la nivelul angajatorului nu exista personal care sa detina competente certificate in resurse umane si salarizare, acesta contracteaza servicii externe specializate.
(4): Serviciile externe specializate in resurse umane si salarizare se pot presta individual sau in societati, care au ca obiect de activitate managementul fortei de munca (n.r. cod 7830), conform clasificarii CAEN si sunt coordonate de catre un expert in legislatia muncii.
Art. 40 (2): Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a)    sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
b)    sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c)    sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;
d)    sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil;
e)    sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;
f)     sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;
g)    sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;
h)   sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
i)     sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
Art. 40 (2):
…

 j)      sa organizeze activitatea de resurse umane si salarizare.
Art. 232: Procedura de solutionare a conflictelor de munca se stabileste prin lege speciala.
Art. 232 (1): Accesul neingradit la justitie este garantat de lege. In cazul unui conflict de munca partile vor actiona cu buna credinta si vor incerca solutionarea amiabila a acestuia.
(2): In vederea promovarii solutionarii amiqabile si cu celeritate a conflictelor individuale de munca, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot cuprinde in contract o clauza prin care stabilesc ca orice conflict individual de munca se solutioneaza pe cale amiabila, prin procedura concilierii.
(3): Cu privire la informatiile furnizate pe durata concilierii, intre partile participante poate interveni un contract de confidentialitate.
(4): Conciliator poate fi avocat, un expert in legislatia muncii, sau, dupa caz, un mediator specializat in legislatia muncii, care prin rolul lui activ propune solutii legale si va starui ca partile sa actioneze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariatilor recunoscute de lege sau stabilite prin contractele colective de munca. Toate costurile generate de conciliere sunt in sarcina angajatorului.
(5): Procedura concilieri conflictelor individuale de munca este obligatorie, ca procedura prealabila, numai daca partile, de comun acord, au stabilit aceasta in contractul individual de munca si nu poate avea o durata mai mare de 10 zile lucratoare de la data la care partea interesata a comunicat in scris intentia concilierii.
(6): In cazul in care in urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la solutionarea conflictului, acesta se considera incheiat si se va redacta un proces verbal in acest sens.
(7): In situatia in care conflictul individual de munca nu se solutioneaza ori se solutioneaza numai partial, in procesul verbal incheiat se consemneaza cererile partilor care au fost solutionate precum si cele ramase nesolutionate.
(8): Conflictele individuale de munca nesolutionate prin procedura concilierii, se vor solutiona de catre instanta competenta, care poate fi sesizata in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii procesului verbal privind concilierea.
(9): Procedura de solutionare a conflictelor colective de munca se stabileste prin lege speciala.
Art. 242: Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
… (d): procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
… (d): procedura de solutionare pe cale amiabila a conflictelor individuale de munca, a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
Art. 251 (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
(4): In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Art. 251 (1): Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. In acest sens angajatorul va imputernici o persoana, o comisie sau va apela la serviciile unui consultant extern.
(4): In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei sau comisiei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat, de catre un expert in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Atasez mai jos si lista cu expunerile de motive ale grupului de parlamentari din Senatul Romaniei care au initiat proiectul de modificare a Codului Muncii.

Sursa: Pagina de internet a Senatului Romaniei

Proiect de Lege pentru modificarea si completarea OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor

Propunere legislativa pentru modificarea  si completarea Ordonantei de urgenta  a Guvernului nr.  111/2010 privind  concediul  si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor,  precum  si pentru stabilirea unor masuri privind   recuperarea  debitelor  reprezentand  indemnizatie pentru cresterea copilului

In data de 03.04.2019 a fost adoptat in plenul Camerei Deputatilor, cu un numar de 254 voturi pentru, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.
Astfel, Ordonanta de  urgenta  a  Guvernului nr.  111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, publicata  in  Monitorul  Oficial  al  Romaniei,  Partea  I,  nr.  830  din 10 decembrie 2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
Forma actuala
Forma asa cum va fi ea modificata
Dupa articolul  9, se introduce un nou articol, articolul  91, cu urmatorul cuprins:
Art. 9. – (1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1) si art. 5, precum si stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se cuvin pentru fiecare dintre nasteri sau, dupa caz, pentru fiecare dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2).
(2) Durata de acordare a concediului prevazut la art. 2 alin. (1) se prelungeste corespunzator in cazul suprapunerii a doua sau mai multor situatii de natura a genera acest drept.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta.
(4) Pe perioada suprapunerii situatiilor prevazute la alin. (2), cuantumul indemnizatiei lunare prevazut la art. 2 alin. (2) se majoreaza cu suma rezultata din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinta, pentru fiecare dintre copii, incepand cu cel de-al doilea.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica inclusiv pentru situatiile in care persoana se afla cu primul copil in perioada de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si naste un alt/alti copil/copii sau se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2).
 „Art. 91. – In situatia in care persoana care a beneficiat de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, naste unul sau mai multi copii sau se afla intr-o noua situatie dintre cele prevazute la art. 8 alin. (2) intr-o perioada de pana la 12 luni de la finalizarea concediului pentru cresterea copilului anterior, daca din calculul indemnizatiei conform art.  2  alin.  (2)  rezulta  un  cuantum al  indemnizatiei  lunare pentru cresterea copilului mai mic decat cuantumul indemnizatiei primit anterior nasterii celui din urma copil, se acorda indemnizatia lunara pentru cresterea copilului primita pentru copilul anterior.”
La  articolul  16 alineatul  (3), litera  c) se modifica  si va avea urmatorul cuprins:
c) realizeaza, in decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu, al caror nivel nu depaseste de trei ori cuantumul minim al indemnizatiei stabilit la art. 2 alin. (2).
 „c) realizeaza, in decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu, al caror nivel net nu depaseste de 5 ori cuantumul minim al indemnizatiei stabilit la art. 2 alin. (2).”
La  articolul  24, dupa  alineatul  (3) se introduce un  nou alineat, alineatul  (31), cu urmatorul cuprins:
(3) In situatia in care sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatii pentru cresterea copilului prevazute la art. 2 alin. (2) au drept cauza culpa persoanei care le-a incasat, materializata prin folosirea de catre aceasta, cu intentie, a unor documente despre care cunostea ca au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de catre aceasta a unor date neconforme realitatii sau nedeclararea unor informatii, prevederile alin. (2) nu se aplica.
„(31) Nu se considera culpa a persoanei, in sensul prevederilor alin. (3), nedeclararea veniturilor pentru care persoana indreptatita si-a indeplinit obligatiile fiscale prevazute de lege, situatie in care se aplica dispozitiile alin. (2).”
La articolul  25, alineatul  (1) si litera b) a alineatului (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.
(2) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7.
(1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1) si la art. 11 alin. (1) lit. a). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7 alin. (1);”
La articolul  25 alineatul  (2), dupa  litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
(2) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7.
„c)  salariatei/salariatului  care  se  afla  in  concediul  pentru cresterea copilului prevazut de art. 11 alin. (1) lit. a).”
La  articolul  25, dupa  alineatul  (4) se introduc doua  noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
Art. 25- (1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.
(2) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla, dupa caz, in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7.
(3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se extinde, o singura data, cu 6 luni, dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
(1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1) si la art. 11 alin. (1) lit. a). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7 alin. (1);”
„c)  salariatei/salariatului  care  se  afla  in  concediul  pentru cresterea copilului prevazut de art. 11 alin. (1) lit. a).”
„(5) In situatia prevazuta la art. 7 alin. (2), salariata/salariatul are obligatia de a anunta, in scris, angajatorul cu cel putin 30 de zile inainte, intentia de reluare a raportului de munca sau de serviciu.
(6) Este interzis angajatorului sa restrictioneze accesul salariatei/salariatului la acordarea stimulentului de insertie prevazut la art. 7 alin. (2), daca acesta si-a indeplinit obligatia prevazuta la alin. (5).”
(*) Prevederile art. 91din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si solicitarilor depuse anterior datei de intrare in vigoare a prezentei legi si pentru care decizia de admitere, de catre agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, nu a fost emisa pana la aceasta data.
(**)Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu  modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.52/2011, se actualizeaza in termen de 60 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(***) Acest proiect de lege urmeaza a fi promulgat de Presedintele Romaniei si publicat in Monitorul Oficial.

Studiu de caz: Salariata gravida. Obligatia de informare

Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare (art. 2 lit. c) din OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.
Salariata gravida are obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa-i ateste starea.
Salariata instiinteaza angajatorul, depunand, in copie, Anexa pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei, completata corespunzator de medic, la compartimentul resurse umane din cadrul unitatii, insotita de o cerere scrisa care sa contina informatii referitoare la starea proprie de maternitate, in conformitate cu art. 2 lit. c) – e) din OUG nr. 96/2003, si, dupa caz, solicitarea de a i se aplica masurile de protectie prevazute de aceasta.
Angajatorul transmite copii de pe documentele depuse de salariata, in termen de 10 zile lucratoare de la data depunerii lor, medicului de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea.
Angajatorul impreuna cu medicul de medicina muncii efectueaza evaluarea privind riscurile la care este supusa salariata la locul ei de munca, intocmesc si semneaza Raportul de evaluare privind riscurile la care este supusa salariata la locul ei de munca, denumit in continuare Raport de evaluare.
In baza Raportului de evaluare, angajatorul instiinteaza salariata, in cel mult 15 zile lucratoare de la data incheierii raportului de evaluare a riscului, despre rezultatele evaluarii privind riscurile la care poate fi supusa la locul ei de munca si despre masurile suplimentare de protectie pe care trebuie sa le respecte atat angajatorul, cat si salariata prin Informarea privind protectia maternitatii la locul de munca, intocmita potrivit modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
Salariata ia cunostinta de continutul Informarii privind protectia maternitatii la locul de munca si, daca este cazul, solicita concediu de risc maternal.
Inspectoratul teritorial de munca, in termen de 30 de zile lucratoare de la data primirii documentelor, efectueaza o verificare a conditiilor de munca ale salariatei pentru a verifica modul in care se respecta prevederile ordonantei de urgenta si ale prezentelor norme metodologice. Rezultatele controlului vor fi inaintate in scris angajatorului, iar in cazul constatarii neindeplinirii unor masuri vor fi aplicate sanctiunile prevazute de lege.
Fisiere atasate:
Sursa: LEGISLATIV

Zile libere 2019

Asa cum v-am obisnuit in fiecare an, va prezint ma jos Calendarul zilelor libere legale in 2019:

  • 1 ianuarie (marti), 2 ianuarie (miercuri) — Anul Nou
  • 24 ianuarie (joi) — Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 26 aprilie (vineri) — Vinerea Mare 
  • 28 aprilie (duminica), 29 aprilie (luni) — Pastele Ortodox
  • 1 mai (miercuri) — Ziua Muncii
  • 1 iunie (sambata) — Ziua Copilului
  • 16 iunie (duminica), 17 iunie (luni) — Rusaliile
  • 15 august (joi) — Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (sambata) — Sfantul Andrei
  • 1 decembrie (duminica) — Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 decembrie (miercuri), 26 decembrie (joi) — Craciunul
  • doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.


Dupa cum bine am aflat din Media, mai multi parlamentari apartinand grupurilor UDMR, PSD si PNL au semnat o initiativa legislativa prin care vor ca Executivul sa hotarasca de la finalul anului sau pana la maximum data de 15 ianuarie a noului an zilele libere care succed sau preced sarbatorile nationale. Totodata, recuperarea acestor zile se va stabili prin aceeasi unica Hotarare de Guvern. ☺

Dar, Atentie! Acest proiect de lege nu se afla in vigoare, inca. Pentru ca prevederile sale sa se aplice este nevoie de votul Parlamentului, de promulgarea Presedintelui si de publicarea in Monitorul Oficial! 

De asemenea, prin Contractul Colectiv de Munca aplicabil sau Regulamentul Intern, dupa caz, se pot stabili si alte zile libere (articolul 143 din Codul Muncii republicat).

Articolele 140 si 141 din Codul Muncii republicat preved doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala (daca e cazul):

  • angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
  • angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se acorda zile libere, angajatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.
Un An Nou Fericit va doresc!

Noutati legislative 2019

Iata ca Noul An bate la usa si ne aduce noi modificari. Dupa cum bine ati aflat deja din Media, in data de 28.12.2018 a fost adoptata o Ordonanta (n.r. OUG 114/2018) privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, aceasta fiind publicata azi, 29.12.2018 si in Monitorul Oficial. Aceasta Ordonanta aduce, printre altele, si stabilirea salariului  minim brut pe tara garantat in plata diferentiat pentru anumite domenii  de activitate, introducandu-se astfel masuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
Dar, sa o luam pe indelete, spicuind din textul Ordonantei:
Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se mentine la 1.100 lei si incepand cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majoreaza cu 15% si este de 1.265 lei.
Incepand cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobata prin Legea nr. 196/2009, cu modificarile ulterioare, se mentine la 640 lei si incepand cu 1 septembrie 2019 se majoreaza cu 10% si este de 704 lei.
In anul 2019, indicele de corectie prevazut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 1,20.
Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu 1 ianuarie 2019, salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de incadrare, se majoreaza cu 1/4 din diferenta dintre salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare prevazute de lege pentru anul 2022 si cel/cea din luna decembrie 2018. Aceste prevederi nu se aplica personalului salarizat potrivit art. 11 si art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, incepand cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, se mentine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditi. 
Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada 2019 – 2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora. Prin exceptie, pentru activitatea desfasurata de personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, se acorda drepturile prevazute de legislatia in vigoare in luna iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezinta solda de functie/salariul de functie cuvenit(a).
Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, aduce modificari si ea. Astfel, dupa articolul 375 se introduce un articol nou, art.375^1, cu urmatorul cuprins: ”Art. 375^1- Persoanele juridice care realizeaza incasari din activitati publicitare la produse din tutun si bauturi alcoolice contribuie cu o cota de 12% din valoarea acestor incasari, dupa deducerea taxei pe valoarea adaugata, care se constituie venit la bugetul de stat.”
Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:

La Articolul 4 se introduc 3 noi alineate, respectiv alineatele (6), (7) si (8),cu urmatorul cuprins:
„(6) O persoana nu poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari, cu exceptia zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an calendaristic.
(7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod continuu in activitatile de tip zilier.
(8) Daca activitatea depusa de zilier necesita o perioada mai mare decat cea prevazuta la alin.(7), acesta poate fi utilizat pe baza de contract de munca pe perioada  determinata.”
Alineatul (1) de la Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
” (1) Munca necalificata cu caracter ocazional se poate presta in urmatoarele domenii prevazute in Clasificarea activitatilor din economia nationala, actualizata:
a) agricultura, vanatoare si servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit si acvacultura – diviziunea 03;”
La alineatul (1) de la articolul 14, dupa litera h) se introduce o noua litera, respectiv litera j), cu urmatorul cuprins:
„j) nerespectarea de catre zilier a prevederilor art.4, alin.(6) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 2.000 lei.”
Alineatul (3) al articolului 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.”

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 60, dupa punctul 4 se introduce un nou punct,  punctul 5  cu urmatorul cuprins:”5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru  care sunt indeplinite urmatoarele conditii:a) angajatorii desfasoara activitatii  in sectorul constructii care cuprind: i) activitatea de constructii definita la codul CAEN 41.42.43 – Sectiunea F –CONSTRUCTIIii) domeniile de producere a materialelor de constructii, definite de urmatoarele coduri CAEN:2312- Prelucrarea si fasonarea sticlei plate; 2331- Fabricarea placilor si dalelor din ceramic;2332- Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;2361- Fabricarea produselor din beton pentru constructii;2362- Fabricarea produselor din ipsos pentru contructii;2363- Fabricarea betonului;2364- Fabricarea mortarului;2369- Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;2370- Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;2223- Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;1623- Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;2512- Fabricarea de usi si ferestre din metal;2511- Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;0811- Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;0812- Extractia pietrisului si nisipului;711- Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica;b) angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala, calculata cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care aplica scutirea; c) veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice  pentru care se aplica scutirea, sunt cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei lunar, inclusiv si sunt realizate in baza contractului individual de munca;d) scutirea se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17), iar Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate reprezinta declaratie pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiilor de aplicare a scutirii.”
Dupa articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 1381 care va avea urmatorul cuprins:”ART. 1381Prevederi speciale pentru domeniul constructiilor     (1) In perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, cota contributiei de asigurari sociale prevazuta la art. 138 lit.a) se reduce  cu cota de 3,75%. (2) Persoanele prevazute la alin. (1) care datoreaza contributia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contributii in limita cotei prevazute la alin. (1).(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17).”

Astfel, in domeniul constructiilor, in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028, cota CAS in conditii normale de munca, datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati va fi de 21,25%.

Articolul 140 se modifica si va avea urmatorul cuprins:”Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora(1)    Pentru persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunara de calcul pentru contributia de asigurari sociale o reprezinta suma castigurilor brute prevazute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra carora se datoreaza contributia, pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite, speciale sau in alte conditii de munca.(2) Nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorata de angajatorii care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, veniturile  din salarii si asimilate salariilor realizate de persoanele fizice realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu acesti angajatori, in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.”
La articolul 146, alineatele (5) si (51) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:”(5) Calculul contributiei de asigurari sociale datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si de catre institutiile prevazute la art. 136 lit. d) – f) se realizeaza prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, dupa caz, asupra bazelor lunare de calcul prevazute la art. 139, art. 143 – 145, dupa caz, in care nu se includ veniturile prevazute la art. 141 si 142.(51) Contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, calculata potrivit alin. (5), nu poate fi mai mica decat nivelul contributiei de asigurari sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, dupa caz, asupra salariului de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ.”
La articolul 146, dupa alineatul (54) se introduce un nou alineat, alineatul (55), cu urmatorul cuprins:„(55) In situatia in care, prin hotarare a Guvernului se utilizeaza, in aceeasi perioada, mai multe valori ale salariului minim brut pe tara, diferentiat in functie de studii, de vechime sau alte criterii prevazute de lege,  in aplicarea prevederilor alin. (51) se ia in calcul valoarea salariului minim brut pe tara prevazuta pentru categoria de persoane pentru care se datoreaza contributia.”

Adica, 2080 lei, inclusiv pentru contractele part-time.

 La articolul 154 alinatul (1),  dupa litera q) se introduce o noua litera, litera r)  cu urmatorul cuprins:„r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 60 pct. 5, in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.” 

Astfel, persoanele care desfasoara activitate in baza contractelor de munca incheiate cu angajatori ce activeaza in domeniul constructiilor, vor fi scutite de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028.

Articolul 220.3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:” Cota contributiei asiguratorie pentru munca (1)  Cota contributiei asiguratorie pentru munca este de 2,25%.        (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, cota contributiei asiguratorie pentru munca se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constituit in baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, in cazul angajatorilor care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5.”
La articolul 220.6, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu urmatorul cuprins:”(41) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, contributia asiguratorie pentru munca incasata la bugetul de stat de la angajatorii care desfasoara activitati in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constituit in baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare.”

Legea 53/2003 – Codul Muncii:

Dupa alineatul (1^) al articolului 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (1^3), cu urmatorul cuprins:„(1^3) Prin hotarare a Guvernului se poate stabili salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata pentru anumite domenii de activitate. ”

Astfel, pentru a pune in aplicare cu prevederile Acordului incheiat in data de 29.11.2018 intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii pentru sectorul constructii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotarare a Guvernului  niveluri ale salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiate pe domenii de activitate. 

  • N.R. Deducand din textul Ordonantei, salariul de baza minim diferentiat pentru ramura constructiilor in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028 va fi de 3000 lei fara a include sporuri si alte adaosuri pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna.

11 Motive sa Alegi Pontajul Online cu iFlow app

Astazi o sa iti fac cunostinta cu o aplicatie de pontaj care va schimba radical modul in care te gandesti la timpul de lucru al angajatilor, la rapoartele obligatorii conform legii si la emiterea de adeverinte! Cu iFlow, o sa descoperi brusc ca ai cu peste 75% mai mult timp in care sa te ocupi de afacerea ta. Cred ca asta m-a cucerit si poate din acest motiv tin sa iti prezint aplicatia. 

De ce e IFlow o solutie smart?

iFlow, cea mai noua aplicatie de pontaj, are o interfata usor de folosit pentru antreprenori si genereaza documente utile pentru contabili.

Am scris “aplicatie” din obisnuinta, dar e un software online de pontaj. Stabilesti in timp real programul mai multor salariati si nu mai e nevoie sa calculezi pontajul, zilele de concediu sau ore suplimentare. Aplicatia va face asta automat in functie de cererile depuse de personal. 

Citeste mai jos pentru a afla motivele pentru care zeci de companii trec pe iFlow, desi nimeni nu pare sa vorbeasca despre ea. 

  1. Te ajuta sa organizezi situatia angajatilor mai repede, mai usor.
  2. Iti aduce o interfata in care ai evidenta orelor suplimentare, a invoirilor si a zilelor de concediu pentru intregul personal.
  3. E online. Daca acest lucru nu ti se pare prea important acum, dupa ce te vei obisnui sa ai acces la toate datele, de pe orice dispozitiv, oricand si de oriunde, nu vei vrea sa mai renunti la ele.
  4. Este potrivita atat pentru cei care lucreaza de la birou, cat si pentru cei care lucreaza pe teren sau care sunt nevoiti sa faca frecvent deplasari in interes de serviciu.
  5. Deleaga o parte din activitate angajatilor, si automatizeaza restul actiunilor necesare efectuarii pontajului.
  6. Calculeaza automat orele lucrate, orele suplimentare, astfel termini pontajul intr-o secunda si nu ramane loc pentru erori.
  7. Genereaza rapoarte: Foaia Colectiva de Prezenta, Condica de Prezenta, tichete de masa, concediu medical si altele. 
  8. Poti seta programul salariatilor tai cu ora de inceput si de sfarsit.
  9. Nu mai este nevoie sa apelezi la contabil sau la departamentul de HR pentru adeverinte, le gasesti in aplicatie gata de imprimat.
  10. Genereaza cereri completate automat cu datele angajatilor.
  11. Poti crea intervale de timp speciale precum evenimente personalizate pentru deplasari in interes de serviciu, lucrari la sediul clientului, cursuri, team building si altele. iFlow se adapteaza cu usurinta domeniului in care activeaza compania ta.


Vrei sa afli mai multe? Eram sigura ca asta o sa iti starneasca curiozitatea!

Cum functioneaza aplicatia de pontaj iFlow?

Imagineaza-ti zilele de lucru ale angajatilor tai ca pe o petrecere in gradina, vara. Unii ajung mai devreme, altii mai tarziu, discutiile se desfasoara rapid intre mai multi interlocutori, uneori si intre grupuri diferite. Tu, administratorul, esti gazda care trebuie sa tina pasul si sa consemneze tot, pentru ca la sfarsitul lunii fiecare salariat sa fie platit corespunzator. Aplicatia te ajuta sa inregistrezi aceste “discutii” si sa regasesti rapid toate datele in rapoarte precise.  

In panoul General poti vizualiza tot personalul companiei cu activitatile pe care le introduc.
In iFlow “Evenimentele” sunt modificari aduse programului de lucru stabilit de catre angajator.  Acestea sunt de patru tipuri: concediu de odihna, alte concedii, ore suplimentare si invoiri. 

Datorita panoului general, poti evita situatiile in care doi angajati isi programeaza concediul in acelasi interval de timp. Fiecare salariat poate fi identificat usor, dintr-o privire, iar acesta zona poate oricand inlocui sedinta dedicata discutarii zilelor libere sau de concediu pentru ca toti utilizatorii vizualizeaza acest panou.

Poti vedea usor cine este prezent sau absent de la locul de munca si ai control deplin. Doar tu, ca administrator, poti aproba sau respinge programarile de concediu, orele suplimentare sau invoirile, daca alegi sa faci asta.

La Rapoarte gasesti o multime de situatii pe care le poti genera automat, fara a fi nevoit sa le mai completezi manual. Poti imprima Foaia Colectiva de Prezenta sau Condica de Prezenta cu un singur click.

 


Cu iFlow ai control deplin, fara efort.

Poti stabili Programul de Lucru pentru fiecare angajat in parte, cu ore de inceput si de sfarsit, exact asa cum ai nevoie. Il gasesti in meniul Admin. Datele pe care le setezi in programul de lucru vor fi folosite in continuare de pontaj si de rapoarte.   


Lista de sarbatori legale in vigoare, in Romania, este si ea integrata in aplicatie. Mai mult de atat, aceasta este actualizata imediat ce legea este modificata si poate fi descarcata cu un click, de pe butonul “Actualizati lista”. Ai libertatea sa configurezi aceasta lista si sa adaugi zile libere legale daca ai nevoie. Aceasta functie este utila atunci cand ai angajati de religii diferite. Gasesti aceasta functie in meniul Admin, rubrica Zile libere legale.

 In loc de o concluzie:

Puteti utiliza aplicatia in mod gratuit pe site-ul lor (https://iflow.ro). Trebuie doar sa iti creezi un cont. Aplicatia este utila pentru antreprenorii care vor sa eficientizeze pontajul, procesele de HR si gestiunea timpului lucrat de personal. 

Daca ai incercat deja aplicatia de pontaj iFlow si ai recomandari de imbunatatire a aplicatiei, echipa care produce aplicatia se va bucura sa le primeasca. Scrie-ne comentariu si impartaseste experienta ta cu noi.