Prestatorul Casnic: O noua etapa in gestionarea activitatilor casnice

In cadrul sedintei de Guvern din 23.04.2024, a fost adoptata o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activitatii prestatorului casnic. Aceste amendamente clarifica unele aspecte identificate in faza de operationalizare a sistemului de tichete pentru activitati casnice, in conformitate cu cerinta obtinerii unor rezultate conforme cu obiectivele Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) in ceea ce priveste lansarea unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucratorii casnici si implementarea introducerii tichetelor de munca pentru acestia. Astfel, platforma electronica destinata atat beneficiarilor, cat si prestatorilor de activitati casnice, introduce un concept inovator pe piata muncii, devenind functionala incepand cu data de 23.04.2024 si poate fi accesata la https://tichete.anofm.ro/.

Noul concept implica achizitionarea de tichete pentru activitati casnice, cu ajutorul carora persoanele care desfasoara activitati ocazionale in gospodarie pot fi remunerate. Aceste tichete ofera beneficii sociale si de sanatate, astfel incat prestatorii casnici beneficiaza de servicii medicale decontate, iar contributiile lor sunt directionate si catre sistemul de pensii. Platforma faciliteaza, de asemenea, interactiunea intre beneficiari si prestatorii casnici, prin intermediul sectiunii „Marketplace”, unde beneficiarii pot posta serviciile cautate, iar prestatorii pot oferi serviciile lor, facilitand astfel potrivirea cererii cu oferta in ceea ce priveste activitatile casnice.

Platforma este impartita in trei categorii si poate fi utilizata de catre:

  • Beneficiari
  • Prestatori
  • Angajatori

De asemenea, platforma serveste si ca suport pentru persoanele subocupate care nu sunt acoperite de sistemul de asigurari sociale de stat. Orice persoana care a implinit varsta de 16 ani si doreste sa isi suplimenteze veniturile prin prestarea ocazionala a activitatilor casnice necalificate poate deveni prestator casnic, indiferent daca este somer, pensionar, elev, student sau angajat.

Este important de mentionat ca, prin inregistrarea pe platforma si furnizarea serviciilor pe baza tichetelor valorice, lucratorii casnici devin beneficiari ai asigurarilor de pensie si sanatate, cu conditia schimbului a cel putin 85 de tichete de activitati casnice, echivalentul a 1.275 lei/luna. Din valoarea unui tichet de 15 lei, 3 lei reprezinta contributiile necesare pentru asigurarea de pensie si sanatate ale prestatorului, fara a fi nevoie de un contract de munca intre parti.

Conventia incheiata intre prestator si beneficiar in vederea prestarii activitatilor, desi nu necesita forma scrisa, va stabili:

  1. Activitatile si numarul de ore sau volumul de munca
  2. Faptul ca plata se face cu tichete de activitati casnice
  3. Volumul de munca zilnic, care nu poate depasi 12 ore pentru un adult si 6 ore pentru prestatorii cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani.

Angajatorii care se inscriu in platforma pot achizitiona si distribui propriilor angajati tichete pentru activitati, transformandu-i pe acestia in beneficiari ai serviciilor oferite de prestatorii casnici. Tichetele pot fi acordate sub forma de prima sau bonus, cu mentionarea numelui, prenumelui si codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul, aceste date fiind inscrise pe tichet. La achizitionarea a cel putin 600 de tichete intr-un an, angajatorii si beneficiarii pot primi, gratuit, in anul urmator, 75 de tichete. Tichetele pentru activitati casnice pot fi achizitionate de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, care le emite in format electronic sau fizic, pe suport hartie.

Activitatea casnica se refera la activitati ocazionale, necalificate, desfasurate de un prestator casnic in legatura cu gospodaria/gospodariile unei familii sau a unei persoane singure, in calitate de beneficiar casnic. Este important de mentionat ca activitatea casnica nu trebuie sa fie efectuata in scop comercial si nu trebuie sa serveasca beneficiul unor terti.

Lista activitatilor casnice care pot fi efectuate de catre prestatori casnici este actualizata periodic de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale. In prezent, lista cuprinde o serie de 25 activitati casnice care se refera la:

  1. Curatenia /igienizarea locuintei
  2. Strangerea resturilor vegetale din gradina
  3. Intretinere spatiilor verzi
  4. Intretinerea si irigarea rasadurilor si a plantelor
  5. Toaletarea pomilor
  6. Plantarea pomilor, arborilor si arbustilor
  7. Plantarea rasadurilor
  8. Calcatul rufelor
  9. Spalarea rufelor manual sau la masina de spalat
  10. Spalarea covoarelor (altele decat cele innodate manual)
  11. Prepararea hranei
  12. Aranjarea si servirea mesei
  13. Debarasarea si spalarea vaselor
  14. Hranirea si/sau ingrijirea animalelor de companie
  15. Plimbarea cainilor sau a altor animale de companie
  16. Transportarea animalelor de companie la/de la cabinetul veterinar
  17. Curatirea si intretinerea piscinei/ a acvariilor
  18. Realizarea de cumparaturi pe baza de lista
  19. Taierea si despicarea lemnelor pentru foc
  20. Caratul lemnelor si a materialelor pentru foc
  21. Incarcatul-descarcatul de obiecte casnice
  22. Spalarea si curatarea autovehiculelor
  23. Recoltarea fructelor si a legumelor
  24. Spalarea geamurilor si a tamplariei
  25. Varuirea pomilor

Actualizari importante privind Legea Voluntariatului. Ce trebuie sa stii

Incepand cu data de 21.04.2024, nerespectarea de catre organizatia-gazda a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (4), (6) si (10) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000 lei si 20.000 lei.

Articolele mentionate mai sus vizeaza urmatoarele aspecte:

  • Este interzis, sub sanctiunea anulabilitatii, sa se incheie contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective.
  • Inaintea inceperii activitatii, contractul de voluntariat se inregistreaza in registrul de evidenta a voluntarilor tinut de organizatia-gazda.
  • Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele clauze: a) datele de identificare ale partilor contractante; b) descrierea activitatilor pe care urmeaza sa le presteze voluntarul; c) timpul si perioada de desfasurare a activitatii de voluntariat; d) drepturile si obligatiile partilor; e) stabilirea cerintelor profesionale, a abilitatilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sanatate, confirmate prin certificate de sanatate sau alte documente; f) conditiile de reziliere a contractului.
  • Organizatia-gazda este obligata sa tina evidenta voluntarilor, a duratei si a tipului activitatilor desfasurate si evaluarii voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite in regulamentul intern.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se realizeaza de catre inspectorii de munca, conform legii.

Aceste modificari aduc claritate si consolidare in domeniul voluntariatului, asigurand respectarea drepturilor si obligatiilor atat ale voluntarilor, cat si ale organizatiilor-gazda. Este esential ca toti cei implicati sa fie constienti de aceste actualizari pentru a contribui la o practica a voluntariatului mai transparenta si eficienta in Romania.

Reglementare: Legea nr. 100/2024 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul asistentei sociale, precum si pentru completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania

Modificări legislative aduse concediilor medicale

Incepand cu data de 12.04.2024, un set nou de modificari legislative aduse de Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 347 din 12 aprilie 2024, a fost implementat pentru persoanele fizice aflate in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca. Aceste modificari includ exonerarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru indemnizatiile corespunzatoare certificatelor medicale, conform urmatoarelor criterii:

  • Persoanele aflate in concedii medicale ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale, conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.
  • Persoanele in concedii medicale in baza Ordonantei de Urgenta nr. 158/2005.

Aceasta exonerare se aplica pentru indemnizatiile corespunzatoare urmatoarelor coduri:

– 02

– 03

– 04

– 05

– 06

– 51

– 08

– 09

– 91, 92

– 11

– 12

– 13

– 14

– 15

– 16

– 17

Aceste dispozitii sunt valabile si pentru indemnizatiile aferente concediilor medicale a caror perioada de acordare se incheie dupa data intrarii in vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2024.

In concluzie, contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) va fi retinuta doar pentru indemnizatiile corespunzatoare concediilor medicale pentru codurile de indemnizatie 01 (boala obisnuita), 07 (carantina) si 10 (reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru).

Reglementari:

  • Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024 privind modificarea art. 154 alin. (1) lit. i), art. 155 alin. (1) lit. i) si art. 157 alin. (1) lit. v) din Codul fiscal.

Reguli noi privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei

Daca sunteti interesati de noile reglementari privind angajarea si detasarea strainilor in Romania, va invitam sa cititi acest articol. Vom prezenta principalele modificari aduse de Ordonanta nr. 6/2024, publicata in Monitorul Oficial la data de 25 ianuarie 2024.

Ordonanta nr. 6/2024 completeaza Ordonanta Guvernului nr. 25/2014, care stabileste conditiile si procedura de incadrare in munca si detasare a strainilor pe teritoriul Romaniei, precum si sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a acestora.

Una dintre noutatile aduse de Ordonanta nr. 6/2024 este posibilitatea de a comunica avizul de angajare sau detasare in format electronic, la cererea solicitantului. Astfel, daca solicitantul a furnizat datele necesare pentru comunicarea electronica, avizul de angajare sau detasare va fi transmis prin e-mail, cu semnatura electronica calificata a formatiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrari emitente.

O alta modificare importanta este ca angajarea unui strain cu sedere ilegala pe teritoriul Romaniei nu mai este considerata contraventie, daca angajatorul a obtinut avizul de angajare. Aceasta masura are scopul de a facilita integrarea strainilor care se afla in situatii vulnerabile si de a preveni exploatarea lor.

Ordonanta nr. 6/2024 intra in vigoare la data de 28 ianuarie 2024 si se aplica tuturor strainilor care doresc sa lucreze sau sa fie detasati in Romania, indiferent de cetatenia lor. Pentru mai multe informatii, va recomandam sa consultati textul integral al Ordonantei, disponibil pe site-ul oficial al Monitorului Oficial.

Zile libere 2024

Asa cum v-am obisnuit in fiecare an si anul acesta am sa public CALENDARUL ZILELOR LIBERE PENTRU ANUL 2024:

Codul muncii prevede la articolul 139 aliniatul (1), 17 zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza.

  • 1 si 2 ianuarie (luni si marti)
  • 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza (sambata)
  • 7 ianuarie – Soborul Sfantului Proroc Ioan Botezatorul (duminica)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane (miercuri)
  • 1 mai (miercuri)
  • Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui (3 mai – vineri)
  • prima si a doua zi de Paste (5 mai – duminica si 6 mai – luni)
  • 1 iunie (sambata)
  • prima si a doua zi de Rusalii (23 iunie – duminica si 24 iunie – luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)
  • 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei (sambata)
  • 1 decembrie (duminica)
  • prima si a doua zi de Craciun (25 decembrie – miercuri si 26 decembrie – joi)

Pentru personalul din sistemul bugetar, zilele de 2 mai, 16 august si 27 decembrie 2024 se stabilesc drept zile libere, asta pentru a se face punte cu zilele de 1 mai, 15 august si 25,26 decembrie. Recuperarea zilelor de munca stabilite drept libere, in cazul bugetarilor, se va face prin prelungirea corespunzatoare a timpului de lucru pana la datele de 31 mai 2024, 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificarilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecarei autoritati is instituiti publice. Dar, nu toti bugetarii vor avea liber. Prevederile nu se aplica personalului incadrat in locurile de munca in care activitatea nu poate fiiîntrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specificului activitatii, precum si magistraitlor si celorlalte categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti implicate in solutionarea proceselor cu termene de judecata in zilele mai sus mentionate (HG nr. 1307/2023).

Codul muncii mai prevede cate doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora. Pentru acestia, zilele libere pentru Vinerea Mare, prima si a doua zi de Paste, prima si a doua zi de Rusalii se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult. Totodata, cei care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin, cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

Exista doua categorii de angajati care nu vor beneficia de liber in zilele de sarbatoare legala. Aceste categorii sunt mentionate la articolele 140 si 141 din Codul Muncii, si anume:

  • angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
  • angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se va asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se vor acorda zile libere, angajatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

In situatia in care activitatea prestata in zi de sarbatoare legala este si zi de weekend, angajatilor li se va compensa fie cu spor de 100% pe langa plata cu salariul corespunzator acestor ore, fie cu liber platit la care se adauga sporul de weekend pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, asa cum este el stabilit prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca sau regulamentul intern, dupa caz.

Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.

 

Perioada de master sau de doctorat = stagiu de cotizare la pensie

In conformitate cu Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1089 din 04 decembrie 2023, ce va intra in vigoare incepand cu 01.09.2024, au fost introduse prevederi semnificative privind perioada de master sau doctorat ca stagiu de cotizare in sistemul public de pensii.

Potrivit noilor reglementari, in sistemul public de pensii se considera perioade asimilate urmatoarele:

  1. Asiguratul care a urmat cursurile de zi sau, dupa caz, cu frecventa ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare initiala, cu conditia absolvirii acestora/acestuia cu diploma, diploma de licenta, diploma de master sau diploma de doctor, dupa caz;
  2. Asiguratul care a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat;
  3. Asiguratul care a beneficiat in perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizatii de asigurari sociale, acordate potrivit legii;
  4. Asiguratul care a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale;
  5. Asiguratul care a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, respectiv 7 ani.

De asemenea, este important de mentionat ca asiguratii care au absolvit mai multe institutii de invatamant superior sau, dupa caz, mai multe cicluri de studii universitare de acelasi nivel conform celor mentionate la lit. a), beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de acelasi nivel, la alegere. Perioadele asimilate se valorifica numai in situatia in care acestea nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate in conditiile noii legi a pensiilor.

In concluzie, aceste reglementari vin sa aduca un plus in ceea ce priveste tratamentul perioadelor asimilate in sistemul public de pensii, oferind, astfel, asiguratilor care au absolvit studii de master sau de doctorat, dreptul de a beneficia de aceste perioade in vederea cotizarii pentru pensie.

Modificari fiscale de impact pentru inceputul anului 2024 in domeniul salarizarii personalului

Redau in continuare principalele modificari fiscale incepand cu 01.01.2024:

Conform OUG nr. 130/2021:

  • Începând cu data de 01.01.2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
  • Prevederile se aplică şi pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.
  • Astfel ca, angajatorul va fi obligat sa efectueze o analiza la nivelul salariilor angajatilor incadrati pe minimul pe economie si sa mareasca salariile acestora incepand cu data de 01.012024, Totodata, aceasta marire nu trebuie facuta cu o suma derizorie de 1 leu sau 5 lei, pentru ca aceasta marire nu va intruni exigentele prevederilor legale mai sus amintite.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, sanctiunea e prevazuta la art. 260 din Codul Muncii astfel:

“Art. 260

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

[…]

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;”

Conform Legii nr. 296/2023:

  • Incepand cu 01.01.2024, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, nu va mai constitui venit neimpozabil in limita plafonului de 33% conform art. 76 alin. 4^1 din Codul fiscal, pentru angajatii care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare
  • Pentru tichetele masa si voucherele de vacanta se retine si contributia la sanatate de 10%, asta pe langa impozitul de 10%.

Conform Legii nr. 411/2004:

  • Incepand cu 01.01.2024, cota de contribuţie la fondul de pensii admnistrate privat este de 4,75%.

Conform OUG nr. 115/2023:

  • sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, vor fi deductibile limitat dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condiţiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i).
  • Referitor la scutirea de la plat impozitului pe venit: Prin excepţie de la prevederile art. 60 pct. 2, pct. 5 lit. c) şi pct. 7 lit. c), în situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoana fizică realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon astfel stabilită.
  • plafonul pentru facilitățile sportive pentru angajați, suportate de angajatori, se reduce de la 400 euro/an la 100 euro/an.
  • Sumele acordate, in limita a 400 lei lunar, angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, vor fi supuse impozitului si a contributiilor sociale (deci, nu se vor mai putea acorda sume neimpozabile pentru cei care desfosoara activitate in regim de telemunca).
  • Pentru indemnizațiile de concediu medical se retine contributia la sănătate (CASS) in procent de 10%. Nu se va retine contributia la sanatate pentru indemnizațiile de concediu medical pentru accidente de muncă.

Prevederi specifice activităţii de creare de programe pentru calculator, sectorului construcţii, sectorului agricol şi industriei alimentare:

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1381 alin. (1) şi (2), art. 1382 alin. (1) şi (2) şi art. 1384 alin. (1) şi (2), persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuţiei datorate la fondul de pensii administrat privat.

(2) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

(3) Persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 şi 7 pot renunţa la opţiunea exprimată potrivit prevederilor alin. (2), prin depunerea unei solicitări în scris la angajator. Aceasta se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare depunerii solicitării.

(4) Regulile privind aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

(5) Prevederile art. 601 se aplică în mod corespunzător în vederea determinării veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică cota redusă prevăzută la art. 1381 alin. (1), art. 1382 alin. (1) sau art. 1384 alin. (1).

Referitor la facilitatea acordarii celor 200 de lei neimpozabili:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 01.01.2024, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

(2) Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2024, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în aceleaşi condiţii şi în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.

(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;

b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;

d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2024, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56)-(59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

(6) Prevederile mai sus mentionate se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2024 inclusiv.

Modificari privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Concediul de risc maternal

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1029 din 13.11.2023, a fost publicata Legea nr. 342/2023 pentru completarea art. 10 si 31 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, potrivit actului normativ, prin derogare de la art. a din O.U.G. nr. 96/2003, si persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate pe baza de contract de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, beneficiaza de concediu de risc maternal.

De mentionat ca, pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, iar baza de  calcul o constituie media veniturilor lunare asigurate, inscrise in contractul de asigurare incheiat potrivit art. 6 alin. (6) din O.U.G. nr. 158/2005.

De asemenea, concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de asigurare.

A fost majorat salariul minim pentru anumite domenii de activitate. Care sunt acestea?

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 993/01.11.2023, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 93/2023 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata pentru sectoarele constructii, agricol si industria alimentara.

Astfel, potrivit O.U.G. nr. 93/2023, prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1)  din Codul muncii,

  1. pentru sectorul constructii salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata  se stabileste in bani, fara a include indemnizatiile, sporurile si  alte adaosuri, la suma de 4.582 lei lunar, pentru un program  normal de lucru in medie de 165,333 ore pe luna, reprezentand  in medie 27,714 lei/ora.
  2. pentru sectorul agricol si industria alimentara, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de 3.436 lei lunar, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri,  pentru un program normal de lucru in medie de 165,333 ore pe luna, reprezentand in medie 20,782 lei/ora.

Prevederile se aplica exclusiv domeniilor de  activitate prevazute la art. 60 pct. 5 (pentru constructii), respectiv  domeniilor  de activitate prevazute la art. 60 pct. 7 (pentru agricultura si industria alimentara) din Codul fiscal.

Nerespectarea si neasigurarea salariului minim de catre societati constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei, precum si cu anularea acordarii facilitatilor fiscale.

Prevederile referitoare la salariul minim in constructii, agricultura si industria alimentara se aplica incepand cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

Ce implicatii exista in acest caz, din partea resurselor umane?

In timpul executarii contractului individual de munca, conform art. 17 alin. (5) din Codul Muncii, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute in contractul individual de munca impune incheierea unui ACT ADITIONAL la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.

Modificarea salariului minim brut pe tara/sector de activitate se face printr-o Hotarare de Guvern sau Ordonanta de Urgenta, deci este o situatie prevazuta de lege. In acest caz, in situatia in care in cadrul unei societati, nu exista nicio negociere intre parti (angajat-angajator) in privinta salariilor, iar modificarea salariilor se face conform modificarilor legislative, se intocmeste DECIZIE INDIVIDUALA de modificare a salariului.

Conform art. 4 alin. (3) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariatilor, orice modificare a salariului, se transmite in registru in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce ca urmare a unei hotarari judecatoresti cand transmiterea in registru se face in termen de 20 de zile lucratoare de la data la care angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.

In concluzie, transmiterea salariului minim pentru constructii, agricultura si industria alimentara se face in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii, adica pentru luna noiembrie pana la data de 28.11.2023 inclusiv.

De retinut ca, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. d) -h), in termenele prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) – (n.r. in acest caz, modificarea salariului).

Ce implicatii exista din punct de vedere al taxelor salariale?

Totodata, potrivit Legii nr. 296/2023, trebuie sa retinem urmatoarele:

  1. Scutirea la impozit, se aplica DOAR la locul unde se afla functia de baza, pentru veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizica in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, dupa caz. Adica, daca un salariat are doua contracte de munca la doi angajatori, va beneficia de scutirea lav impozit doar pentru unul din contracte acolo unde declara ca are functia de baza.
  2. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.
  3. De la data de 01.01.2024, cota contributiei de asigurari sociale (CAS) se va reduce cu 4,75% (adica, se va mari procentul la Pilonul 2 de pensii conform Legii 411/2004). Se poate opta pentru plata integrala a contributiei prin optiune a salariatului, in scris, la angajator.
  4. Incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, se plateste contributia la sanatate (CASS), in procent de 10%.

Modificari privind taxarea pentru anumite domenii incepand cu data de 01.11.2023

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 977 din 27 octombrie 2023, a fost publicata Legea nr. 296/2023 privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, lege ce aduce cateva modificari majore ce vizeaza in principal angajatii din sectoarele constructii, agricultura a sindustria alimentara dar si angajatii din domeniul IT.

Astfel, potrivit legii sus-amintite, principalele modificari aduse Codului fiscal, vis-à-vis, de salarizarea personalului si acordarea de facilitati in domeniile mentionate anterior, sunt:

Referitor la angajatii din sectorul constructiilor:

  1. Scutirea la impozit, se va aplica doar la locul unde se afla functia de baza, pentru veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizica in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, dupa caz. Adica, daca un salariat are doua contracte de munca la doi angajatori, va beneficia de scutirea lav impozit doar pentru unul din contracte acolo unde declara ca are functia de baza.
  2. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.
  3. De la data de 01.01.2024, cota contributiei de asigurari sociale (CAS) se va reduce cu 4,75% (adica, se va mari procentul la Pilonul 2 de pensii conform Legii 411/2004). Se poate opta pentru plata integrala a contributiei prin optiune a salariatului, in scris, la angajator.
  4. Incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, se va plati contributia la sanatate (CASS), in procent de 10%.

Referitor la angajatii din sectorul agricol si industria alimentara:

  1. Scutirea la impozit se va aplica doar la locul unde se afla functia de baza, pentru veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizica in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, dupa caz. Adica, daca un salariat are doua contracte de munca la doi angajatori, va beneficia de scutirea lav impozit doar pentru unul din contracte acolo unde declara ca are functia de baza.
  2. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.
  3. De la data de 01.01.20245, cota contributiei de asigurari sociale (CAS) se va reduce cu 4,75% (adica, se va mari procentul la Pilonul 2 de pensii conform Legii 411/2004). Se poate opta pentru plata integrala a contributiei prin optiune a salariatului, in scris, la angajator;
  4. Incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, se va plati contributia la sanatate (CASS), in procent de 10%.

Referitor la angajatii din IT:

Si pentru angajatii din IT vor exista modificari majore. Astfel, scutirea la impozit se va aplica doar la locul unde se afla functia de baza, pentru veniturile brute lunare de pana la 10.000 lei inclusiv, obtinute din salarii si asimilate salariilor realizate de persoana fizica in baza unui contract individual de munca, raport de serviciu, act de delegare sau detasare sau a unui statut special prevazut de lege, dupa caz. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de aceasta facilitate.

Scutirea la impozit se va aplica pana la finele anului 2028, la fel ca si in cazul angajatilor din constructii, agrigultura si industria alimentara.

Si in IT, angajatii vor beneficia de cota redusa la CAS (pana la finele lui 2023 in procent de 21.25%, iar de la 01.01.2024 in procent de 20.25%, diferenta reprezentand contributia la Pilonul 2 de pensii). Desigur, se poate opta pentru plata integrala a contributiei prin optiune a salariatului, in scris, la angajator.

Si pentru angajatii din IT, incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, se va plati contributia la sanatate (CASS), in procent de 10%.

O alta modificare, de impact, se refera la impoizitarea tichetelor de masa si a tichetelor de vacanta. Pentru acestea, incepand cu data de 01.01.2024 se va retine contributia la sanitate (CASS) in procent de 10%.

Totodata, potrivit unui comunicat de presa al Ministrului Muncii, salariul minim in constructii crește la 4.582 de lei brut, respectiv 3.436 de lei brut in agricultura si industria alimentara. Majorarea salariilor minime in aceste domenii a fost astfel calculata incat salariul minim net sa ramana acelasi dupa aplicarea contributiei la sanatate.

Pentru acest ultim aspect se asteapta publicarea Ordonantei in Monitorul Oficial.