90.000 de lucratori straini in 2025. Ce a decis Guvernul si ce se va schimba concret pentru angajatori

Guvernul României a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini pentru 2025, ca răspuns la deficitul de forță de muncă. Decizia include reglementări stricte pentru recrutare, protecția lucrătorilor și responsabilitatea angajatorilor. Noua platformă va asigura transparență și control, transformând migrarea forțată într-un avantaj competitiv.

Guvernul Romaniei a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 90.000 de lucratori straini care pot fi nou-admisi pe piata muncii. Decizia vine ca un raspuns direct la realitatea din teren: deficitul structural de forta de munca a devenit un risc operational major pentru economie, in special in industrii-cheie precum constructiile, productia, agricultura, HoReCa si transporturile .

Dincolo de cifra, mesajul strategic este clar: Romania isi calibreaza politicile de munca pentru a sustine continuitatea businessului, dar si pentru a introduce mai mult control, transparenta si protectie in procesul de recrutare a lucratorilor din afara UE.


De ce 90.000? Contextul real din piata muncii

Piata muncii functioneaza sub presiune. Avem:

  • un declin demografic accelerat,
  • migratie externa constanta,
  • sectoare intregi unde recrutarea locala nu mai acopera necesarul minim.

In acest context, lucratorii din state terte nu mai sunt o solutie de avarie, ci o componenta structurala a fortei de munca. Contingentul anual este stabilit tocmai pentru a permite o admisie controlata, predictibila si corelata cu nevoile reale ale economiei.


Nu doar mai multi lucratori, ci reguli mai clare

In paralel cu aprobarea contingentului, Guvernul a venit cu un pachet amplu de reglementari printrun proiect de ordonanta de urgenta care va schimba semnificativ modul in care sunt recrutati, angajati si monitorizati lucratorii straini.

Pe scurt, statul muta accentul:

  • de la volum → la calitate si conformitate,
  • de la proceduri fragmentate → la control digital integrat,
  • de la risc de abuz → la protectie reala pentru lucratori si angajatori de buna-credinta .

Ce obligatii noi vor aparea pentru angajatori

Angajatorii vor fi obligati sa se inregistreze intr-o platforma nationala dedicata, WorkinRomania.gov.ro, unde vor incarca ofertele ferme de munca, contractele si documentele necesare. Fara aceasta inregistrare, procesul se blocheaza din start.

Ofertele de munca trebuie sa fie complete si transparente: salariu clar (brut si net), program de lucru, conditii de cazare, transport, concedii, asigurari si conditii de sanatate si securitate in munca. Practic, „scrisul marunt” dispare.

In plus, angajatorii au obligatia de a asigura:

  • tratament egal fata de lucratorii romani,
  • contracte de munca traduse intr-o limba inteleasa de lucrator,
  • instruire SSM si acces la mecanisme de sesizare a abuzurilor.

Ce se schimba pentru agentiile de recrutare

Una dintre cele mai importante mize ale ordonantei este curatarea pietei de intermediere.

Agentiile de plasare:

  • vor functiona doar cu autorizatie,
  • vor fi monitorizate constant,
  • vor trebui sa constituie un depozit financiar semnificativ (minimum 200.000 euro) pentru a garanta repatrierea lucratorilor si plata eventualelor sanctiuni .

Este interzis explicit ca agentiile sa perceapa comisioane de la lucratori. Costurile cad exclusiv in sarcina angajatorului. Mesajul este ferm: toleranta zero pentru exploatare si practici de tip „vize mascate”.


Digitalizare si control: statul intra in timp real in proces

Noua platforma nationala va conecta:

  • angajatori,
  • agentii,
  • Inspectoratul General pentru Imigrari,
  • Inspectia Muncii,
  • ANOFM si alte institutii relevante.

Asta inseamna trasabilitate completa: cine angajeaza, pe cine, in ce conditii si pentru cat timp. Din perspectiva de guvernanta, este un upgrade major de maturitate administrativa.


Concluzie

Decizia privind contingentul de 90.000 de lucratori straini nu este doar o cifra intr-un comunicat de presa. Este un pivot strategic in politica muncii din Romania.

Pentru angajatori, mesajul este dublu:

  • acces mai predictibil la forta de munca,
  • dar si un nivel mai ridicat de responsabilitate si conformare.

Pentru piata muncii, este un semnal de stabilizare. Pentru lucratori, un pas real spre protectie si demnitate. Iar pentru stat, o incercare serioasa de a transforma migratia pentru munca dintr-un risc intr-un avantaj competitiv.

OUG nr. 89/2025 – Modificari privind Codul fiscal si reglementarea indemnizatiilor pentru concedii medicale

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2025, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, modifica Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si norme fiscale. Articolul VII introduce un nou alineat care clarifica includerea indemnizațiilor recalculare pentru incapacitate temporară de muncă in veniturile lunii in care sunt determinate, aplicabil din 1 iulie 2026.

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1203 din 24 decembrie 2025, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Un aspect important al acestei ordonante este prevazut la Articolul VII, care introduce un nou alineat (1^2) la articolul 17 din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Modificarea vizeaza situatiile in care perioada de incapacitate temporara de munca se prelungeste in luna urmatoare si depaseste limitele prevazute la lit. a) si b) din acelasi articol.

Ce prevede noul alineat (1^2)?

  • Diferentele de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca (cauzata de boli obisnuite sau accidente in afara muncii), rezultate din recalculare si aferente lunii anterioare, se includ in veniturile lunii in care sunt determinate.
  • Acestea se declara in Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate (formularul prevazut la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal).

Data intrarii in vigoare

Prevederile Art. VII se aplica incepand cu 1 iulie 2026, inclusiv pentru indemnizatiile aferente certificatelor de concediu medical eliberate in cadrul episoadelor de boala incepute inainte de aceasta data si continuate ulterior.

Impactul modificarii: Aceasta reglementare clarifica modul de declarare si includere in venituri a diferentelor de indemnizatii rezultate din prelungirea concediilor medicale, asigurand o corelare intre legislatia fiscala si cea privind asigurarile sociale de sanatate.

Facilitati fiscale pentru salariati in 2026: ce prevede OUG nr. 89/2025

Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, care modifică Codul fiscal, oferind scutiri parțiale de impozit și contribuții sociale pentru salarii în 2026. Angajații cu salariul minim brut vor beneficia de sume scutite de 300 lei/lună în prima jumătate a anului și 200 lei/lună în a doua jumătate.

Guvernul Romaniei a publicat in Monitorul Oficial nr. 1203/24.12.2025 Ordonanta de Urgenta nr. 89/2025, care introduce modificari importante in Codul fiscal si stabileste masuri fiscal-bugetare aplicabile in anul 2026. Printre cele mai relevante prevederi se numara scutirea partiala de impozit si contributii sociale pentru anumite sume din veniturile salariale.

Ce presupune facilitatea fiscala?

In perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, salariatii incadrati cu norma intreaga la functia de baza vor beneficia de scutire de impozit pe venit si contributii sociale pentru suma de 300 lei/luna din veniturile salariale. In intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026, suma scutita se reduce la 200 lei/luna.

Conditii pentru aplicarea scutirii

Pentru a beneficia de aceasta facilitate, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

  • Salariul de baza brut lunar (fara sporuri si adaosuri) sa fie egal cu salariul minim brut pe tara garantat in plata.
  • Venitul brut lunar din salarii si asimilate salariilor (fara tichete de masa, vouchere de vacanta sau indemnizatie de hrana) sa nu depaseasca:
    • 4.300 lei in perioada ianuarie – iunie 2026;
    • 4.600 lei in perioada iulie – decembrie 2026.

Este important de mentionat ca reducerea salariului de baza sub nivelul minim pe tara in perioada de aplicare a ordonantei anuleaza dreptul la facilitate.

Aplicabilitate extinsa

Prevederile se aplica nu doar salariatilor cu contract individual de munca, ci si persoanelor care obtin venituri salariale in baza unui raport de serviciu, in aceleasi conditii.

Cum se calculeaza suma scutita?

Suma de 300 lei sau 200 lei se ajusteaza proportional in functie de:

  • perioada efectiva lucrata la salariul minim;
  • data angajarii sau incetarii contractului;
  • fractia din luna pentru care se determina veniturile.

Impact asupra contributiilor sociale

Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, salariul minim brut utilizat pentru calculul contributiilor se diminueaza cu:

  • 300 lei pentru lunile ianuarie – iunie 2026;
  • 200 lei pentru lunile iulie – decembrie 2026.

Perioada de aplicare

Facilitatile se aplica veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2026.

Inalta Curte clarifica drepturile salariatilor: compensatii duble pentru munca in zilele de repaus saptamanal

Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis Decizia nr. 415 pe 24 noiembrie 2025, clarificand compensarea muncii in zilele de repaus saptamanal. Salariatii au dreptul la compensatie dubla pentru munca in aceste zile, ceea ce va influenta costurile angajatorilor si va intari drepturile angajatilor.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat Decizia nr. 415 din 24 noiembrie 2025, aducand o interpretare obligatorie in materia dreptului muncii. Hotararea vizeaza modul de compensare a muncii desfasurate in zilele de repaus saptamanal.

Contextul

Curtea de Apel Iasi a solicitat clarificari privind doua aspecte din Codul muncii:

  • daca repausul de 24 de ore prevazut la art. 115 alin. (2) este un repaus zilnic derogatoriu sau se cumuleaza cu repausul saptamanal;
  • cum se aplica compensatiile pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal.

Decizia ICCJ

  • Inalta Curte a respins ca inadmisibila sesizarea referitoare la interpretarea art. 115 alin. (2) privind repausul zilnic.
  • In schimb, a admis sesizarea privind art. 137 alin. (5) si a stabilit ca:
    • Salariatii care lucreaza in zilele de repaus saptamanal au dreptul la o compensatie egala cu dublul sporului pentru munca suplimentara, chiar daca activitatea nu depaseste durata normala a timpului de munca.

Impact

  • Pentru angajati: decizia consolideaza dreptul la o remuneratie mai mare atunci cand sunt chemati sa lucreze in zilele de repaus.
  • Pentru angajatori: hotararea impune obligatia de a acorda compensatii duble, ceea ce poate genera costuri suplimentare in organizarea programului de lucru.

Decizia este obligatorie pentru instante si parti, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Proiect de lege privind salariul minim: Implicatii si beneficii

Un proiect de lege în România propune modificarea calculului salariului minim, introducând diferențieri în funcție de vechime și studii. Salariile vor crește progresiv, iar angajatorii vor avea obligații stricte. Dacă va fi adoptat, proiectul ar putea îmbunătăți veniturile angajaților și va stimula investiția în educație, afectând bugetele companiilor.

Un proiect de lege depus in Parlament propune modificarea modului de calcul al salariului minim in Romania. In prezent, salariul minim este identic pentru toti salariatii, indiferent de experienta sau nivelul studiilor. Noua propunere introduce diferentieri: salariul minim ar urma sa fie mai mare pentru angajatii cu vechime si pentru cei cu studii superioare. Proiectul a fost inaintat spre dezbatere in procedura de urgenta si, daca va fi adoptat, va modifica semnificativ sistemul de remunerare pentru milioane de persoane.

Motivatia propunerii: Expunerea de motive evidentiaza doua probleme majore: migratia fortei de munca si abandonul scolar. Documentul subliniaza ca:

  • Aproape o treime dintre romanii care lucreaza in strainatate au intre 20 si 30 de ani;
  • Un numar semnificativ de tineri nu sunt nici la scoala, nici angajati (fenomenul NEET);
  • Romania are unul dintre cele mai scazute procente de adulti cu studii superioare din UE (17,4%).

Initiatorii considera ca lipsa diferentierii salariale in functie de studii si experienta descurajeaza atat continuarea educatiei, cat si ramanerea in tara.

Prevederi principale ale proiectului

  1. Salariul minim creste progresiv in functie de vechime

    Se introduc 5 graduri de salarizare, corespunzatoare transelor de vechime:

    1. 3-5 ani: +10% fata de salariul minim brut;
    2. 5-10 ani: +7,5% fata de nivelul anterior;
    3. 10-15 ani: +5% fata de nivelul anterior;
    4. 15-20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior;
    5. peste 20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior.

    Astfel, angajatii cu vechime mai mare vor beneficia de un salariu minim superior.

    2. Salariul minim diferentiat in functie de nivelul studiilor

      Se stabilesc coeficienti minimi de ierarhizare, in functie de calificare si nivelul de studii, de exemplu:

      1. 1,00 pentru muncitori necalificati;
      2. 1,20 pentru muncitori calificati sau absolventi de scoala profesionala/liceu;
      3. 1,25 pentru absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat;
      4. 1,30 pentru absolventi de scoala postliceala sau de maistri;
      5. 1,50 pentru studii superioare de scurta durata;
      6. 1,70 pentru studii superioare de lunga durata;
      7. 1,80 pentru studii superioare de lunga durata si master;
      8. 2,00 pentru studii superioare de scurta durata si doctorat.

      Aceste prevederi se aplica doar acolo unde postul impune, prin lege sau fisa postului, un anumit nivel de studii.

      Obligatii pentru angajatori

      • Nu vor putea negocia salarii sub nivelul minim corespunzator vechimii si studiilor;
      • Vor trebui sa actualizeze fisele de post, grilele salariale si procedurile interne;
      • Nerespectarea noilor reguli poate atrage amenzi intre 5.000 si 10.000 lei pentru fiecare angajat afectat.

      Implicatii pentru angajati si companii

      • Pentru angajatii cu experienta, modificarea poate aduce cresteri ale veniturilor minime si o diferentiere mai clara intre salariile celor cu si fara studii.
      • Pentru tinerii la inceput de cariera, salariul minim ramane neschimbat, insa proiectul urmareste sa stimuleze investitia in educatie sau formare profesionala.
      • Companiile vor trebui sa-si ajusteze bugetele si structura salariala, ceea ce poate genera costuri operationale suplimentare si o nevoie crescuta de profesionalizare in resurse umane.

      Concluzie: Proiectul nu a devenit inca lege, dar, daca va fi adoptat, va introduce un sistem diferentiat al salariului minim, menit sa recompenseze experienta si educatia. Pentru angajati, acest lucru poate insemna venituri mai mari, iar pentru companii – o schimbare semnificativa de structura si buget. Pentru piata muncii, se anticipeaza o apropiere de standardele europene, unde diferentierea salariala pe criterii de competenta si vechime este deja o practica.

      Ministerul Muncii lansează în dezbatere publică un proiect de modificare a Legii șomajului

      Ministerul Muncii a lansat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 76/2002, vizând redefinirea criteriilor pentru șomerii de lungă durată, sprijin pentru victimele violenței domestice, digitalizarea serviciilor ANOFM și stimulente financiare pentru tinerii NEET. Proiectul se află în dezbatere publică, înaintea aprobării finale.

      Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat spre dezbatere un proiect de lege care ar putea aduce schimbări importante în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

      Ce prevede proiectul

      • Redefinirea șomerului de lungă durată – ajustarea criteriilor de vârstă și durată a șomajului.
      • Introducerea noțiunii de „persoană din grup vulnerabil” – pentru o mai bună corelare cu legislația privind economia socială.
      • Sprijin pentru victimele violenței domestice și traficului de persoane – acestea vor putea beneficia de măsuri active de ocupare.
      • Digitalizarea serviciilor ANOFM – consilierea, medierea și formarea profesională vor putea fi accesate online.
      • Prima de stabilitate pentru tinerii NEET – un stimulent financiar de 27.000 lei, acordat pe 24 de luni, pentru fidelizarea la primul loc de muncă.
      • Extinderea sprijinului pentru noi categorii – mame cu cel puțin trei copii și persoane care au executat pedepse privative de libertate.
      • Reguli mai stricte pentru angajatori – excluderea celor cu datorii fiscale sau marca socială suspendată.
      • Responsabilizarea beneficiarilor – cei care demisionează din locuri de muncă subvenționate nu vor putea accesa din nou facilități similare timp de 12 luni.

      De ce este important

      Proiectul urmărește să răspundă provocărilor actuale ale pieței muncii: șomajul de lungă durată, integrarea tinerilor NEET, sprijinirea persoanelor vulnerabile și stimularea angajatorilor din economia socială. Totodată, măsurile propuse sunt corelate cu Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și cu reformele sociale din PNRR.

      Ce urmează

      Documentul se află în prezent în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii. După această etapă, proiectul va fi transmis Guvernului și ulterior Parlamentului, unde poate fi amendat, modificat sau adoptat.

      REGES-ONLINE – Termenul de înrolare prelungit până la 31 decembrie 2025. Ce trebuie să știe angajatorii

      Guvernul României a extins termenul de înrolare în platforma REGES-ONLINE până la 31 decembrie 2025, pentru a sprijini angajatorii în tranziția de la Revisal. Această măsură reflectă principiul de sprijin guvernamental, iar platforma oferă avantaje precum administrare digitală, acces permanent la istoricul muncii și securitate sporită.

      Guvernul României, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a decis extinderea termenului-limită pentru înrolarea în platforma REGES-ONLINE până la 31 decembrie 2025. Măsura are ca obiectiv sprijinirea angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de tranziție de la vechiul sistem Revisal.

      De ce a fost prelungit termenul?

      Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a subliniat că această decizie reflectă principiul conform căruia statul trebuie să sprijine, nu să sancționeze. În contextul în care doar 23% dintre angajatori finalizaseră procesul de înrolare, menținerea termenului inițial (30 septembrie 2025) ar fi generat un potențial blocaj operațional și riscul aplicării de sancțiuni companiilor care nu au beneficiat de toate resursele tehnice necesare.

      „Această perioadă suplimentară este un semn de respect față de mediul de afaceri și față de cei care creează locuri de muncă. […] REGES-ONLINE nu este un instrument perfect, dar este unul util și modern.”
      — Petre-Florin Manole, ministrul Muncii

      Ce s-a modificat, concret?

      Prin prorogarea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) și (2) din Hotărârea de Guvern nr. 295/2025, au fost aduse următoarele clarificări:

      • Angajatorii au la dispoziție până la 31 decembrie 2025 pentru a se înregistra în platforma REGES-ONLINE;
      • Până la această dată, trebuie completate și transmise toate datele aferente contractelor individuale de muncă active, care nu figurează deja în sistem.

      Această extindere nu suspendă responsabilitatea angajatorilor, ci creează o fereastră realistă pentru conformare într-un ritm sustenabil.

      Ce presupune trecerea la REGES-ONLINE?

      Un aspect esențial: nu este necesară migrarea manuală a datelor din Revisal. Informațiile existente au fost deja preluate în noul sistem.

      Singura acțiune necesară este crearea unui cont în platforma REGES-ONLINE, disponibilă la:
      🔗 https://reges.inspectiamuncii.ro

      Autentificarea se realizează prin:

      • Semnătură digitală calificată (validată de ANAF);
      • Cont ROeID (identitate digitală recunoscută oficial de statul român).

      Care sunt avantajele REGES-ONLINE?

      • Administrare digitală completă a contractelor de muncă;
      • Acces permanent la istoricul relațiilor de muncă;
      • Actualizări automate și raportare în timp real;
      • Securitate sporită, fără instalări locale;
      • Integrare cu sistemele interne de HR ale companiilor.

      Ghiduri video și suport

      Pentru a facilita procesul de înrolare, angajatorii pot accesa tutorialele oficiale disponibile aici:
      🔗 Playlist YouTube REGES-ONLINE

      Recomandare importantă pentru angajatori

      Ministerul Muncii a transmis clar că termenul de 31 decembrie 2025 nu va mai fi prelungit. În consecință, companiile sunt încurajate să demareze procesul de înrolare din timp, pentru a evita aglomerările de la finalul perioadei și pentru a beneficia cât mai curând de avantajele digitalizării.

      Concluzie

      Tranziția către REGES-ONLINE reprezintă un pas strategic în digitalizarea relațiilor de muncă din România. Platforma aduce eficiență, transparență și control, reducând semnificativ povara birocratică.

      Pentru asistență suplimentară, angajatorii pot consulta site-ul oficial al Inspecției Muncii sau pot apela direct la serviciul de suport tehnic REGES.

      Reforma pensiilor private – ce trebuie să știe profesioniștii HR despre noul cadru legislativ

      Pe 25 august 2025, Guvernul României a aprobat transmiterea către Parlament a proiectului de Lege privind plata pensiilor private, marcând un moment strategic pentru piața muncii și pentru arhitectura sistemului de protecție socială.

      Această inițiativă legislativă vine să completeze pilonii existenți ai pensiilor (publice, administrate privat și ocupaționale) prin reglementarea fazei de plată – până acum insuficient standardizată și fragmentar reglementată.


      Care este obiectivul noii legi?

      Conform proiectului, legea vizează:

      • Autorizarea și supravegherea furnizorilor de pensii private – societăți specializate, asigurători de viață sau administratori de fonduri, reglementați și monitorizați de ASF;
      • Organizarea și funcționarea fondurilor de plată a pensiilor private – entități distincte de faza de acumulare, cu reguli clare de guvernanță și capitalizare;
      • Tipuri de fonduri:
        • Fonduri de retragere programată – plăți pe o perioadă determinată, în baza conturilor individuale;
        • Fonduri de pensii viagere – plăți pe durata întregii vieți, inclusiv opțiuni cu componentă de supraviețuitor;
      • Rolul instituțiilor conexe – depozitari, auditori financiari, agenți de marketing și Fondul de garantare.

      Feedback-ul Consiliului Legislativ

      Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil cu observații, semnalând aspecte ce necesită ajustare:

      • Clarificarea terminologiei – termeni precum „contract de plată a pensiei private” sau „membru al fondului” trebuie definiți mai precis;
      • Revizuirea titlului legii – acesta ar trebui să reflecte mai fidel faptul că reglementarea nu vizează doar plata, ci întregul mecanism instituțional al fondurilor;
      • Asigurarea predictibilității – eliminarea paralelismelor legislative și a suprapunerilor cu Legea 411/2004, Legea 204/2006 și Legea 1/2020.

      Aceste observații sunt esențiale pentru a garanta un cadru normativ coerent și aplicabil în practică.


      Implicații pentru HR și companii

      Pentru departamentele de resurse umane, noul cadru aduce:

      1. Transparență și diversificare a beneficiilor – angajații vor putea opta între tipuri de fonduri (programate sau viagere), ceea ce poate fi integrat în strategiile de employer branding.
      2. Certitudine contractuală – standardizarea instrumentelor juridice și supravegherea strictă a furnizorilor cresc încrederea angajaților în sistem.
      3. Posibilități de personalizare – pensiile ocupaționale și cele facultative pot fi corelate mai ușor cu etapa de plată, creând un pachet de beneficii mai atractiv.
      4. Responsabilitate organizațională – companiile trebuie să comunice transparent și proactiv noile opțiuni, evitând riscul de dezinformare a angajaților.

      Concluzie

      Proiectul de lege privind plata pensiilor private este un pas semnificativ către maturizarea ecosistemului de beneficii din România. Dacă până acum sistemul era axat pe acumulare, noua reglementare oferă vizibilitate asupra modului în care aceste economii se transformă efectiv în venituri la pensie.

      Pentru HR, aceasta este o oportunitate de a repoziționa dialogul social cu angajații, consolidând mesajul că sustenabilitatea financiară pe termen lung este parte integrantă din strategia de well-being organizațional.


      👉 În perioada următoare, recomandăm ca profesioniștii HR să urmărească parcursul legislativ al proiectului și să pregătească materiale de informare pentru angajați, odată ce cadrul va fi adoptat definitiv.


      Noua Reglementare a Cumulului de Contracte în Sectorul Public

      Codul muncii în dezbatere: noi reglementări privind cumulul de contracte și timpul de muncă

      În iunie 2025, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă de modificare a Codului muncii și a Legii privind organizarea Inspecției Muncii, cu obiectivul declarat de a reglementa mai strict situația angajaților care dețin mai multe contracte de muncă în sectorul public.

      Ce prevedea propunerea legislativă?

      Printre principalele modificări propuse:

      • limitarea duratei maxime a timpului de muncă la 12 ore pe zi pentru salariații cu mai multe contracte individuale încheiate cu instituții și autorități publice;
      • instituirea unei obligații de transparență pentru angajați, prin completarea unei declarații pe proprie răspundere privind existența altor contracte și numărul de ore aferente;
      • introducerea obligației pentru angajatori publici de a verifica situația angajaților în REVISAL/REGES-ONLINE;
      • sancțiuni semnificative pentru nerespectarea noilor reguli, inclusiv amenzi de până la 100.000 lei și, în anumite cazuri, chiar calificarea unor fapte drept infracțiuni;
      • atribuții extinse pentru Inspecția Muncii, inclusiv crearea unui mecanism automat de alertă în REVISAL care să semnaleze depășirea timpului de lucru.

      Poziția Consiliului Legislativ

      În avizul emis pe 8 iulie 2025, Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea, pe mai multe considerente fundamentale:

      • Discriminare între sectorul public și cel privat: proiectul viza exclusiv angajații din instituțiile publice, încălcând principiul egalității de tratament;
      • Lipsa fundamentării: expunerea de motive nu a prezentat analize privind impactul financiar, consultările cu partenerii sociali sau corelarea cu legislația europeană;
      • Restrângerea dreptului la muncă: măsurile erau considerate disproporționate și nejustificate în raport cu art. 53 din Constituție;
      • Probleme de tehnică legislativă: formulări confuze, suprapuneri cu reglementări deja existente și sancțiuni disproporționate;
      • Neconformitate cu directivele europene privind timpul de lucru și transparența relațiilor de muncă.

      Ce înseamnă pentru profesioniștii HR?

      Deși propunerea nu a trecut de filtrul Consiliului Legislativ, dezbaterea readuce pe agendă o temă sensibilă pentru HR: gestionarea cumulului de contracte și protejarea sănătății angajaților.

      • Organizațiile trebuie să rămână proactive în monitorizarea timpului de lucru și a eventualelor riscuri asociate cu suprasolicitarea.
      • Este esențială o cultură organizațională orientată spre echilibru muncă-viață personală, care să prevină burnout-ul și scăderea productivității.
      • În eventualitatea unor reglementări viitoare, companiile vor trebui să investească în sisteme digitale de monitorizare și raportare a timpului de muncă.

      Concluzie

      Deși avizul negativ reduce șansele de adoptare a acestei inițiative legislative, este clar că timpul de muncă și cumulul de contracte rămân subiecte sensibile în piața muncii. Specialiștii HR trebuie să rămână conectați la aceste evoluții, pregătindu-se pentru o eventuală reformă care să alinieze legislația națională cu standardele europene și să răspundă realităților din piață.

      Proiect legislativ: O nouă propunere de reglementare a timpului de lucru în sectorul public românesc

      Noul proiect legislativ din România vizează îmbunătățirea cadrului de muncă în sectorul public, limitând durata maximă de lucru la 12 ore pe zi pentru angajații cu mai multe contracte. Obiectivele includ protejarea sănătății angajaților și alinierea la standarde europene, fiind însoțit de măsuri de sancționare stricte pentru nerespectare.

      📌 Introducere

      Într-un context instituțional tot mai orientat spre eficiență și responsabilitate, România face un pas semnificativ în consolidarea cadrului legislativ privind durata timpului de lucru în sectorul public. Noul proiect, apărut recent în Senat, aliniază legislația națională la standardele europene și introduce măsuri concrete pentru prevenirea cumulului excesiv de contracte de muncă, o practică ce a condus în ultimii ani la multiple disfuncționalități în sistemul public.

      ⚖️ Fundamentele legislative ale intervenției

      Noul proiect propune modificarea și completarea Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) și Legea nr. 108/1999 privind organizarea Inspecției Muncii, stabilind clar următoarele:

      • Durata maximă a timpului de lucru pentru angajații care dețin mai multe contracte individuale cu instituții și autorități publice este limitată la 12 ore/zi, indiferent de natura, sursa de finanțare sau subordonarea entităților implicate.
      • Declarație pe proprie răspundere a salariatului privind existența altor contracte și orele aferente fiecăruia – obligatorie la angajare sau modificarea programului.
      • Verificare proactivă în REVISAL/REGES de către angajator, anterior încheierii oricărui contract.
      • Sistem automatizat de alertă în REVISAL care notifică depășirea pragului legal.

      🧭 Obiective strategice urmărite

      Prin această reformă, se urmăresc:

      1. Protejarea sănătății și echilibrului profesional-personal al salariaților;
      2. Creșterea productivității și reducerea absenteismului;
      3. Impunerea unui standard de integritate instituțională;
      4. Alinierea la bunele practici europene privind durata legală a muncii;
      5. Responsabilizarea angajatorilor publici în procesul de selecție și gestiune a personalului.

      🌍 Practici europene comparabile

      România se racordează astfel la modele legislative din state precum Germania, Italia, Austria sau Belgia, unde se recunoaște dreptul la muncă multiplă, însă în limite stricte privind durata legală a programului de lucru și fără a compromite sănătatea angajaților sau interesele angajatorilor.

      De exemplu:

      • În Austria, durata maximă este de 12 ore/zi și 60 ore/săptămână, aplicabilă și în cazurile de cumul.
      • În Germania, salariatul are dreptul legal la muncă multiplă, însă trebuie să respecte durata maximă și să evite conflictele de interese.
      • În Italia, nu pot exista două contracte cu normă întreagă – doar part-time sau forme de muncă ocazională.

      🛠️ Implicații practice pentru managementul HR din instituțiile publice

      Această propunere legislativă solicită recalibrarea proceselor interne de HR, în special în ceea ce privește:

      • Digitalizarea și automatizarea verificărilor în REVISAL/REGES înaintea angajării;
      • Revizuirea politicilor de recrutare și selecție, cu introducerea declarațiilor de transparență ca practică standard;
      • Audit intern regulat al duratelor cumulate de muncă, în special în unitățile cu activitate operațională ridicată (sănătate, educație, administrație fiscală etc.);
      • Training de conformitate pentru specialiștii HR și managerii operaționali în privința noilor responsabilități legale.

      ⚠️ Regim sancționator robust

      Noul proiect nu se limitează la prevenție, ci introduce și mecanisme de coerciție clare:

      • Amenzi de 50.000–100.000 lei pentru angajatori care încheie contracte cu depășirea duratei maxime legale;
      • Amenzi de 10.000–50.000 lei pentru salariații care nu declară celelalte contracte;
      • Infracțiune penală dacă angajatorul cunoaște și ignoră limita legală.

      🔍 Concluzie

      Această propunere legislativă nu este o simplă ajustare tehnică, ci o declarație strategică de responsabilitate instituțională. Ea confirmă faptul că performanța sistemului public nu poate fi susținută decât prin respect față de drepturile angajaților, transparență organizațională și disciplină operațională.

      Pentru departamentele de resurse umane, ar putea deveni o oportunitate de repoziționare ca partener strategic al leadershipului instituțional, prin crearea unui climat de muncă sustenabil și conform cu normele europene.