Zi: 26 noiembrie 2025

Inalta Curte clarifica drepturile salariatilor: compensatii duble pentru munca in zilele de repaus saptamanal

Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis Decizia nr. 415 pe 24 noiembrie 2025, clarificand compensarea muncii in zilele de repaus saptamanal. Salariatii au dreptul la compensatie dubla pentru munca in aceste zile, ceea ce va influenta costurile angajatorilor si va intari drepturile angajatilor.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat Decizia nr. 415 din 24 noiembrie 2025, aducand o interpretare obligatorie in materia dreptului muncii. Hotararea vizeaza modul de compensare a muncii desfasurate in zilele de repaus saptamanal.

Contextul

Curtea de Apel Iasi a solicitat clarificari privind doua aspecte din Codul muncii:

  • daca repausul de 24 de ore prevazut la art. 115 alin. (2) este un repaus zilnic derogatoriu sau se cumuleaza cu repausul saptamanal;
  • cum se aplica compensatiile pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal.

Decizia ICCJ

  • Inalta Curte a respins ca inadmisibila sesizarea referitoare la interpretarea art. 115 alin. (2) privind repausul zilnic.
  • In schimb, a admis sesizarea privind art. 137 alin. (5) si a stabilit ca:
    • Salariatii care lucreaza in zilele de repaus saptamanal au dreptul la o compensatie egala cu dublul sporului pentru munca suplimentara, chiar daca activitatea nu depaseste durata normala a timpului de munca.

Impact

  • Pentru angajati: decizia consolideaza dreptul la o remuneratie mai mare atunci cand sunt chemati sa lucreze in zilele de repaus.
  • Pentru angajatori: hotararea impune obligatia de a acorda compensatii duble, ceea ce poate genera costuri suplimentare in organizarea programului de lucru.

Decizia este obligatorie pentru instante si parti, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Proiect de lege privind salariul minim: Implicatii si beneficii

Un proiect de lege în România propune modificarea calculului salariului minim, introducând diferențieri în funcție de vechime și studii. Salariile vor crește progresiv, iar angajatorii vor avea obligații stricte. Dacă va fi adoptat, proiectul ar putea îmbunătăți veniturile angajaților și va stimula investiția în educație, afectând bugetele companiilor.

Un proiect de lege depus in Parlament propune modificarea modului de calcul al salariului minim in Romania. In prezent, salariul minim este identic pentru toti salariatii, indiferent de experienta sau nivelul studiilor. Noua propunere introduce diferentieri: salariul minim ar urma sa fie mai mare pentru angajatii cu vechime si pentru cei cu studii superioare. Proiectul a fost inaintat spre dezbatere in procedura de urgenta si, daca va fi adoptat, va modifica semnificativ sistemul de remunerare pentru milioane de persoane.

Motivatia propunerii: Expunerea de motive evidentiaza doua probleme majore: migratia fortei de munca si abandonul scolar. Documentul subliniaza ca:

  • Aproape o treime dintre romanii care lucreaza in strainatate au intre 20 si 30 de ani;
  • Un numar semnificativ de tineri nu sunt nici la scoala, nici angajati (fenomenul NEET);
  • Romania are unul dintre cele mai scazute procente de adulti cu studii superioare din UE (17,4%).

Initiatorii considera ca lipsa diferentierii salariale in functie de studii si experienta descurajeaza atat continuarea educatiei, cat si ramanerea in tara.

Prevederi principale ale proiectului

  1. Salariul minim creste progresiv in functie de vechime

    Se introduc 5 graduri de salarizare, corespunzatoare transelor de vechime:

    1. 3-5 ani: +10% fata de salariul minim brut;
    2. 5-10 ani: +7,5% fata de nivelul anterior;
    3. 10-15 ani: +5% fata de nivelul anterior;
    4. 15-20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior;
    5. peste 20 ani: +2,5% fata de nivelul anterior.

    Astfel, angajatii cu vechime mai mare vor beneficia de un salariu minim superior.

    2. Salariul minim diferentiat in functie de nivelul studiilor

      Se stabilesc coeficienti minimi de ierarhizare, in functie de calificare si nivelul de studii, de exemplu:

      1. 1,00 pentru muncitori necalificati;
      2. 1,20 pentru muncitori calificati sau absolventi de scoala profesionala/liceu;
      3. 1,25 pentru absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat;
      4. 1,30 pentru absolventi de scoala postliceala sau de maistri;
      5. 1,50 pentru studii superioare de scurta durata;
      6. 1,70 pentru studii superioare de lunga durata;
      7. 1,80 pentru studii superioare de lunga durata si master;
      8. 2,00 pentru studii superioare de scurta durata si doctorat.

      Aceste prevederi se aplica doar acolo unde postul impune, prin lege sau fisa postului, un anumit nivel de studii.

      Obligatii pentru angajatori

      • Nu vor putea negocia salarii sub nivelul minim corespunzator vechimii si studiilor;
      • Vor trebui sa actualizeze fisele de post, grilele salariale si procedurile interne;
      • Nerespectarea noilor reguli poate atrage amenzi intre 5.000 si 10.000 lei pentru fiecare angajat afectat.

      Implicatii pentru angajati si companii

      • Pentru angajatii cu experienta, modificarea poate aduce cresteri ale veniturilor minime si o diferentiere mai clara intre salariile celor cu si fara studii.
      • Pentru tinerii la inceput de cariera, salariul minim ramane neschimbat, insa proiectul urmareste sa stimuleze investitia in educatie sau formare profesionala.
      • Companiile vor trebui sa-si ajusteze bugetele si structura salariala, ceea ce poate genera costuri operationale suplimentare si o nevoie crescuta de profesionalizare in resurse umane.

      Concluzie: Proiectul nu a devenit inca lege, dar, daca va fi adoptat, va introduce un sistem diferentiat al salariului minim, menit sa recompenseze experienta si educatia. Pentru angajati, acest lucru poate insemna venituri mai mari, iar pentru companii – o schimbare semnificativa de structura si buget. Pentru piata muncii, se anticipeaza o apropiere de standardele europene, unde diferentierea salariala pe criterii de competenta si vechime este deja o practica.