Categorie: Comunicate de presa

4 Februarie – Zi liberă legală? Ce trebuie să știe profesioniștii HR despre inițiativa legislativă privind Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

O propunere legislativă recentă sugerează ca 4 februarie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, să devină zi liberă legală în România. Inițiativa promovează solidaritatea și conștientizarea cancerului, oferind oportunități pentru departamentele HR și CSR de a dezvolta campanii educaționale și parteneriate sociale. Statutul legal al zilei rămâne în așteptare.

Context și relevanță organizațională
Într-un climat profesional în care sănătatea, responsabilitatea socială și empatia devin piloni strategici ai culturii organizaționale, o inițiativă legislativă recent introdusă în Senat propune ca data de 4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului să fie inclusă în lista zilelor libere legale prevăzute de Codul Muncii (Legea nr. 53/2003).

Această propunere are o dublă semnificație – simbolică și practică – transmițând un mesaj puternic de solidaritate față de cei afectați de această boală, precum și un angajament public în direcția conștientizării, prevenirii și combaterii cancerului la nivel societal și organizațional.

Status legislativ: Informație esențială pentru HR
Este important de reținut că, în acest moment, proiectul de lege NU a fost adoptat și, prin urmare, nu produce efecte juridice.
Pentru ca această zi să devină zi liberă legală, este necesar ca proiectul să parcurgă procesul legislativ complet, culminând cu publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Până la finalizarea acestor pași, 4 februarie NU este zi liberă legală, iar angajatorii nu au obligația de a acorda timp liber salariaților în această zi.

Oportunități strategice pentru HR și CSR
Chiar și în stadiul de propunere, inițiativa poate deveni un punct de inflexiune strategic pentru departamentele de HR și echipele de CSR. Se deschid astfel multiple oportunități pentru consolidarea culturii organizaționale:

  • Dezvoltarea de campanii de educare și prevenție oncologică în rândul angajaților;
  • Organizarea de workshop-uri, webinarii și sesiuni de consiliere psihologică pentru angajații afectați direct sau indirect de cancer;
  • Inițierea de parteneriate sociale cu spitale, ONG-uri și fundații din domeniul oncologic;
  • Promovarea unei culturi bazate pe empatie, grijă și sănătate mintală.

Leadership cu impact într-un climat de vulnerabilitate colectivă
Chiar și fără statut legal, 4 februarie poate fi valorificată ca o oportunitate de leadership autentic. Este un moment potrivit pentru a reconfirma valorile organizaționale esențiale – solidaritatea, sprijinul reciproc, grija față de oameni.

Un astfel de demers consolidează brandul de angajator și poziționează compania ca actor responsabil în societate, cu un impact emoțional și social semnificativ.

Concluzie
Ziua de 4 februarie are potențialul de a deveni un nou reper în calendarul angajatorilor conștienți și responsabili.
Până la o eventuală oficializare legislativă, recomandăm:

  • Prudență în comunicarea internă, pentru a evita confuzii cu privire la statutul legal al zilei;
  • Inițiative proactive din partea HR, care să transforme această dată într-un catalizator pentru empatie, informare și acțiuni cu miză umană reală.

4 Februarie – poate deveni zi liberă legală: Inițiativă legislativă pentru recunoașterea zilei mondiale de luptă împotriva cancerului

Grupul Parlamentar S.O.S. România a propus sărbătorirea Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, pe 4 februarie, prin amendarea Codului Muncii. Aceasta inițiativă, susținută de organizații internaționale, vizează sensibilizarea societății și implicarea mediului de afaceri în campanii de conștientizare a cancerului.

Într-un demers cu puternică valoare simbolică și socială, Grupul Parlamentar S.O.S. România a propus modificarea Codului Muncii (Legea nr. 53/2003), prin includerea zilei de 4 februarie — Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului — în lista zilelor de sărbătoare legală nelucrătoare. Propunerea a fost oficializată printr-un proiect legislativ prezentat în Senatul României.

Context și impact

4 februarie este recunoscută la nivel global drept o zi de conștientizare privind lupta împotriva cancerului, fiind susținută de organizații internaționale precum OMS și Union for International Cancer Control (UICC). Introducerea acestei zile în calendarul legal al zilelor libere marchează un pas strategic spre sensibilizarea opiniei publice și mobilizarea instituțională în jurul unei cauze majore de sănătate publică.

Modificările propuse

Conform inițiativei legislative, articolul 139 alineatul (1) din Codul Muncii se modifică pentru a include:

„- 4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului.”

Aceasta se alătură altor zile legale nelucrătoare precum 1 decembrie (Ziua Națională), Vinerea Mare, Paștele și Crăciunul.

Implicarea mediului de business și a resurselor umane

Pentru departamentele de Resurse Umane și pentru liderii din mediul corporatist, această modificare necesită:

  • Revizuirea politicilor interne privind programul de lucru și concediile.
  • Actualizarea calendarului operațional și a sistemelor de pontaj.
  • Comunicarea proactivă către angajați privind noua zi liberă.
  • Posibilitatea organizării de campanii cu tematică oncologică în preajma acestei date.

Concluzie

Această propunere legislativă reflectă o aliniere coerentă a politicilor naționale cu valorile umanitare globale. În plus, ea oferă mediului privat oportunitatea de a-și consolida cultura organizațională prin sprijinirea unor cauze cu impact major asupra societății.

REGES-ONLINE – Noul cadru operațional și implicațiile pentru angajatori

Începând cu 9 mai 2025, REGES-ONLINE devine obligatoriu pentru toți angajatorii în gestionarea contractelor individuale de muncă. Digitalizarea proceselor, respectarea GDPR și termenele stricte de conformare sunt esențiale. Noua platformă redefinește interacțiunea între angajatori, salariați și instituții, solicitând adaptări organizaționale pentru a asigura conformitatea.

Începând cu 9 mai 2025, a intrat în vigoare Procedura privind accesarea, completarea, transmiterea și interogarea datelor în/din Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES-ONLINE), în baza Ordinului nr. 1107/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430/09.05.2025. Această reglementare marchează un salt semnificativ către transformarea digitală a relațiilor de muncă, oferind un cadru operațional robust, în linie cu cerințele moderne de protecție a datelor și interoperabilitate instituțională.

1. Obligativități extinse pentru toate categoriile de angajatori

Toți angajatorii — persoane fizice, juridice, instituții publice și entități internaționale — sunt obligați să utilizeze REGES-ONLINE pentru a gestiona informațiile aferente contractelor individuale de muncă (CIM), inclusiv încheierea, modificarea, suspendarea și încetarea acestora.

Pentru unitățile fără personalitate juridică (e.g. sucursale, puncte de lucru), obligația intervine doar dacă acestea sunt abilitate cu dublă delegare de competență: încheierea CIM și operarea în registru.

2. Completarea și transmiterea datelor – digitalizare cu responsabilitate

REGES-ONLINE va prelua datele istorice din Revisal, însă toate operațiunile viitoare se vor realiza exclusiv prin platforma reges.inspectiamuncii.ro sau prin aplicații informatice compatibile.

Angajatorii pot desemna personal intern sau pot colabora cu furnizori externi, cu respectarea strictă a Regulamentului GDPR. Un sistem de delegare digitală este prevăzut, iar raportarea prestatorilor se va face în maximum 3 zile lucrătoare de la contractare.

3. Acces diferențiat pentru angajatori și salariați

Autentificarea în REGES-ONLINE se realizează prin:

  • Identitate digitală RoeID;
  • Certificat digital calificat (Legea nr. 214/2024);
  • Acces provizoriu prin ITM, pe baza verificării identității.

Autorizarea angajatorilor se face:

  • Automat, pentru entitățile înregistrate la ONRC;
  • Manual, pentru alte categorii (instituții publice, ONG-uri, mandatați), cu documente semnate digital.

4. Calendar de conformare – termene stricte

Pentru o tranziție eficientă de la Revisal la REGES-ONLINE, sunt stabilite termene clare:

  • În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a HG nr. 295/2025, toți angajatorii trebuie să solicite acces în platformă și să transmită datele complete ale CIM-urilor active;
  • După acest termen, transmiterea fișierelor RVS va fi dezactivată complet;
  • Orice solicitare de recuperare a datelor din Revisal va deveni imposibilă odată cu activarea completă a platformei REGES-ONLINE.

5. Acces facilitat la extrase din registru

Extrasele din registru vor fi disponibile pentru angajatori și salariați:

  • Online, prin aplicațiile „REGES-ONLINE” și „Salariat”;
  • Prin intermediul angajatorilor sau al ITM;
  • De la info-kiosk-urile ITM, în lipsa accesului digital individual.

Concluzie: Adaptarea organizațională este necesară.

Implementarea REGES-ONLINE redefinește interacțiunea dintre angajatori, salariați și instituțiile de control. Accentul se mută pe trasabilitate, responsabilitate digitală și conformitate normativă. Este esențial ca organizațiile să-și revizuiască politicile de gestionare a datelor de personal și să adopte o abordare proactivă pentru a evita riscurile de neconformare și eventualele sancțiuni.

Legea nr. 53/2025 – Modificări în reglementările privind străinii pe piața muncii din România

Legea nr. 53/2025, care va intra în vigoare pe 8 mai 2025, restructurează cadrul legal pentru angajarea și sederea străinilor în România. Aceasta impune criterii stricte pentru angajatori, simplifică procedurile de acordare a dreptului de ședere și responsabilizează angajatorii pe plan contractual, protejând astfel lucrătorii sezonieri.

Începând cu 8 mai 2025, intră în vigoare Legea nr. 53/2025, un act normativ esențial care restructurează cadrul legal privind încadrarea în muncă și șederea străinilor în România. Actul legislativ are ca obiectiv consolidarea mecanismelor de conformitate în relația angajator – lucrător străin, reducerea riscurilor legate de precaritatea angajării și transpunerea riguroasă a Directivei 2014/36/UE privind lucrătorii sezonieri.

1. Filtrarea angajatorilor neeligibili – consolidarea conformității legale

Legea introduce noi criterii care restricționează dreptul de a angaja lucrători străini pentru entitățile care:

  • sunt în lichidare sau insolvență;
  • nu desfășoară activitate economică;
  • nu au îndeplinit obligațiile fiscale față de stat;
  • au fost condamnate penal pentru infracțiuni prevăzute de Codul Muncii;
  • au fost sancționate în ultimele 6 luni conform OG 25/2014 sau HG 905/2017.

Această prevedere se aplică inclusiv în cazul angajării lucrătorilor sezonieri, ceea ce marchează o aliniere la cerințele europene privind tratamentul echitabil și protecția socială a acestora.

2. Simplificarea cadrului normativ – eliminări și completări importante

  • Se abrogă lit. b) a alin. (4) de la art. 56 din OUG 194/2002, simplificând procedura de acordare a dreptului de ședere.
  • Se introduce obligația ca avizele pentru angajarea lucrătorilor sezonieri să fie soluționate în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrare.

3. Răspunderea angajatorului – compensarea în cazul revocării dreptului de ședere

În situația revocării vizei de lungă ședere sau a dreptului de ședere temporară pe motivul neeligibilității angajatorului (potrivit noilor alineate introduse la art. 33 și 77 din OUG 194/2002), acesta va fi obligat să plătească două salarii minime brute garantate în plată către lucrătorul sezonier, alături de alte obligații restante. Este o măsură care impune un standard minim de responsabilitate și protecție contractuală.

4. Profesionalizarea procesului de recrutare – cerințe clare privind pregătirea străinilor

Modificările aduse la art. 11 din OG 25/2014 cer ca angajatorii să demonstreze că persoana străină îndeplinește condițiile de pregătire profesională și autorizare legală pentru postul vizat. Se exclud derogările în cazul profesiilor nereglementate, accentuând cerința de aliniere la standardele naționale.

Concluzie pentru specialiștii din HR

Legea nr. 53/2025 este menită să elimine actorii economici neconformi și să protejeze drepturile lucrătorilor extracomunitari, în special sezonieri. Departamentele de HR trebuie să verifice eligibilitatea legală înainte de recrutarea internațională și să se adapteze rapid la noile termene și condiții operaționale.

Cum REGES-ONLINE Transformă Relațiile de Muncă în România

Guvernul României a aprobat implementarea sistemului digital REGES-ONLINE pe 27.03.2025, care va înlocui Revisal. Acest nou sistem facilitează accesul rapid și securizat la datele contractelor de muncă, eliminând birocrația și asigurând transparență pentru angajați și angajatori, contribuind la modernizarea relațiilor de muncă.

Un nou pas către modernizare: REGES-ONLINE, sistemul digital de evidență a salariaților

Într-un efort semnificativ de digitalizare și eficientizare a relațiilor de muncă, Guvernul României a aprobat în data de 27.03.2025, implementarea noului sistem online REGES-ONLINE, un proiect dezvoltat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Acest sistem va înlocui vechiul Revisal și va facilita atât angajatorilor, cât și salariaților accesul rapid și securizat la datele privind contractele individuale de muncă.

Beneficii majore pentru angajați și angajatori

Prin REGES-ONLINE, salariații vor avea posibilitatea de a verifica, în timp real, corectitudinea datelor introduse în contractele lor de muncă. Aceștia vor putea consulta detalii esențiale precum salariul, programul de lucru și alte condiții negociate, având totodată opțiunea de a primi notificări online atunci când angajatorul transmite modificări în sistem.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat importanța acestui proiect: „Astăzi facem un pas major în digitalizarea gestionării relațiilor de muncă în România. REGES-ONLINE va permite accesul online la datele actualizate privind relația de muncă, simplificând și eficientizând procesul de înregistrare a contractelor de muncă.”

Transformarea digitală: caracteristici esențiale ale REGES-ONLINE

  • Acces online în timp real – atât pentru angajatori, cât și pentru salariați și autorități;
  • Eliminarea birocrației – nu mai este necesară deplasarea la inspectoratele teritoriale de muncă;
  • Interoperabilitate cu alte baze de date naționale – optimizând schimbul de informații;
  • Securitate cibernetică avansată – protecția datelor personale este consolidată;
  • Notificări automate pentru angajați – transparență sporită în raporturile de muncă;
  • Acces direct la istoricul muncii – posibilitatea de a descărca un extras pentru dovedirea vechimii în muncă.

Tranziția către noul sistem

Angajatorii vor avea un termen de șase luni pentru a migra de la Revisal la REGES-ONLINE. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, Ministerul Muncii va stabili, printr-un ordin, procedura exactă pentru completarea, transmiterea și interogarea datelor în noul registru. După perioada de tranziție, actuala Hotărâre de Guvern nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților va fi abrogată.

Un proiect finanțat prin PNRR

REGES-ONLINE este susținut financiar prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind parte a proiectului „Reforma Evidenței și Monitorizării Relațiilor de Muncă” – Componenta 7: Transformarea digitală. Acest proiect subliniază angajamentul României de a moderniza și digitaliza procesele administrative din domeniul muncii și protecției sociale.

Odată cu implementarea REGES-ONLINE, România face un pas semnificativ către digitalizare, oferind un sistem mai accesibil, transparent și eficient pe piața muncii.

Noile Reglementări Sociale pentru Asigurați: Detalii OUG nr. 8/2025

Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 8/2025, care aduce modificări și completări importante Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și altor acte normative relevante. Principalele schimbări vizează statutul de asigurat în sistemul de sănătate, reglementarea contribuțiilor sociale și ajustarea condițiilor pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Principalele modificări legislative

1. Reglementări privind dobândirea și încetarea calității de asigurat

Una dintre cele mai importante modificări aduse de OUG nr. 8/2025 vizează articolul 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, care clarifică momentul dobândirii calității de asigurat pentru persoanele care obțin venituri conform Codului fiscal. Astfel, persoanele ce realizează venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse stabilite prin lege vor fi asigurate în sistemul de sănătate de la data depunerii declarației fiscale prin care se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate.

De asemenea, articolul 267 alin. (22) și (23) definește condițiile în care calitatea de asigurat încetează. Persoanele vizate vor pierde acest statut la expirarea termenului legal de depunere a declarației unice, în cazul în care nu reînnoiesc obligațiile de plată pentru perioada următoare.

2. Modificări privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Ordonanța de Urgență nr. 8/2025 introduce ajustări în ceea ce privește veniturile asiguraților și condițiile pentru beneficierea de concedii medicale și indemnizații:

  • Articolul 5 alin. (11) din OUG nr. 158/2005 stabilește că venitul luat în calcul pentru aceste drepturi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie și nu poate depăși de trei ori această valoare.
  • Articolul 6 alin. (6) introduce obligația persoanelor asigurate de a încheia un contract cu casa de asigurări de sănătate pentru a putea beneficia de concedii medicale și indemnizații aferente. Acest contract devine efectiv de la momentul înregistrării la casa de asigurări de sănătate.

Pentru contractele de asigurare deja în derulare, modificările legislative nu vor avea efect retroactiv, acestea rămânând reglementate conform legislației în vigoare la data semnării lor.

Consecințe și implicații pentru asigurați

Prin aceste modificări, Guvernul urmărește o mai bună clarificare a statutului de asigurat și a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, asigurând un sistem de sănătate mai predictibil și mai echitabil. Noile reglementări vor influența în special persoanele care obțin venituri din surse independente, impunând o responsabilitate mai strictă în ceea ce privește depunerea declarațiilor fiscale și menținerea calității de asigurat.

De asemenea, ajustarea condițiilor pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate oferă un cadru mai bine definit pentru accesul la aceste drepturi, corelând veniturile declarate cu prestațiile acordate.

În concluzie, OUG nr. 8/2025 introduce schimbări esențiale pentru sistemul de asigurări de sănătate, având un impact semnificativ asupra contribuabililor și reglementând mai clar mecanismele de acces la serviciile medicale și beneficiile sociale.

Procedura de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară

Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 35/2025, prin care reglementează mecanismul de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Această decizie are un impact semnificativ asupra pieței muncii și urmărește alinierea nivelului salarial la realitățile economice și sociale actuale.

Cadrul legal și implementarea

Hotărârea este emisă în temeiul art. 108 din Constituția României și al art. 164 alin. (3) din Codul Muncii. Conform acestei reglementări, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale este responsabil de aplicarea mecanismului de actualizare, beneficiind de expertiza unei instituții de cercetare specializate.

Printre atribuțiile ministerului se numără:

  • Stabilirea, implementarea și monitorizarea mecanismului de actualizare a salariului minim;
  • Înaintarea Raportului anual privind actualizarea salariului minim către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social;
  • Evaluarea impactului salariului minim asupra mediului economic și social.

Metodologia de actualizare

Salariul de bază minim brut pe țară este actualizat anual conform unei formule clare, care ia în considerare:

  • Rata medie anuală a inflației prognozate;
  • Rata de creștere reală anuală a productivității muncii.

Aceste date sunt furnizate de Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. În cazul în care modificările acestor indicatori sunt minore, salariul minim poate rămâne neschimbat.

Impactul economic și social

Raportul anual de actualizare include:

  • Evaluarea impactului salariului minim asupra pieței muncii;
  • Monitorizarea efectelor asupra mediului economic;
  • Ajustarea salariului minim în funcție de ponderea acestuia în câștigul salarial mediu brut, care trebuie să fie între 47%-52%.

În cazul în care salariul minim calculat este sub acest interval, Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social poate interveni pentru ajustare.

Concluzii

Hotărârea nr. 35/2025 asigură un cadru transparent și predictibil pentru stabilirea salariului minim, având ca obiectiv principal protecția angajaților și echilibrarea impactului economic asupra angajatorilor. Implementarea acestei proceduri este esențială pentru asigurarea unui nivel de trai decent și pentru reducerea inegalităților salariale din România.

REGES-ONLINE: Digitalizarea relațiilor de muncă în România

Ministerul Muncii propune REGES-ONLINE, un sistem online modern pentru evidența relațiilor de muncă, destinat să înlocuiască sistemul vechi REGES/Revisal. Inițiativa vizează simplificarea proceselor administrative, sporirea securității datelor și reducerea birocrației. Angajatorii trebuie să se conformeze noilor reglementări sub sancțiuni clare, având 6 luni pentru migrarea datelor.

Contextul digitalizării

Într-un efort de modernizare a sistemului de evidență a relațiilor de muncă, Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre privind implementarea Registrului General de Evidență a Salariaților în variantă online – REGES-ONLINE. Această inițiativă, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are ca obiectiv simplificarea și eficientizarea proceselor administrative pentru angajatori și salariați.

Necesitatea schimbării

Sistemul actual REGES/Revisal este considerat depășit din punct de vedere tehnologic, confruntându-se cu mai multe provocări:

  • Infrastructură hardware și software veche;
  • Dificultăți în operarea locală a sistemului;
  • Necesitatea deplasării la inspectoratele teritoriale de muncă pentru autentificare și recuperarea datelor;
  • Lipsa trasabilității datelor în cazul utilizării unui singur cont per companie.

Prin urmare, REGES-ONLINE va înlocui complet vechiul sistem, oferind o soluție modernă și accesibilă online.

Principalele schimbări și beneficii

  1. Digitalizare completă
    • Eliminarea aplicațiilor locale (Revisal) și trecerea la o platformă web securizată.
    • Crearea unui punct unic de acces pentru angajatori, salariați și autorități.
  2. Securitate și trasabilitate sporite
    • Implementarea unor tehnologii moderne de protecție cibernetică.
    • Acces online transparent la datele proprii ale salariaților.
  3. Eficiență și reducerea birocrației
    • Interogarea automata a bazelor de date pentru verificarea înregistrărilor.
    • Acces în timp real la date pentru autorități.
    • Reducerea timpului necesar pentru actualizarea sistemului.
  4. Obligații clar reglementate
    • Angajatorii trebuie să introducă datele despre noii salariați cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
    • Toate modificările, suspendările și încetările contractelor trebuie înregistrate conform termenelor legale.
  5. Regim sancționator clar definit
    • Netransmiterea datelor noilor salariați în ziua anterioară începerii activității: amendă conform art. 260 alin. (1) lit. e^1) din Codul Muncii.
    • Netransmiterea elementelor contractuale pentru salariații activi: 3.000 – 5.000 lei per persoană.
    • Netransmiterea modificărilor privind transferurile de personal în termen de 5 zile lucrătoare: 5.000 – 8.000 lei.
    • Netransmiterea detașărilor sau suspendărilor în termen legal: 3.000 – 5.000 lei.
    • Completarea registrului cu date eronate sau incomplete: 3.000 – 6.000 lei.
    • Nepăstrarea dosarului personal al salariaților conform legislației: 3.000 – 6.000 lei.
    • Neînregistrarea în REGES-ONLINE în 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii: 15.000 – 20.000 lei.
    • Inspectorii de muncă sunt autorizați să constate contravențiile și să aplice sancțiunile.

Implementare și impact

  • Angajatorii au 6 luni pentru migrarea datelor din Revisal.
  • La finalul perioadei de tranziție, HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților va fi abrogată.
  • Inspectia Muncii va administra noua bază de date, asigurând interoperabilitatea cu alte instituții publice.
  • Angajatorii pot testa platforma REGES-ONLINE la:
    https://reges.test.inspectiamuncii.org/
    Această versiune permite familiarizarea cu noul sistem.

Concluzie

Prin implementarea REGES-ONLINE, România face un pas semnificativ spre digitalizarea și modernizarea administrației publice. Platforma va aduce beneficii atât pentru angajatori, cât și pentru salariați, prin reducerea birocrației, creșterea transparenței și securizarea datelor.

Notă importantă

Această hotărâre nu a fost încă adoptată și va trebui publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I pentru a intra în vigoare.

Actualizarea cuantumului pensiilor militare: legislație nouă

Parlamentul României a propus reforme pentru sistemul pensiilor militare, modificând Legea nr. 223/2015. Propunerile includ excluderea pensionarilor condamnați pentru corupție și actualizarea pensiilor în funcție de salariile active. Scopul este crearea unui sistem mai echitabil și transparent, asigurând un trai decent pensionarilor în context economic actual.

Recent, Parlamentul României a propus două proiecte legislative care vizează reformarea sistemului pensiilor militare de stat, aducând modificări esențiale la Legea nr. 223/2015. Aceste modificări au scopul de a asigura integritatea sistemului și de a adapta cuantumul pensiilor la realitățile economice actuale.

1. Condiții de acordare a pensiilor militare:

Prima propunere legislativă introduce modificări la articolul 71 din Legea nr. 223/2015, stipulând că:

  • Excluderea beneficiarilor condamnați: Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care sunt condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție, infracțiuni contra justiției sau alte infracțiuni similare nu vor mai beneficia de pensie de serviciu sau pensie de invaliditate. Aceștia vor fi redirecționați către sistemul public de pensii.
  • Obligația instanțelor: În cazul în care un pensionar militar este condamnat, instanțele vor fi obligate să comunice casei de pensii sectoriale informațiile necesare pentru încetarea pensiei de serviciu în termen de 10 zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești.

2. Actualizarea cuantumului pensiilor militare:

A doua propunere legislativă aduce completări importante, introducând trei noi articole în Legea nr. 223/2015 care prevăd:

  • Actualizarea pensiilor în funcție de salariile active: Cuantumul pensiilor militare de stat va fi actualizat ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul funcției pentru personalul activ, conform unor procente stabilite în legislație. Această actualizare va ține cont de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
  • Excepții: Prevederile de actualizare nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcții de conducere în Guvern sau în Parlament, pe perioada exercitării acestor funcții.

Impactul acestor modificări:

Aceste propuneri legislative au ca obiectiv crearea unui sistem de pensii militare mai echitabil și mai transparent, prin prevenirea abuzurilor și asigurarea că beneficiile reflectă realitatea salarială a personalului activ. De asemenea, actualizarea regulată a pensiilor va contribui la menținerea puterii de cumpărare a pensionarilor militari, asigurându-le un trai decent în raport cu condițiile economice în continuă schimbare.

Aceste reforme sunt un pas important în direcția modernizării și responsabilizării sistemului de pensii militare, având un impact semnificativ atât asupra beneficiarilor, cât și asupra bugetului de stat.

Burnout-ul profesional: Cum ne afectează și ce măsuri legislative vin?

Burnout-ul a fost recunoscut de OMS ca o problemă globală, afectând angajații din România, în special în sectoare precum sănătatea și educația. O nouă propunere legislativă definește burnout-ul, impune obligații pentru angajatori și oferă suport angajaților afectați, vizând astfel îmbunătățirea sănătății mentale și a productivității.

Introducere

În ultimii ani, burnout-ul sau epuizarea profesională a devenit o problemă globală, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un fenomen asociat stresului cronic la locul de muncă. Acest sindrom afectează milioane de angajați la nivel mondial, fiind amplificat de ritmul accelerat de lucru, cerințele ridicate și lipsa unui echilibru între viața profesională și cea personală. În România, fenomenul este tot mai răspândit, dar lipsit de recunoaștere și protecție legislativă. Noua propunere legislativă înaintată în Parlament, intitulată Lege privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout), aduce o serie de modificări menite să recunoască legal burnout-ul și să ofere mecanisme de protecție angajaților afectați.

Contextul și nevoia urgentă pentru reglementare

Burnout-ul se caracterizează prin trei dimensiuni esențiale: oboseală fizică și emoțională profundă, detașare mentală față de locul de muncă și scăderea eficienței profesionale. Conform statisticilor OMS și ale Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, aproximativ 25% din angajații din Europa suferă de stres ocupațional, iar burnout-ul este unul dintre principalele rezultate ale acestuia. În România, acest sindrom afectează în mod special sectoare cu o intensă interacțiune umană, cum ar fi sănătatea, educația și tehnologia. Studiile indică o creștere vizibilă a cazurilor de burnout, accentuată de schimbările aduse de pandemia COVID-19​.

Lipsa recunoașterii burnout-ului în legislația muncii din România lasă angajații și angajatorii fără un cadru clar de prevenție și gestionare. Absenteismul, scăderea productivității și chiar pensionarea anticipată sunt doar câteva dintre consecințele negative ale fenomenului. În prezent, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă nu reglementează explicit riscurile psihosociale, precum burnout-ul, și nici nu impune angajatorilor măsuri specifice de prevenție.

Propunerile legislative de modificare a legislației muncii

Proiectul legislativ introduce modificări esențiale în trei legi fundamentale: Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, și Legea nr. 418/2004 privind statutul medicului de medicina muncii. Principalele completări sunt descrise mai jos:

  1. Definirea burnout-ului în legislația muncii
    Proiectul introduce la articolul 5, litera s) din Legea nr. 319/2006, noțiunea de „epuizare profesională” ca „stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă, manifestată prin detașare mentală și scăderea eficienței”. Această definire formalizează burnout-ul, făcând posibilă recunoașterea acestuia ca o problemă profesională​.
  2. Obligațiile angajatorilor pentru prevenirea burnout-ului
    Propunerea legislativă introduce un nou articol, 15′, care impune angajatorilor să asigure evaluări periodice ale stării de sănătate mentală prin medicina muncii pentru lucrătorii expuși riscului de burnout. De asemenea, angajatorii trebuie să organizeze sesiuni anuale de informare și conștientizare pentru angajați, iar costurile serviciilor de consiliere psihologică pentru burnout sunt decontate fie de angajator, fie prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
  3. Diagnosticarea și confirmarea cazurilor de burnout
    La articolul 27 din Legea nr. 319/2006, este introdus un nou alineat, alin. (4), prin care se prevede că orice medic sau psiholog poate diagnostica burnout-ul. Confirmarea diagnosticării este realizată de medicii de medicina muncii în termen de 30 de zile de la semnalare, iar rezultatul este înregistrat în cadrul direcțiilor de sănătate publică.
  4. Beneficiile și concediile pentru angajații afectați de burnout
    Conform proiectului, angajații diagnosticați cu burnout vor beneficia de concediu medical plătit, similar regimului pentru accidente de muncă. Primele trei zile de concediu sunt acoperite de angajator, iar restul sunt suportate din bugetul de asigurări sociale. Indemnizațiile sunt detaliate la articolele 32, 34 și 37 din Legea nr. 346/2002, iar angajații pot primi suport psihologic și asistență medicală adecvată​.
  5. Posibilitatea transferului temporar și adaptarea programului de lucru
    Articolele 39 și 40 din Legea nr. 346/2002 permit transferul temporar al angajaților afectați de burnout într-un alt loc de muncă sau reducerea programului de lucru, cu compensarea corespunzătoare a salariului pentru pierderile de venituri, la recomandarea medicului curant​.
  6. Rolul medicilor de medicina muncii în supravegherea și prevenirea burnout-ului
    Conform completărilor aduse la Legea nr. 418/2004, medicii de medicina muncii sunt responsabili de diagnosticarea și documentarea cazurilor de burnout, colaborând cu angajatorii și alte cadre medicale pentru asigurarea unei monitorizări și a unei intervenții eficiente.

Impactul preconizat al noilor reglementări

Implementarea acestor măsuri va aduce beneficii considerabile atât pentru sănătatea angajaților, cât și pentru mediul economic din România. Printre schimbările așteptate se numără:

  • Reducerea incidenței burnout-ului: Măsurile de prevenție și monitorizare vor permite identificarea și gestionarea timpurie a riscurilor psihosociale, contribuind la diminuarea burnout-ului.
  • Îmbunătățirea sănătății mentale: Concediile și accesul la consiliere vor permite angajaților să se refacă și să revină la locul de muncă în condiții optime.
  • Creșterea productivității și a stabilității organizaționale: Pe termen lung, aceste reglementări vor contribui la un climat de muncă mai sănătos, susținând astfel performanța și coeziunea echipelor.

Concluzii

Noua propunere legislativă privind burnout-ul profesional reprezintă un pas esențial pentru România în asigurarea unui cadru de muncă echitabil și sigur. Prin recunoașterea oficială a burnout-ului ca o problemă specifică muncii, România se aliniază la standardele internaționale și oferă angajaților un sprijin mult necesar pentru sănătatea lor mentală. Implementarea acestei legi va îmbunătăți atât calitatea vieții profesionale a angajaților, cât și performanța economică, prin reducerea costurilor asociate stresului ocupațional și creșterea eficienței organizaționale.