Salariul minim de la 01.01.2023

Dintr-un comunicat de presa publicat joi, 24.11.2022, pe site-ul Guvernului, reiese ca, Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciuca a participat la reuniunea Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, ce a avut loc la Palatul Victoria, in cadrul careia au fost analizate propunerile patronatelor si sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie incepand cu 01.01.2023.

Astfel, Guvernul si partenerii sociali au cazut de acord in privinta majorarii salariului minim brut garantat in plata la suma de 3000 de lei, din care 200 lei vor fi scutiti de impozit si contributii sociale (Nota: Daca in prezent si pana la data de 31.12.2022, aceasta facilitate de 200 lei neimpozabili peste salariul minim este optionala, iata ca, in contextul actualei propuneri, aceasta facilitate va deveni obligatorie de la 01.01.2023).

Totodata, in cadrul reuniunii, s-a mai stabilit ca, si salariul minim pentru sectorul constructiilor va creste de la suma de 3000 lei, la suma de 4000 de lei tot de la 01.01.2023. (Nota: Ramane de vazut daca si salariul minim din sectorul agricol si industria alimentara va creste si el tot de la 01 ianuarie. In prezent, salariul minim in agricultura si industria alimentara este de 3000 lei).

Derogarea de la prevederile Codului muncii: Propunere legislativa si implicatiile pentru personalul didactic medico-farmaceutic

In data de 15.11.2022, la Senat a fost inaintata o adresa pentru o propunere legislativa pentru completarea art 165 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Totodata, grupul de senatori, initiatori ai proiectului, solicita ca propunerea legislativa sa fie adoptata in procedura de urgenta.

Din expunerea de motive, privitoare la forma actuala a art. 35 alin. 1 din Codul Muncii si anume ca, “orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (…)”, rezulta ca aceasta modificare intervenita prin Legea nr. 283/2022, conduce la o serie de interpretari diferite si de blocaje in aplicare in domeniul invatamantului superior medico-farmaceutic. Prin urmare, avand in vedere numeroasele sesizari si semnale venite din partea cadrelor didactice universitare, grupul de initiatori ai proiectului propun modificarea articolului 165 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in sensul introducerii unor exceptii, dupa cum urmeaza:

Prin derogare de la prevederile articolului 35 alin. (1) din Legea nr 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul didactic medico-farmaceutic din universitatile care au in structura facultati de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate, precum si cadrele didactice care detin functia de sef sectie, sef laborator sau sef de serviciu medical, desfasoara activitatea didactica in unitati sanitare in baza contractului prevazut la alin (2), cu suprapunerea programului de munca”.

Mentiune: Proiectul nu se aplica momentan, el trebuie mai intai sa fie adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului, apoi promulgat de Presedinte, iar abia apoi urmeaza publicarea sa in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Reglementari Telemunca in Functiile Publice: Obligatii si Beneficii

Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2022, fuctionarii publici vor putea lucra si in regim de telemunca sau in regim de munca la domiciliu.

Totodata, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor putea stabili prin act administrativ si alte moduri de organizare flexibila a timpului de lucru.

Asa cum prevede si Legea nr. 81/2018, si in cazul fuctionarilor publici activitatea desfasurata in regim de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se realizeaza ca urmare a aprobarii de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a solicitarii functionarului public.

Durata activitatii desfasurate in regim de telemunca, pentru functionarul public, nu poate depasi 5 zile pe luna.

Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor stabili prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activitatile, precum si posturile pentru care se poate aproba desfasurarea activitatii in regim de telemunca.

Conform legii, desfasurarea activitatii in regim de telemunca, pentru functionarii publici, se poate aproba pentru:

  • Persoanele care au copii cu varsta de pana la 11 ani;
  • Persoanele care acorda ingrijire unei rude, in acceptiunea art. 1531 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu care locuieste in aceeasi gospodarie;
  • persoanele care au o stare de sanatate care nu le permite deplasarea la sediul autoritatii sau institutiei publice, din cauze determinate de unele boli grave, ori in situatie de graviditate, dovedite prin adeverinta medicala;
  • persoanele care desfasoara activitati dintre cele stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice ca putand fi realizate in regim de telemunca.

Ce obligatii au functionarii publici care isi vor desfasura activitatea in regim de telemunca?

  • sa dispuna de toate mijloacele necesare indeplinirii atributiilor care le revin potrivit fisei postului;
  • sa raspunda la orice solicitare referitoare la activitatea profesionala primita de la superiorii ierarhici, in timpul programului de lucru, transmisa prin mijloace de comunicare la distanta;
  • sa respecte normele cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare al institutiei, Regulamentul intern, normele cu privire la protectia datelor cu caracter personal si alte norme si proceduri specifice aplicabile, dupa caz.

Ce obligatii au autoritatile si institutiile publice la nivelul carora exista functionari publici care isi desfasoara activitatea in regim de telemunca?

  • sa verifice activitatea functionarilor publici, in principal prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor;
  • sa asigure modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate in regim de telemunca de catre functionarii publici;
  • sa se asigure ca functionarii publici detin mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si echipamentele de munca functionale, sigure si necesare prestarii muncii sau sa puna la dispozitia functionarilor publici aceste mijloace si echipamente;
  • sa se asigure ca functionarii publici primesc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor.

Important de retinut: Pe durata exercitarii activitatii in regim de telemunca sau a muncii la domiciliu, functionarii publici beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, cu exceptia sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase.

Pentru buna desfasurare a activitatii in regim de temunca si in regim de munca la domiciliu, la nivelul autoritatilor si institutiilor publice vor fi aprobate proceduri care cuprind cel putin urmatoarele aspecte:

  • formatul cererii pentru desfasurarea activitatii in regim de telemunca, respectiv al cererii de munca la domiciliu;
  • mijloacele necesare indeplinirii atributiilor potrivit fisei de post, in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu, pe care trebuie sa le detina functionarii publici, inclusiv, dar fara a se limita la: telefon, calculator desktop sau laptop, acces la internet, semnatura electronica, acces securizat la distanta la sistemele IT, la sistemul de e-mail si la resursele documentare ale institutiei utilizate la nivelul compartimentului unde functionarii publici isi desfasoara activitatea ori la alte resurse si informatii necesare pentru indeplinirea activitatii, dupa caz;
  • mecanismele doveditoare, de raportare si de monitorizare a activitatii in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu.

O alta modificare importanta se refera la perioadele in care functionarii publici urmeaza programe de formare si de perfectionare profesionala care vor fi asimilate timpului de munca si se si se vor desfasura, atunci cand este posibil, in cadrul programului de lucru.

Ultima modificare a Codului Admnistrativ se refera la informatiile privitoare raportului de serviciu al functionarului public, persoana care are competenta legala de numire sau, dupa caz, conducatorul autoritatii sau institutiei publice trebuie sa informeze functionarul public cu privire la urmatoarele elemente:

  • dreptul la formare si perfectionare profesionala, asigurat de autoritatea sau institutia publica;
  • durata concediului de odihna;
  • conditiile de acordare a preavizului si durata perioadei de preaviz;
  • data platii salariului si metoda de plata a salariului;
  • modalitatea de efectuare a orelor suplimentare, remuneratia acestora sau, dupa caz, compensarea prin ore libere platite;
  • acordurile colective incheiate de autoritatea sau institutia publica, in conditiile art. 487, cu sindicatul reprezentativ al functionarilor publici la nivel de autoritate sau institutie publica, sindicatul afiliat la o federatie reprezentativa la nivelul sectorului de activitate din care face parte autoritatea sau institutia publica sau sindicatul afiliat la o federatie reprezentativa la nivelul grupului de unitati din care face parte autoritatea sau institutia publica, dupa caz, ori cu reprezentantii functionarilor publici;
  • contributii suplimentare la pensia facultativa sau la pensia ocupationala a functionarului public suportate de autoritatea sau institutia publica, in conditiile legii;
  • Regulamentul de organizare si functionare al autoritatii sau institutiei publice si regulamentul intern al autoritatii sau institutiei publice.

Orice modificare a informatiilor de mai sus se comunica in scris functionarului public, prin grija compartimentului de resurse umane, in termen de 3 zile lucratoare de la data la care a intervenit modificarea.

Nerespectarea prevederilor privitoare la informarea si comunicarea acestor informatii catre functionarul public, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1000 la 5000 lei.