Conform unei directive europene, durata concediului paternal ar putea creste pana la inceputul lunii august 2022

Astfel, directiva prevede ca, statele membre UE trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca tatii sau, atunci cand si in masura in care este recunoscut de dreptul intern, cei care sunt al doilea parinte echivalent, au dreptul la un concediu de paternitate de 10 zile lucratoare, care urmeaza sa fie efectuat cu ocazia nasterii copilului lucratorului. Totodata, prin lege interna se poate stabili daca o parte din concediul de paternitate se acorda inainte de nasterea copilului sau daca intregul concediu se acorda numai dupa nasterea copilului si daca permit ca acest concediu sa fie efectuat in formule flexibile.

Dreptul la concediu de paternitate nu este conditionat de o cerinta privind perioada de lucru sau de o cerinta privind vechimea in munca.

Dreptul la concediu de paternitate se acorda indiferent de starea civila sau statutul familial al lucratorului, astfel cum este definit de dreptul intern.

De mentionat ca pentru a se aplica aceasta directiva, trebuie modificata legea concediului paternal, iar modificarile publicate in Monitorul Oficial!

In prezent, la noi, in Romania, concediul paternal are o durata de 5 zile lucratoare si se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, iar daca tatal copilului urmeaza si un curs de puericultura beneficiaza in plus de inca 10 zile lucratoare.

7 Principii Pentru Un Mediu de Munca Bazat pe Respect

A recent survey on social media raised an important question: „Do you feel respected at work?” Surprisingly, 61.2% of respondents declared they do not feel respected, while only 38.7% said they do. This prompts us to ponder: What should an ideal workplace with mutual and authentic respect look like? Respect at work is not just a bonus, but an essential ingredient for team and business success. Managers who respect and value their employees create an environment where everyone can truly contribute. Open communication, active listening, clarity, addressing personality conflicts, inclusion, developmental coaching, and recognition are vital aspects in building a respectful workplace. A healthy and productive work environment is based on mutual respect among all parties involved. Applying these principles can create a workplace where everyone feels valued and respected, contributing to common success.

Un sondaj recent pe retelele de socializare a ridicat o intrebare importanta: „Te simti respectat la locul de munca?” Rezultatele au fost surprinzatoare, 61,2% dintre respondenti au declarat ca nu se simt respectati, in timp ce doar 38,7% au spus ca se simt respectati.

Aceste rezultate ne fac sa ne intrebam: Cum ar trebui sa arate un loc de munca ideal, unde respectul este reciproc si autentic?

Ce inseamna un loc de munca bazat pe respect?

Respectul la locul de munca nu este un simplu bonus, ci un ingredient esential pentru succesul unei echipe si, implicit, al unei afaceri. Managerii care isi respecta si isi pretuiesc angajatii creeaza un mediu in care toata lumea simte ca poate contribui cu adevarat. Iata cateva aspecte importante care contribuie la construirea unui loc de munca bazat pe respect reciproc:

1. Comunicare deschisa

Dialogul deschis este cheia. Incurajeaza-ti angajatii sa isi exprime gandurile si sentimentele, iar tu, ca manager, fii deschis sa asculti. In acest mod, iti arati respectul pentru opiniile si ideile lor.

2. Ascultare activa

Ascultarea nu inseamna doar sa auzi ce spun ceilalti, ci sa te concentrezi pe ceea ce comunica. Fii disponibil pentru angajati si acorda-le timp, mai ales atunci cand au ceva important de impartasit. Ascultarea cu atentie poate rezolva multe conflicte inainte sa apara.

3. Claritate in comunicare

Cand folosesti e-mailul, ai grija la tonul mesajului tau. Cuvintele pot fi interpretate gresit, asa ca, atunci cand mesajul este sensibil, incearca sa discuti fata in fata pentru a evita neintelegeri.

4. Tratarea conflictelor de personalitate

Este normal ca personalitatile sa nu se potriveasca intotdeauna. Cheia este sa abordezi aceste situatii cu calm si prin coaching, astfel incat sa poti intelege mai bine persoana cu care lucrezi.

5. Incluziunea

Nu favoriza pe nimeni. Creeaza un mediu care sa incurajeze colaborarea si echipa. Astfel, vei stimula productivitatea si vei aduce echipa mai aproape de obiectivele sale.

6. Coaching pentru dezvoltare

Ca manager, foloseste coaching-ul pentru a-ti sprijini echipa. Aceasta tehnica ii ajuta pe angajati sa-si atinga obiectivele si construieste relatii solide de lucru.

7. Recunoasterea meritelor

Fiecare angajat isi doreste sa fie recunoscut pentru contributiile sale. Chiar si o simpla apreciere verbala poate face minuni pentru moralul echipei tale. Fii generos cu laudele si arata ca apreciezi eforturile fiecaruia.

Concluzie

Un mediu de lucru sanatos si productiv se bazeaza pe respectul reciproc intre toate partile implicate. Prin aplicarea acestor principii, poti crea un loc de munca in care fiecare se simte valorizat si respectat, contribuind astfel la succesul comun.

Ce sunt PAUZELE DE ADAPTARE?

Pauzele de adaptare, sau pauzele pentru alaptare, sunt reglementate de art. 17 din O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca. Astfel, angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de un an a copilului. In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.

Totodata, alin. (2) al aceluiasi articol, prevede ca, la cererea mamei, pauzele pentru alaptare pot fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

De mentionat ca, pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

Important! Prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 96/2003 se refera doar la salariatele care nu si-au intrerupt activitatea pentru a intra in concediu pentru cresterea copilului conform O.U.G. nr. 111/2010.

Tot ce trebuie sa cunosti despre pauza de masa

Reglementari legale:

Art. 134 din Codul Muncii:

  1. In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
  2. Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
  3. Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

Art. 4 din Directiva europeana nr. 2003/88/CE:

Statele membre iau masurile necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze, in cazul in care timpul de lucru zilnic depaseste sase ore, de un timp de pauza ale carui modalitati, in special durata si conditiile in care se acorda, sunt stabilite prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali sau, in absenta acestora, prin legislatia nationala.

In concluzie, conditiile privind acordarea pauzei de masa se stabilesc prin contractul colectiv de munca prin negocierea intre partenerii sociali (patronat/angajator si sindicat/reprezentatii salariatilor). In lipsa contractului colectiv de munca, conditiile se stabilesc prin regulamentul intern al societatii. Regulamentul intern este un act unilateral al angajatorului, intocmit cu consultarea sidicatului/reprezentantii salariatiilor dupa caz.

In speta, salariatii au dreptul la pauza de masa doar daca durata timpului de munca este mai mare de 6 ore (in cazul tinerilor sub 18 ani, daca durata timpului de munca depaseste 4 ore si jumatate), iar angajatorul are OBLIGATIA de a acorda pauza de masa in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca sau regulamentul intern. In cazul contractelor de munca sub 6 ore/zi sau 4 ore si jumatate in cazul tinerilor 18 ani, nu mai exista acest drept.