Sa vorbim SSM (3)

INSTRUIREA PERIODICA
Instruirea periodicase face tuturor lucratorilor angajati in baza nui contract individual de munca precum si altor participanti la procesul de munca, respectiv studentilor, elevilor aflati in stagiul de practica si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelorin domeniul securitatiisi sanatatii in munca si se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru cu conditia ca ntervalul dintre doua instruiri periodice sa nu fie mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catreangajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciileexterne de prevenire si protectie,  care  vor  semna  fisele  de  instruire ale  lucratorilor,  confirmand  astfel  ca  instruirea  a  fost  facuta corespunzator.
Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se efecueaza pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
  1. cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
  2. cand au aparut modificariale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusivdatorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuriin unitate;
  3. la reluarea activitatiidupa accident de munca;
  4. la executarea unor lucrari speciale;
  5. la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentuluiexistent;
  6. lamodificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
  7. la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice in aceste cazuri nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
  • angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b) lucratorul desemnat; sau
  • un lucratoral serviciului intern de protectie si prevenire; sau
  • serviciul extern de protectie si prevenire.

Sa vorbim SSM (2)


Despre instruirea la locul de munca


Ce trebuie sa stim:

  1. Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
  2. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor angajati in baza unui CIM, studentilor, elevilor aflati in stagiul de practica, ucenicilor precum si altor participanti la procesul de munca, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii.
  3. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca.
  4. Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Totodata, durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
  • angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
  • lucratorul desemnat;
  • un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
  • serviciul extern de prevenire si protectie.
 Ce va cuprinde instruirea la locul de munca:
  • informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
  • prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
  • masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si iminent;
  • prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
  • demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.

Important de stiut:

  • Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, tematici care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea
  • Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor si se consemneaza in fisa de instruire individuala.

Sa vorbim SSM (1)

Despre instruirea introductiv-generala

Instruirea introductiv-generala se face:

  • la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din legea 319/2006 si anume: persoanelor angajate cu contract individual de munca, elevilor, studentilor pe perioada efectuarii stagiului de practica, ucenicilor si altor participanti la procesul de munca cu exceptia persoanelor care efectueaza activitati casnice;
  • lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
  • lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
  • lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice unitatii, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii, in general.

Instruirea introductiv-generala se face de catre:

  • angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
  • lucratorul desemnat;
  • un lucrator al serviciului intern de prevenire si protective;
  • serviciul extern de prevenire si protective.
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.

Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale, iar aceasta nu poate fi mai mica de 8 ore. Sunt exceptate de la aceasta regula:

  • persoanele participante la procesul de munca si aflate în unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării;
  • persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata participării la o forma de pregătire profesională;
  • persoane care nu au contract individual de munca încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. Acestora a li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din cadrul iunitatii.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor prezenta, in principal, urmatoarele probleme:

  1. legislatia de securitate si sanatate in munca;
  2. consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
  3. riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
  4. masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.

La finalul instruirii introductive-generale se vor verifica cunostintele pe baza de teste, iar rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.

Lucratorii noi angajati precum si cei pusi la dispozitia angajatorului printr-un agent de munca temporara nu vor putea fi admisi la lucru daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.

Veste buna pentru bugetari: 16 august 2013 este zi libera

Conform H.G. nr. 590/2013 publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 513 din 14.08.2013, ziua de 16.08.2013 a fost stabilita ca zi libera pentru salariatii din sectorul public. De prevederile acestei hotarari pot beneficia si salariatii din sectorul privat. 

Citez mai jos prezenta hotarare:
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 lit. a) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. – (1) Pentru salariatii din sectorul public, ziua de 16 august 2013 se stabileste ca zi libera
(2) Pentru ziua stabilita ca zi libera potrivit alin. (1) institutiile publice isi vor desfasura activitatea in regim de program normal in ziua de 24 august 2013 sau vor prelungi corespunzator timpul de lucru, pana la data de 30 septembrie 2013, potrivit planificarilor stabilite
(3) Prestarea muncii potrivit alin. (2) nu confera acordarea de timp liber corespunzator.
Art. 2. – Prevederile art. 1 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.
Art. 3. – (1) Dispozitiile art. 1 nu se aplica magistratilor si celorlalte categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti implicate in solutionarea proceselor cu termen in data de 16 august 2013 si nici participantilor in aceste procese
(2) Dispozitiile art. 1 nu se aplica personalului din cadrul Trezoreriei Statului care desfasoara in zilele respective activitati stabilite prin ordin emis de Ministerul Finantelor Publice.
Art. 4. – Dispozitiile prezentei hotarari pot fi aplicate si angajatilor din sectorul privat, in masura in care partenerii sociali stabilesc astfel.
Prim-Ministru: Victor-Viorel Ponta
Contrasemneaza:
Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Iulian Matache, secretar de stat
Ministrul justitiei, Robert Marius Cazanciuc
p. Ministrul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, Georgeta Bratu, secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice, Daniel Chitoiu
Bucuresti, 14 august 2013.
Nr. 590.

Studiu de caz: calcularea zilelor de concediu in cazul CIM cu timp partial

Pentru ca ne aflam in luna concediilor, in episodul de azi am sa vorbesc despre concediul de odihna. Dar, cum la asta m-am referit deja intr-un post anterior, am sa trec azi in revista un studiu de caz referitor la calcularea numarului de zile de concediu de odihna in cazul unui contract de munca cu timp partial.
Conform art. 145 din Codul Muncii, pentru contractele de munca incheiate cu norma intreaga de 8 ore/zi, precum si pentru contractele de munca incheiate cu timp partial cu activitate prestata zilnic (de ex. 1 ora/zi, 2 ore/zi, 4 ore/zi.. < 8 ore/zi timp de 5 zile/saptamana), durata efectiva a concediului de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic (durata minima a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare).
In cazul contractelor de munca incheiate cu timp de lucru comprimat (1 ora/luna, 8 ore/luna, 12 ore/luna…), calculul zilelor de concediu de odihna se face astfel:
Avem, spre exemplu, pentru anul 2013, 20 zile co/an…. de unde rezulta 1,67 zile co/luna pentru un program complet de 168,667 ore/luna, adica aprox. 21,08 zile/luna…. rezulta 0,079 co/zi.
De mentionat ca, durata concediului de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.
Astfel:
Pentru un CIM cu 8 ore/luna (repartizate intr-o zi/luna), avem: 0,079*12 zile/an = 0,95 zile co/an, adica 1 zi co/an.
Pentru un CIM incheiat cu 2 ore/zi, 6 ore/saptamana (repartizate in 3 zile/saptamana, deci 12 zile/luna), salariatul beneficiaza de 11 zile de concediu de odihna/ an. (12 zile/luna*12 luni/an= 144*0.079= 11 zile co/an).
Pentru un CIM incheiat cu 1 (ora)/luna (repartizata intr-o zi/luna), am avea asa: (0.079/8)=0,01/luna*12 luni=0,12 zile co/an.. deci nu acordam CO.
In final, mai vreau sa mentionez ca stabilirea programului de lucru inegal, precum si a timpului de lucru comprimat se face prin Regulamentul Intern si trebuie specificat in mod expres si in contractul individual de munca (conform art. 116 din Codul Muncii).

Daca ti-a placut acest articol, distribuie mai departe:
%d blogeri au apreciat: