Ministerul Muncii a publicat, recent, un proiect de modificare și completare a Clasificării Ocupațiilor din România (C.O.R.) – nivel de ocupare (șase caractere), aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011.
Acest proiect propune introducerea a trei noi ocupații practice în cadrul economiei naționale, după cum urmează:
Scafandru de mare adâncime – cod C.O.R. 754110
Animator emisiuni cultural-muzicale de radio și televiziune – cod C.O.R. 265259
Responsabil producție artistică teatru muzical – cod C.O.R. 265260
În plus față de aceste adăugări, proiectul mai propune și alte modificări:
Mutarea ocupației „analist tehnic piețe financiare” din grupa de bază 3312 Ofițeri de credite în grupa de bază 2413 Analisți financiari la codul 241312.
Redenumirea ocupației „instalator ventilație și condiționare apă” ca „instalator ventilație și condiționare aer,” cu păstrarea aceluiași cod 712606 în grupa de bază 7126 Instalatori și montatori de țevi.
Redenumirea ocupației „scafandru” ca „scafandru autonom,” cu păstrarea aceluiași cod 754101 în grupa de bază 7541 Scafandri.
Redenumirea ocupației „scafandru greu” ca „scafandru cu alimentare de la suprafață până la 30 de metri,” cu păstrarea aceluiași cod 754105 în grupa de bază 7541 Scafandri.
Redenumirea ocupației „scafandru lucrător subacvatic” ca „scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 de metri,” cu păstrarea codului 754102 în grupa de bază 7541 Scafandri.
Este important de reținut că, propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro până la data de 23.09.2023.
Potrivit O.U.G. nr. 163/2020, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contributiei de asigurari sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii incheierii contractului de asigurare, in care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare in sistemul public de pensii sau intr-un sistem de asigurari sociale neintegrat acestuia, in tara, in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state cu care Romania aplica instrumente juridice internationale in domeniul securitatii sociale. Deci, pana la data de 01.09.2023, persoanele mentionate mai sus, mai pot incheia un contract de asigurare sociala in vederea obtinerii pensiei pentru limita de varsta.
Dar, in prezent exista un proiect de ordonanta publicat pe site-ul Ministerului Muncii care, propune, printre alele, prelungirea cumpararii vechimii pana la data de 31.12.2024 pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contributiei de asigurari sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii incheierii contractului de asigurare, in care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare in sistemul public de pensii sau intr-un sistem de asigurari sociale neintegrat acestuia, in tara, in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state cu care Romania aplica instrumente juridice internationale in domeniul securitatii sociale.
Plata contributiei de asigurari sociale datorate se efectueaza intr-o singura transa sau esalonat, in transe lunare, pana la data de 31.12.2024. In situatia in care, la data de 31.12.2024, contributia de asigurari sociale datorata nu este achitata in intregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzator platii efectuate pana la acea data.
De mentionat ca, perioadele de timp pentru care se poate incheia contractul de asigurare sociala si efectua plata contributiei de asigurari sociale sunt cele cuprinse intre data implinirii varstei de 18 ani si data implinirii varstei standard de pensionare.
La ora actuala, varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei si este prevazuta in Anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010.
Telemunca inteligenta – Ghid pentru eficientizarea costurilor si pentru un management activ al riscurilor
De Mihai Popa, Deputy Managing Partner, Coordonator al Departamentului de Dreptul Muncii si Beneficii ale Salariatilor si Dragos Lungu, Managing Associate
Fostul sistem clasic (a se citi „rigid”) in care prestarea de munca se realiza intr-un singur spatiu fizic de lucru pentru toti salariatii incepe deja sa dispara, din cauza scaderii beneficiului sau economic si a pierderii oportunitatii de a beneficia de o mare varietate de servicii oferite de societatea moderna (inclusiv din cauza actiunii cronofage de deplasare de la domiciliu la locul de munca si invers).
In timp ce punctele centrale ale acestui articol ar putea sa nu para atragatoare pentru organizatiile care inca opun rezistenta schimbarii, cu preocupari permanente legate de indicatorii de productivitate/performanta (fara indoiala usor gestionabile prin politici atente privind munca la distanta si reglementand indicatori de performanta adaptati atat pentru management, cat si pentru salariati, vizand asteptari reale si transparente din partea salariatilor si o monitorizare eficienta a performantei), o mare parte dintre organizatiile care utilizeaza efectiv telemunca nu par sa o foloseasca la potentialul sau maxim.
O utilizare inteligenta a telemuncii presupune abordarea unor aspecte esentiale privind modul in care tehnologia influenteaza relatia de munca in contextul actual al accesului facil la tehnologie, in special in privinta costurilor pentru angajatori si a modalitatilor de a atinge un management eficient/util al riscurilor.
Desi Romania se afla in coada statisticilor UE in ceea ce priveste utilizarea frecventa/ocazionala a muncii de acasa (conform ultimelor date Eurostat), pandemia COVID-19 a determinat o crestere exponentiala a interesului pentru telemunca/munca de acasa.
Cu toate acestea, companiile ar trebui sa evite sa se lanseze in astfel de programe de lucru flexibile inainte de a cunoaste cum sa abordeze subiecte juridice cheie, in vederea eficientizarii costurilor si a prevenirii riscurilor inerente.
„Munca de acasa” si „telemunca” sunt, conform legii, doua institutii juridice (de dreptul muncii) distincte
Doar pentru ca societatile utilizeaza politici interne complicate si incearca sa implementeze diferite instrumente pentru a facilita desfasurarea muncii la distanta nu inseamna neaparat ca una sau ambele institutii de munca sunt utilizate efectiv.
Pe scurt, posibilitatea de a munci de acasa este definita de Codul Muncii din Romania (i.e.,de Legea nr. 53/2003) ca facand referire la acei salariati care isi indeplinesc sarcinile legate de locul de munca la domiciliul lor. Pe de alta parte, Legea nr. 81/2018 care reglementeaza activitatea de telemunca („Legea privind telemunca”), intrata ulterior in vigoare, astfel cum a fost modificata de-a lungul timpului, prevede in mod expres ca telemunca este acea forma de organizare a muncii in baza careia salariatul, in mod constant si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice postului, ocupatiei sau profesiei intr-un alt loc decat locul de munca organizat de angajator, utilizand tehnologia informatiei si comunicatiilor.
Astfel, este destul de evident sa concluzionam ca, in majoritatea cazurilor (daca nu in toate cazurile) in care lucratorul la domiciliu utilizeaza, de asemenea, tehnologia informatiei si comunicatiilor (cu alte cuvinte, un laptop conectat la internet) pentru desfasurarea activitatilor prevazute in contractul de munca si in fisa postului, este foarte probabil ca reglementarile privind telemunca sa fie aplicabile pentru desfasurarea preconizata a „muncii de acasa” efectuate de la domiciliu.
In consecinta, toate elementele necesare pentru desfasurarea activitatii de telemunca (de exemplu: inspectii la domiciliu, clauze si declaratii privind sanatatea si securitatea in munca) trebuie evaluate cu atentie si incluse in contractul individual de munca, chiar si in cazul muncii de acasa, deoarece lucratorii la domiciliu vor folosi aproape sigur tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru a-si desfasura activitatile zilnice.
De asemenea, reglementarile din cadrul politicilor interne/instrumentelor IT ale companiei sunt de obicei incomplete in comparatie cu cele impuse de Legea privind telemunca, chiar si in situatia implementarii unui mecanism de consimtamant aparent bilateral al partilor.
Stabilirea programului de lucru impreuna cu salariatii
Telemunca deroga de la impunerea clasica a unui program de lucru fix de catre angajator (de exemplu,de la 9.00 la 18.00; cu o pauza de masa de o ora), dat fiind ca partile pot opta pentru un program de lucru diferit de cel reglementat in mod normal la nivelul companiei (si anume,prin Regulamentul intern sau Contractul colectiv de munca, daca este cazul), raspunzand astfel nevoilor profesionale/personale ale angajatorului/salariatului, dupa caz.
Stabilirea unui program de lucru flexibil, dar clar, pliat pe specificul activitatii, va genera productivitate si ar trebui sa evite nemultumirile salariatilor cu privire la lipsa de protectie/incalcarea dreptului la deconectare al acestora.
Reglementarea unor locuri specifice pentru desfasurarea activitatii de telemunca
Desi un astfel de element (si anume,locul de munca) a fost recent abrogat din Legea privind telemunca ca element-cheie care trebuie reglementat de parti, trebuie acordata o mare atentie locurilor in care se desfasoara activitatea de telemunca, in special in cazul telelucratorilor transfrontalieri.
Un acord-cadru recent [in aplicarea articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004] prevede un sistem prin care un salariat care desfasoara activitati de telemunca transfrontaliera poate ramane supus legislatiei de securitate sociala a statului in care angajatorul isi are sediul social sau locul de desfasurare a activitatii, cu conditia ca telemunca in statul de resedinta al salariatului sa reprezinte mai putin de 50% din timpul de lucru al acestuia (in comparatie cu procentul actual de maximum 25%).
In cazul in care angajatorii stabilesc astfel de situatii de munca transfrontaliera incepand cu 1 iulie 2023, ar trebui realizata cat mai rapid o analiza a sistemului de securitate sociala al salariatilor in cauza, pentru a pune in aplicare modificarile corespunzatoare in cadrul relatiei de munca.
In plus, faptul ca se prevede ca loc de munca doar domiciliul salariatului inseamna ca, in principiu, salariatul ar trebui sa efectueze telemunca doar de la domiciliul sau. Pe de alta parte, reglementarea unui loc de munca mai larg si neidentificat (de exemplu,un oras intreg) este nerecomandata, deoarece pot aparea mai multe riscuri in urma unui astfel de acord al partilor (de exemplu, potentiale probleme de sanatate si siguranta; securitatea datelor etc.).
Mai exact, angajatorul ar trebui sa reglementeze toate locurile specifice in care se va desfasura telemunca, pentru a asigura sanatatea si siguranta la locul de munca si pentru a evita probleme precum furtul de date sau urmarirea locului unde se afla salariatul in timpul programului de lucru.
Reglementarea modalitatilor concrete de efectuare a controlului activitatii salariatului
Pe langa programul de verificare a activitatii telelucratorului, care va fi de asemenea reglementat de parti, nu trebuie omisa nici reglementarea clara a modalitatilor concrete de efectuare a controlului asupra activitatii salariatului.
Poate fi greu de urmarit activitatea reala a salariatului in lipsa prezentei fizice la locul de munca, insa tehnologia moderna vine in ajutor cu o multime de modalitati de a efectua un control eficient asupra activitatii zilnice a salariatului (de exemplu, apeluri telefonice, apeluri Skype, mesaje instantanee, e-mailuri etc.).
Asigurarea unor instrumente-cheie legate de timpul de munca
Din ce in ce mai multe cereri de plata de ore suplimentare sunt formulate de salariati in fata instantelor de judecata, deoarece angajatorii tind sa piarda din vedere programul de lucru al telelucratorilor. Prin urmare, este esential ca partile sa convina asupra unor reglementari clare cu privire la inregistrarea programului de lucru al salariatului, pentru a evita cereri de plata de ore suplimentare si alte prejudicii materiale/morale aferente (de exemplu, pontaj manual sau automat; instrument de evidenta de intrare/iesire de la locul de munca; solicitare prealabila obligatorie a orelor suplimentare etc.).
Utilizarea spatiilor de lucru comune
Deoarece angajatorii sunt obligati prin lege sa ia masuri pentru a evita izolarea telelucratorilor (in afara de cursuri de formare si activitati de team-building), in cazul in care angajatorul are si un sediu unde activitatea este desfasurata de persoane care nu presteaza telemunca, nu este de neglijat nici oportunitatea de a utiliza in mod eficient spatiile de lucru comune pentru telelucratori si de a reduce astfel costurile cu spatiul de birouri, in cazul in care telelucratorii urmeaza sa isi desfasoare activitatea si de la un loc de munca organizat de angajator.
Acest lucru apare in contextul unui interes din ce in ce mai mare pentru munca hibrida, ale carei beneficii principale includ o calitate imbunatatita a vietii, o productivitate si o satisfactie profesionala superioare si, mai ales, un echilibru mai bun intre viata profesionala si cea privata.
Desi nu exista o metoda unica si eficienta pentru a gasi cel mai bun spatiu de birouri care sa se potriveasca nevoilor companiei, un punct de plecare excelent este de a intelege concret ce activitati va supraveghea compania intr-un spatiu de lucru comun.
Stabilirea unor conditii clare pentru asigurarea costurilor legate de telemunca
In ultima vreme, pe piata au fost lansate multe opinii cu privire la o eventuala chirie care trebuie platita salariatului pentru spatiul utilizat in domiciliul/resedinta acestuia din urma si cu privire la costurile utilitatilor.
In timp ce o cerere de plata a chiriei din partea salariatului poate parea ridicola la prima vedere, in cazul in care companiile solicita masuri vizibil inflexibile, cum ar fi delimitarea fixa a postului de lucru, restrictii privind circulatia animalelor de casa, evitarea ingrijirii copiilor, inchirierea acelui spatiu de lucru supra-reglementat ar putea sa nu mai apara ca nerezonabila pana la urma.
De asemenea, dilema mult disputata cu privire la cine este obligat sa suporte costurile serviciilor de internet ramane un subiect de discutie intre specialisti, iar o metoda inteligenta de a evita astfel de dezbateri este, de asemenea, reglementarea conventionala.
Legea permite partilor sa stabileasca conditiile in care angajatorul suporta costurile legate de telemunca. Astfel, prevederea unor clauze diverse care sa includa astfel de costuri (suportate efectiv de catre salariat) in cadrul drepturilor salariale de baza sau chiar in cadrul unui supliment nesemnificativ (pentru angajator) poate evita in viitor pretentii semnificative din partea salariatilor pe aceste teme.
Supravegherea/utilizarea cu atentie a telemuncii din strainatate
Desi, in principiu, telemunca se poate efectua din strainatate, avand in vedere elementul de extraneitate si potentiala aplicare a unei legislatii diferite de cea romaneasca, companiile trebuie sa fie constiente de faptul ca pot aparea anumite implicatii juridice si practice in cazul in care activitatea de telemunca este interpretata ca fiind desfasurata in mod obisnuit in alta tara decat Romania (de exemplu, informarea corespunzatoare a salariatului cu privire la anumite aspecte, cum ar fi perioada de timp in care se intentioneaza ca activitatea sa fie desfasurata din strainatate, principalele reglementari privind ocuparea fortei de munca in conformitate cu legislatia tarii in cauza, obiceiurile locale care ar putea pune in pericol libertatea sau securitatea personala a salariatului; buna functionare a sistemelor de securitate si a aplicatiilor informatice aferente din locatia in cauza; potentialul unei relatii de munca transfrontaliere si aplicabilitatea inerenta a normelor imperative derogatorii).
In concluzie, nu exista o unica formula a succesului in utilizarea de telemunca, deoarece spectrul de activitati si structurile interne ale organizatiilor difera de la o entitate la alta. Cu toate acestea, orientari utile, cum ar fi simplificarea reglementarilor, atingerea unor obiective clare de eficienta a costurilor si a managementului, o flexibilitate crescuta, dar atent ponderata, si, nu in ultimul rand, o utilizare optima a tehnologiei pot transforma conceptul obisnuit de telemunca intr-un concept inovativ de telemunca inteligenta, care ar putea, in cele din urma, sa rastoarne valorile moderne privind munca si sa faca uz de oportunitatile care se deschid pentru organizatii.
Despre Autori:
Mihai Popa Deputy Managing Partner, Musat & Asociatii, Coordonator al Departamentului de Dreptul Muncii si Beneficii ale Salariatilor si al Departamentului de Restructurare si Insolventa. Mihai consiliaza clienti nationali si internationali din toate industriile, atat pe mandate de consultanta, cat si de litigii in materia Dreptului Muncii si Beneficii ale Salariatilor. Experienta sa include asistenta cu privire la planurile de restructurare, planurile de pensionare voluntara, beneficiile salariatilor, contractele individuale de munca, transferul salariatilor, contractele colective de munca, negocierile si consultarile colective, detasarea, procedurile de raspundere disciplinara si profesionala, cererile de discriminare si hartuire. Cu o experienta de peste 17 ani in avocatura de afaceri, Mihai ofera consultanta in procedurile de reorganizarea judiciara si voluntara, procedurile premergatoare insolventei, falimentul si lichidarea, recuperarea de active si/sau negocierile cu debitorii si creditorii.
Dragos Lungu Managing Associate, Musat & Asociatii Departamentul de Dreptul Muncii si Beneficii ale Salariatilor Cu o experienta juridica de peste 10 ani, Dragos acorda asistenta clientilor nationali si internationali in variate mandate de dreptul muncii, incluzand, dar fara a se limita la asistenta si reprezentare in cadrul unor proiecte de concedieri colective de personal, externalizari, redactarea si negocierea contractelor individuale si colective de munca, conflicte colective de munca. Dragos este si avocat litigant, lucrand indeaproape cu clienti locali si internationali din sectoarele farmaceutic, energetic, imobiliar si retail, tehnologie si servicii de outsourcing, fiind cunoscut pentru solutiile inovative oferite clientilor.
Numele Musat & Asociatii este sinonim cu excelenta in practica avocaturii de business din Romania. De peste 33 de ani, Musat & Asociatii acorda servicii de consultanta in toate sectoarele avocaturii de business, incluzand fuziuni & achizitii, privatizari, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenta, drept societar, telecomunicatii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, piete de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.
Musat & Asociatii este recunoscuta ca fiind unul dintre pilonii avocaturii de business din Romania, iar publicatiile internationale de specialitate (Chambers & Partners, International Financial Law Review, Legal 500 etc.) recomanda cu regularitate firma ca fiind unul din liderii pietei avocatiale, multi dintre avocatii firmei fiind la randul lor nominalizati de aceste publicatii ca facand parte din elita avocaturii de business din Romania.
2023: Musat & Asociatii a fost desemnata pentru al doilea an consecutiv castigatoare a premiului Eastern Europe Firm of the Year in cadrul galei LMG Life Sciences Awards EMEA 2023, care a avut loc pe 13 iulie la Londra. LMG Life Sciences este unul dintre cele mai prestigioase ghiduri juridice care centralizeaza cele mai importante firme de avocatura si avocati care activeaza in domeniul life sciences (biotehnologie, produse farmaceutice, dispozitive medicale, suplimente alimentare, alimente, cosmetice etc.).
2022: Musat & Asociatii a fost desemnata castigatoarea premiilor pentru ariile de practica Fuziuni si Achizitii (M&A), Litigii si Farma, acordate in cadrul Galei Romanian Legal Awards, organizate de “Legal Marketing”. Au fost recunoscute performantele echipei noastre de M&A din anul 2021, in continuarea premiilor acordate pentru anii 2020 si 2019, an in care Musat & Asociatii a fost desemnata si Firma anului in avocatura din Romania. De asemenea, in 2022, Musat & Asociatii a castigat premiul „Firma de avocatura a anului in Europa de Est” in cadrul galei organizate in Londra de LMG Life Sciences Awards, unul dintre cele mai prestigioase ghiduri juridice internationale care premiaza firmele de avocatura si avocatii ce se afla in spatele celor mai inovatoare si provocatoare proiecte juridice din EMEA, SUA si Canada, impreuna cu companiile sale surori International Financial Law Review, Benchmark Litigation, Managing IP, Expert Guides si ITR.
2020: Musat & Asociatii a castigat premiul „Firma de avocatura a anului in ariile Fuziuni & Achizitii, Achizitii Publice si Farma”, distinctie acordata de publicatia “The Times Legal Innovation” firmelor de avocati din Romania care au obtinut performante deosebite in anul de referinta.
2019: Musat & Asociatii a castigat premiul “Firma de avocatura a anului in Romania”, distinctie acordata de “The Times Legal Innovation”, precum si alte premii, acordate pentru ariile de practica Fuziuni si Achizitii, Achizitii Publice si Drept Penal.
2018: Musat & Asociatii a castigat premiul pentru cea mai mare tranzactie M&A in domeniul Farma in Romania, pentru asistenta acordata Dr. Max in achizitia grupului A&D Pharma, precum si alte premii, acordate pentru ariile de practica Fuziuni si achizitii/Privatizare, Infrastructura si PPP/Achizitii Publice si Drept Penal.
2016: Musat & Asociatii a castigat premiul pentru cea mai mare tranzactie in domeniul energiei pentru asistenta acordata Sterling Resources in procesul de vanzare a operatiunilor din Romania catre Carlyle International Energy Partners, precum si premiul pentru cea mai mare tranzactie din HORECA pentru asistarea Premier Capital in achizitionarea McDonald’s in Romania. Distinctiile au fost oferite de Ziarul Financiar, in cadrul Galei Avocatilor 2016, editia a VII-a.
2015: Musat & Asociatii a castigat premiul “Firma de avocatura a anului in Romania”, distinctie acordata anual de reputata publicatie britanica “The Lawyer” firmelor de avocati din Europa care au obtinut performante deosebite in anul de referinta.
2013: Musat & Asociatii a fost desemnata „Casa de avocatura a anului in Romania”, de catre International Financial Law Review (IFLR), fiind pentru a doua oara cand Musat & Asociatii isi adjudeca acest valoros premiu, dupa distinctia primita in 2011, cand Romania a fost inclusa pentru prima data in lista tarilor nominalizate pentru premiile IFLR.
2012: Musat & Asociatii a castigat premiul Gold Award la categoria „Cea mai buna casa de avocatura din Europa Centrala si de Est”, distinctie acordata de International Legal Alliance Summit & Awards 2012, pentru rezultatele excelente in ceea ce priveste evolutia portofoliului de mandate in practica de fuziuni & achizitii si strategia de management adoptata.
Astazi, nu este despre HR. Sau poate ca da. Pentru ca HR, e pura magie, daca lucrezi cu pasiune, si te adaptezi provocarilor zilnice.
Deci:
Fiecare zi poate fi considerata magica in felul ei, in functie de modul in care o privesti si de evenimentele care au loc in acea zi. Gandindu-te la viata cu o atitudine pozitiva si deschisa poate contribui la crearea unui sentiment de magie in fiecare zi. Iata cateva moduri in care poti sa te bucuri de magia zilnica:
Practica recunostinta: Fii constient de lucrurile bune din viata ta si ia-ti timp sa apreciezi micile bucurii. Acest lucru poate transforma chiar si cele mai obisnuite zile in momente magice.
Explorare: Incearca sa explorezi lucruri noi in fiecare zi, chiar daca sunt mici experiente sau activitati. Descoperirea de locuri sau activitati neobisnuite poate adauga o nota de aventura si mister zilelor tale.
Conexiuni umane: Interactiunile cu oamenii din jurul tau pot aduce o magie speciala in viata ta. Fie ca este vorba de o conversatie interesanta cu un prieten sau de un gest de bunatate fata de un strain, relatiile umane pot adauga profunzime zilelor tale.
Inconjura-te de frumusete: Inconjura-te de lucruri si locuri care te fac sa te simti bine. Poti sa te bucuri de un rasarit sau apus de soare, de natura sau de arta si cultura.
Invatare continua: Invata ceva nou in fiecare zi, fie ca este vorba de o informatie interesanta, o abilitate noua sau o perspectiva diferita. Aceasta poate contribui la sentimentul de a descoperi ceva magic in fiecare zi.
Activitati creative: Dedica timp activitatilor creative care iti plac, cum ar fi desenul, scrierea, gatitul sau cantatul. Aceste activitati pot elibera imaginatia si pot aduce o nota de magie in rutina ta zilnica.
Gaseste momente de liniste: Petrece cateva momente in fiecare zi pentru a-ti linisti mintea si a te conecta cu tine insuti. Meditatia sau doar timp petrecut in tacere pot aduce o stare de calm si reflectie care poate fi considerata magica.
Este important sa-ti amintesti ca magia poate fi gasita in lucrurile simple si ca perspectiva ta si atitudinea ta pot transforma orice zi intr-una speciala.
Conform unui Comunicat de Presa publicat pe site-ul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale in data de 27 iulie 2023, Guvernul Romaniei a aprobat majorarea valorii tichetului de masa in doua etape, ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei din cauza razboiului din Ucraina si a liberalizarii preturilor la energie. In ultimele doua semestre, valoarea tichetului de masa nu a fost modificata, in ciuda cresterii semnificative a preturilor alimentelor si utilitatilor.
Cele doua etape de majorare a valorii tichetului de masa sunt dupa cum urmeaza:
De la 1 august 2023, valoarea tichetului de masa va creste de la 30 de lei la 35 de lei.
Din 1 ianuarie 2024, valoarea tichetului de masa va fi majorata la 40 de lei.
De asemenea, se mentioneaza ca prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masa, de pana la 40 lei/tichet/zi, va fi aplicat si in primele doua luni ale semestrului II ale anului 2024, adica in august 2024 si septembrie 2024.
Aceste masuri au fost luate ca raspuns la dificultatile financiare ale populatiei, in contextul situatiei economice provocate de evenimentele externe si de cresterea preturilor la alimente si energie. Prin majorarea valorii tichetelor de masa, Guvernul incearca sa ofere o usurare financiara angajatilor si sa sprijine puterea de cumparare a populatiei.
Nota:
Prevederile vor intra in vigoare odata cu publicarea Ordonantei de Urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 678/24.07.2023, a fost publicata Legea nr. 249/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor.
Conform noii legi, urmatoarele modificari se refera la:
Acordarea pensiei anticipate pentru avocati: • Avocatii care au realizat stagiul complet de cotizare numai in profesia de avocat pot beneficia de pensie anticipata cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare. • Cuantumul pensiei anticipate se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, diminuat cu un procent de 0,75% pentru fiecare luna de anticipare.
Luna de anticipare: • Termenul „luna de anticipare” se refera la perioada cuprinsa intre data acordarii pensiei anticipate si data implinirii varstei standard de pensionare pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, exprimata in numar de luni calendaristice intregi.
Transformarea pensiei anticipate in pensie pentru limita de varsta: • La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata se va transforma automat in pensie pentru limita de varsta. • Pensia se va recalcula prin eliminarea diminuarii aplicate anterior si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare. • La cererea avocatului, se vor adauga si perioadele asimilate in calculul pensiei pentru limita de varsta. • Transformarea pensiei anticipate in pensie pentru limita de varsta se va face din oficiu.
Abrogarea unor paragrafe: • Se abroga dispozitiile care interziceau beneficiarilor pensiei anticipate sa revina in profesie dupa transformarea acesteia in pensie pentru retragere definitiva din profesie. • Se abroga dispozitiile care limitau transformarea pensiei anticipate numai in pensie pentru retragere definitiva din profesie fara drept de exercitare a profesiei.
Nota:
Aceste modificari vor intra in vigoare la trei zile de la publicarea legii in Monitorul Oficial, adica incepand cu data de 27.07.2023. Astfel, avocatii vor beneficia de noi reguli privind pensia anticipata, oferindu-le posibilitatea de a se pensiona mai devreme, in functie de stagiul complet de cotizare in profesia de avocat.
(Articol publicat si pe site-ul Universulfiscal.ro)
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 673/21.07.2023, a fost publicata Legea nr. 241/2023 pentru completarea Codului muncii.
Astfel, dupa art. 118 referitor la programele individualizate de munca, se introduce un nou articol, art. 118^1, care va avea urmatorul cuprins:
(1) La cerere, salariatii care au in intretinere copii in varsta de pana la 11 ani beneficiaza de 4 zile pe luna de munca la domiciliu sau in regim de telemunca, in conditiile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, cu exceptia situatiilor in care natura sau felul muncii nu permite desfasurarea activitatii in astfel de conditii.
(2) In situatia in care ambii parinti sau reprezentati legali sunt salariati, cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a celuilalt parinte sau reprezentant legal, din care sa rezulte faptul ca, pentru aceeasi perioada, acesta nu a solicitat concomitent desfasurarea activitatii in regim de munca la domiciliu sau telemunca. In cazul in care parintele sau reprezentantul legal se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei (adica, in cazul familiilor monoparentale), declaratia pe propria raspundere a celuilalt parinte sau reprezentant legal nu este necesara.
(3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 81/2018, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii care isi desfasoara activitatea in conditiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa dispuna de toate mijloacele necesare indeplinirii atributiilor care le revin potrivit fisei postului.
Nota: Legea intra in vigoare din data de 24.07.2023.
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 634 din 11.07.2023, a fost publicata Legea nr. 211/2023 pentru completarea art. 13 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania.
Astfel, potrivit noii legi, perioada in care psihologul cu drept de libera practica isi exercita profesia intr-un cabinet individual, cabinet asociat, sau societati civile profesionale si furnizeaza servicii psihologice prin desfasurarea activitatilor prevazute la art. 5 din Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, constituie vechime in munca si in specialitate, cu exceptia perioadei in care acesta a avut suspendata calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din Romania, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelorconditii:
serviciile psihologice furnizate au produs, in anul supus asimilarii vechimii in munca, venituri nete a caror valoare este cel putin egala cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata stabilit, potrivit legii, pentru anul respectiv;
a achitat contributiile datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, aferente perioadei prevazute la lit. a).
Totodata, dovada indeplinirii conditiilor de natura financiara prevazute la alin. (3) se face cu urmatoarele documente:
declaratiile privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, conform dispozitiilor Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, al presedintelui Casei Nationale de Pensii Publice, al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr. 165/7/1.272/456 din 7 si 8 februarie 2023 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a „Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119 din 10 februarie 2023;
declaratiile nominale ori individuale de asigurare in sistemul public de pensii, prevazute de art. 7 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
In data de 22.06.2023 au fost semnate decretele, iar in data de 23.06.2023 au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 567/23.06.2023, urmatoarele:
Legea nr. 179/2023 pentru modificarea art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
Potrivit acestei noi legi, asiguratii vor avea dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 12 ani (N.R. pana in prezent era pana la 7 ani), iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
Legea nr. 177/2023 pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
Potrivit noii legi, pentru functionarii publici si personalul contractual din cadrul familiei ocupationale «Administratie» din aparatul de specialitate al primarilor comunelor si al institutiilor si serviciilor publice de interes local, infiintate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor locale din comune, va exista posibilitatea decontarii contravalorii cheltuielilor de transport intre localitatea de domiciliu/resedinta si localitatea unde se afla locul de munca al acestora. Modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport va fi stabilita prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei. Totodata, stabilirea contravalorii cheltuielilor de transport va fi realizata de catre ordonatorul de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.
Legea nr. 178/2023 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social.
Potrivit noii legii, pentru asistentii sociali care au ales sa infiinteze cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale, in conditiile legii, perioada in care au furnizat servicii de asistenta sociala potrivit Legii nr. 466/2004 constituie vechime in munca si in specialitate, cu exceptia perioadei in care acestia au avut suspendat avizul de exercitare a profesiei, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
serviciile de asistenta sociala furnizate au produs, in anul supus asimilarii vechimii in munca, venituri nete a caror valoare este cel putin egala cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata stabilit, potrivit legii, pentru anul respectiv;
au achitat contributiile datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, aferente perioadei prevazute la lit. a).
Totodata, dovada indeplinirii conditiilor de natura financiara prevazute mai sus se va face cu urmatoarele documente:
declaratiile privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, conform dispozitiilor Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, al presedintelui Casei Nationale de Pensii Publice, al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr. 165/7/1.272/456/2023 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a «Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate (Declaratia 112);
declaratiile nominale ori individuale de asigurare in sistemul public de pensii, prevazute la art. 7 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensiipublice, cu modificarile si completarile ulterioare.
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526/14.06.2023, a fost publicat Ordinul comun nr. 892/291/2023 al Ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al Presedintelui Institutului national de Statistica privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere).
Astfel, Clasificarea ocupatiilor din Romania, se modifica si se completeaza cu noile ocupatii practicate in cadrul economiei nationale, prevazute in lista urmatoare:
Specialist in lucrul cu parintii (parenting) – cod C.O.R. 263515
Specialist sisteme de calificare – cod C.O.R. 235925
Totodata, pe langa introducerea celor 8 noi ocupatii,
Se muta ocupatia „gradinar” din grupa de baza 6111 Agricultori si lucratori calificati in culturi de camp si legumicultura in grupa de baza 6113 Agricultori si lucratori calificati in gradinarit, horticultura si pepiniere la codul 611303
Se redenumeste ocupatia „designer floral” ca „designer florist” si se pastreaza codul 216607 in grupa de baza 2166 Designeri grafica si multimedia.
Legislatie si practici de resurse umane 