Categorie: Fără categorie

Munca in echipa si colaborarea sunt esentiale pentru succesul oricarei afaceri. Este nevoie ca liderii sa reuneasca oameni cu bune abilitati de comunicare, de rezolvare a problemelor si de relationare, care sa lucreze impreuna pentru a atinge un obiectiv comun. Efortul colectiv al indivizilor din echipa contribuie la realizarea obiectivului in mod eficace si eficient. Mai jos sunt cateva indicii care cred ca pot imbunatati munca in echipa si colaborarea.

Comunicarea deschisa

Comunicarea deschisa conduce la o echipa de angajati increzatori si implicati, care sunt constienti de impactul pe care munca lor il are asupra afacerii. Mai putine limite impuse le ofera membrilor echipei libertatea de care au nevoie pentru a veni cu idei excelente de a-si expune ideile. Membrii echipei se simt mai imputerniciti, iar increderea se consolideaza intre conducere si echipa. Cu toate acestea, pot exista neintelegeri si ingrijorari, iar un mediu deschis ii incurajeaza pe membrii echipei sa isi exprime liber ingrijorarile si provocarile. Ar trebui sa se faca eforturi pentru a aborda aceste neintelegeri si preocupari cat mai repede posibil si cu acuratete.

Transparenta

Fiti sincer cu membrii echipei dumneavoastra. Comunicarea informatiilor importante cu membrii echipei creeaza incredere si un impact pozitiv asupra acestora. Impartasiti-va ingrijorarile si provocarile cu echipa. Ii face pe membrii echipei sa se simta apreciati si, astfel, creste unitatea si increderea in echipa. De asemenea, transparenta reduce politica la locul de munca, deoarece informatiile circula de sus in jos.

Definirea clara a rolului fiecaruia in echipa

De asemenea, este foarte important sa definiti clar rolurile intre membrii echipei. Atunci cand rolurile sunt clar definite, membrii echipei sunt constienti de ceea ce se asteapta de la ei. Acestia lucreaza in conformitate cu rolul lor definit pentru a atinge obiectivul si sunt foarte constienti ca vor fi evaluati pentru rolul respectiv. Cu toate acestea, nu inseamna ca membrii echipei nu pot iesi din rolurile lor. Oricine doreste sa iasa din rolul sau ar trebui incurajat, deoarece ii poate incuraja si pe ceilalti sa il urmeze, ridicand astfel eficienta echipei.

Aprecierea

Aprecierea este unul dintre factorii-cheie care au un efect direct asupra muncii in echipa. Atunci cand apreciati echipa, ii multumiti, ii spuneti echipei cum a ajutat si ce diferenta a facut, echipa este motivata. Membrii echipei fac cu placere un efort suplimentar pentru a atinge obiectivul, daca este necesar. Aprecierea le aduce un zambet tuturor, le schimba starea de spirit, facandu-i astfel mai implicati si sporindu-le eficienta. De asemenea, recunoasterea membrilor echipei pentru o realizare ii face pe acestia sa se simta apreciati, fericiti si le sporeste loialitatea.

Feedback-ul

Feedback-ul este un alt instrument dovedit pentru a crea echipe foarte performante. Nu doar oferiti feedback echipei, ci si primiti feedback de la echipa. Documentati intotdeauna feedback-ul si actionati in functie de acesta.

Oportunitati egale

O echipa da dovada de colaborare atunci cand managementul prezinta oportunitati egale de crestere pentru toti, fara prejudecati. Echipele se dezvolta si devin mai eficiente daca li se prezinta periodic provocari si daca fiecare membru este incurajat sa faca lucruri noi. Daca echipa se descurca deja bine, noile oportunitati vor imbogati si mai mult echipa si aceasta va tinde spre excelenta. Dimpotriva, daca echipa nu colaboreaza bine, noile provocari si oportunitati vor declansa colaborarea, deschizand calea catre o echipa excelenta.

Deoarece factorii de mai sus sporesc munca in echipa si colaborarea, devine foarte important sa reiteram acesti factori din nou si din nou pentru a construi o echipa performanta.

In conditiile art. 5 alin. (2) lit. d) si ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si  completarile  ulterioare,  in  spatiile  publice,  piete,  targuri, balciuri, talciocuri, statii pentru transportul in comun, spatiile comerciale,  mijloacele  de  transport  in  comun  si  la  locul  de munca se poate institui obligativitatea purtarii mastii de protectie, astfel incat sa acopere nasul si gura, in conditiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne, emis in temeiul art. 13 si al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, sau in alte zone  cu  potential  de  aglomerare  stabilite  prin  hotarare  a comitetului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

Astfel, conform Ordinului comun, nr. 699/67/2021, al Ministrului Sanatatii si al Ministrului Afacerilor Interne publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 506 din 14.05.2021, incepand cu data de 15.05.2021, se instituie obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice inchise, mijloacele de transport in comun, la locul de munca, spatii comerciale, precum si in spatiile publice dechise, cum ar fi, fara a se limita la acestea, piete, targuri, balciuri, talciocuri, spatiile comerciale, statii pentru transportul in comun, precum si in alte zone cu potential de aglomerare stabilite prin hotarare a comitetului judetean/ al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

Totodata, pentru „portul mastii” au fost instituite urmatoarele masuri generale:

In functie de evaluarea riscului, efectuata de medicul de medicina muncii al unitatii, pot exista unele exceptii, astfel:

1. angajatul este singur in birou/ toate persoanele din birou sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare – modificare prin Ord. 700/68/15.05.2021;
2. persoana sufera de boli care afecteaza capacitatea de oxigenare;
3. persoana desfasoara activitati fizice intense si/sau in conditii de munca solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescuta etc);
4. prezentatorii TV si invitatii acestora, cu conditia respectarii distantei de 3 metri intre persoane;
5. copiii cu varsta mai mica de 5 ani.

Ord. 699/67/2021, HG 550/2021

In anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 mai a devenit sarbatoarea miscarilor muncitoresti in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera.

In Romania aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890. In perioada regimului comunist, de 1 mai autoritatile organizau manifestatii uriase pe marile bulevarde. Coloane de oameni, in tinute festive, scandau lozinci si purtau pancarte uriase. Dupa 1990, importanta propagandistica a zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura de acest eveniment, sarbatorindu-l in aer liber, la iarba verde, la mare ori la munte. In 2003, pentru prima oara in istoria postdecembrista, o confederatie sindicala (Blocul National Sindical) a incercat organizarea unei adunari populare, cu mici, bere si muzica, pentru a serba acesta zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzatiile de simpatie pro-comunista, amintirea propagandei PCR fiind inca vie in constiinta populatiei.

In prezent, ziua de 1 Mai este reglementata de Codul Muncii ca zi de Sarbatoare Legala in care nu se lucreaza (art. 139 alin. 1). Incalcarea acestor prevederi de catre angajator se sanctioneaza contraventional cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.

Sursa: Wikipedia

Angajatii, reprezinta resursa umana si joaca un rol important in fiecare afacere, fie ca este vorba de o afacere mica sau de o corporatie.  Se cunoaste deja ca succesul, cresterea si mandria afacerii depinde in mare parte si de  angajatii sai. Munca pe care o fac, modul in care rezolva problemele si task-urile trasate, toate au un impact asupra brandului de afaceri. Avand angajati fericiti, ajuta la cresterea afacerii. Cineva a spus chiar ca daca angajatii sunt fericiti si clientii vor fi fericiti. Multi angajatori cred ca angajatii lor parasesc locul de munca pentru bani, dar acest lucru nu este intotdeauna adevarat. Angajatii isi parasesc, locurile de munca si atunci cand nu sunt laudati, apreciati si mediul de lucru este unul toxic. Fiecare angajator ar trebui sa faca o strategie pentru a stimula moralul angajatilor lor.

In lumea afacerilor exista o multime de scenarii si fiecare angajator are propriul set de reguli si reglementari, precum si beneficii sau avantaje stabilite pentru angajatii lor, dar nu fiecare angajator reuseste si nu fiecare afacere se afla in pozitia de top. Este nevoie de o multime de eforturi si de strategii pentru ca angajatii sa fie fericiti.

Iata un set de 8 IDEI PENTRU A VA MENTINE ANGAJATII FERICITI:

1. APRECIATI-VA ANGAJATII: Trimiteti un e-mail de apreciere pentru a va lauda angajatii care fac o treaba buna si inspirati-i, astfel, si pe altii. Oferiti-le recunoastere publica pentru eforturile depuse.
2. INCURAJATI-VA ANGAJATII SA-SI IMPARTASEASCA IDEILE: Incurajati-va angajatii sa vorbeasca despre ideile si solutiile lor fara teama de a primi critici.
3. AJUTATI-VA ANGAJATII SA SE CUNOASCA MAI BINE: Fiecare angajat trebuie sa comunice cu colegii sai. Permiteti-le sa interactioneze si planificati activitati distractive.
4. AJUTATI-VA ANGAJATII IN DEZVOLTAREA LOR PROFESIONALA: Conectati-va intr-un mod mai bun cu angajatii dumneavoastra prin furnizarea de mentorat si coaching pentru angajati sau echipa. Informati-va cu privire la obiectivele angajatilor, pasiunea si obiectivele lor de cariera. Ajutati-i si sfatuiti-i in dezvoltarea carierei.
5. INCURAJATI SANATATEA SI BUNASTAREA POZITIVA: Oferiti sucuri, fructe si gustari sanatoase. Oferiti facilitati precum Yoga, fittnes si alte activitati recreative la locul de munca.
6. PERMITETI-LE ANGAJATILOR UN PROGRAM DE LUCRU FLEXIBIL: Echilibrul adecvat intre viata profesionala si cea personala este esential pentru ca angajatii sa fie fericiti la locul de munca.
7. APELATI LA UN SPEAKERI MOTIVATIONALI: Un speaker motivational va poate ajuta angajatii sa devina mai creativi, mai concentrati la locul de munca cu discursuri motivationale si inspirationale, activitati de team building etc.
8. CREATI SONDAJE ANONIME PRIVIND SATISFACTIA ANGAJATILOR: Efectuati sondaje in mod anonim pentru feedback onest si cuprinzator din partea angajatilor.

In data de 03.03.2021 a fost inregistrata la Senat pentru dezbatere o propunere legislativa de modificare a Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca. Propunerea a fost initiata de un grup de parlamentari PNL in frunte cu d-na Violeta Alexandru, fost Ministru al Muncii in Guvernul Orban.

Printre pricipalele modificari, asa cum se arata si in „expunerea de motive” privind modificarea expresa a Legii Telemuncii se afla si eliminarea sintagmei „cel putin o data pe luna” din cuprinsul definitiei telemuncii.

Redau mai jos un tabel comparativ a ceea ce avem in prezent cu ceea ce se propune spre modificare si completare:

Legea nr. 81/2018 (forma actuala)	Legea nr. 81/2018 (forma propusa spre modificare si completare)
Art. 2 lit. „a”: telemunca – forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor;	Art. 2 lit. „a”: telemunca – forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.
Art. 4 alin. (3): Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca, regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.	Art. 4 alin. (3): Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca, regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.
Art. 5 alin. (2) In cazul activitatii de telemunca, contractul individual de munca contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele:… lit. „c”: locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, convenite de parti;	Art. 5 alin. (2) lit. „c” – se abroga.
Art. 7 Angajatorul are urmatoarele obligatii specifice privind securitatea si sanatatea in munca a telesalariatului:… lit. „c”: sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a activitatii de telemunca si utilizarii echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfasurare a activitatii de telemunca, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.	Art. 7 lit. „c”: sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si securitatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.
Art. 8 alin. (2) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la alin. (1), telesalariatul are urmatoarele obligatii: a) sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de telemunca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca, ori in vederea cercetarii evenimentelor; b) sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de telemunca; c) sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa; d) sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca; e) sa respecte regulile specifice si restrictiile stabilite de catre angajator cu privire la retele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispozitie.	Art. 8 alin. (2): Dupa lit. „e” se introduce lit. „f” cu urmatorul cuprins: „telesalariatul trebuie sa respecte si sa asigure confidentialitatea informatiilor si documentelor utilizate in timpul desfasurarii activitatii de telemunca”.

Raspuns: Conform art. 33 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, in situatia in care asiguratilor prevazuti la art. 1 alin. (1) lit. A si B din O.U.G. nr. 158/2005, li se acorda certificat de concediu medical in aceeasi zi in care au desfasurat activitatea in cadrul programului complet de lucru, indemnizatia se va acorda numai pentru zilele urmatoare celei in care a fost acordat certificatul.

Astfel ca, in acest caz, salariatul va fi pontat si platit corespunzator pentru ziua respectiva, adica prezent, urmand ca indemnizatia de incapacitate de munca sa se calculeze cu ziua imediat urmatoare in baza dispozitiilor legale enuntate mai sus.

Baza legala:

• O.U.G. nr. 158/2005;

• Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005

Iata ca luna Martisorului vine cu noi modificari. In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 197 din 26.02.2021, a aparut Ordonanta de Urgenta nr. 13/2021 care modifica Legea 227/2015 – Codul fiscal in materia beneficiilor ce pot fi acordate salariatilor.

Astfel:

1. Ajutoarele de inmormantare,
2. Ajutoarele pentru boli grave si incurabile,
3. Ajutoarele pentru dispozitive medicale,
4. Ajutoarele pentru nastere/adoptie,
5. Ajutoarele pentru pierderi produse  in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale,
6. Veniturile reprezentand cadouri in bani si/sau in natura, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatilor, precum si cele oferitepentru copiii minori ai acestora,
7. Contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului,
8. Contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul pe perioada concediului, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora,

acordate de catre angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum sunt ele prevazute in contractul individual de munca sau prin Regulamentul Intern al societatii,

NU sunt considerate venituri impozabile pentru salariati si NU se cuprind in baza de calcul a contributiilor sociale.

De mentionat urmatoarele:

In cazul cadourilor in bani si/sau in natura, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile si nu se includ in baza de calcul a contributiilor sociale, in masura in care valoarea acestorapentru fiecare persoana in parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depaseste 150 lei:

• Cadouri oferite angajatilor, precum si cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Pastelui, Craciunului si a Sarbatorilor similare ale altor culte religioase;
• Cadouri oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 Martie;
• Cadouri oferite angajatilor in beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia Zilei de 1 Iunie.

Contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul individual de munca, Regulamentul Intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, este neimpozabila si nu se cuprinde in  baza de calcul a contributiilor sociale, in masura in care valoarea totala a acestora nu depaseste intr-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat in fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate.

Nota: Prevederile intra in vigoare incepand cu veniturile aferente lunii urmatoare publicarii in Monitorul Oficial, adica cu luna MARTIE 2021.

Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind astfel de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. 1 din Codul muncii). Fac exceptie de la prevederile alin. 1 situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

Un salariat poate avea doua contracte individuale de munca cu functii diferite la acelasi angajator. Cumulul celor doua functii poate fi realizat prin incheierea a doua contracte de munca, ambele cu timp partial sau unul cu norma intreaga si unul cu timp partial daca nu sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul acestora.

Salariatul care cumuleaza doua functii la acelasi angajator pe langa un contract cu norma intreaga mai poate incheia un contract cu timp partial de maximum 3 ore pe zi, pentru a nu intra in contradictie cu prevederile art. 115 alin. 2 din Codul muncii, care spune ca “durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore”.

De retinut ca, cumulul de functii la acelasi angajator este permis numai pentru functii diferite, de unde si expresia CUMUL DE FUNCTII. In cazul in care salariatul lucreaza pe aceeasi functie peste timpul normal de munca, timpul astfel lucrat este considerat munca suplimentara pentru care va primi spor.

In cazul unui cumul de functii, salariatul are obligatia sa declare locul unde considera functia de baza, de regula la locul cu venitul cel mai mare.

In declaratia 112, cumulul de functii pentru acelasi salariat se declara in sectiunea B.

Intrucat este necesar sa fie asigurate masuri de protectie sociala pentru angajati, angajatori si alte categorii de profesionisti in concordanta cu situatia epidemiologica si evolutia acesteia dupa 31 decembrie 2020,

In baza O.U.G. 220/2020 privind aplicarea unor masuri de protectie sociala dupa 1 ianuarie 2021 in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea unor acte normative, au fost adoptate urmatoarele masuri:

1. Angajatorii care in perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2021 incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, cu norma intreaga,
   • persoane in varsta de peste 50 de ani ale caror raporturi de munca au incetat din motive neimputabile lor, in perioada starii de urgenta sau de alerta,
   • persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani inregistrate ca someri in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
   • cetateni romani, incadrati in aceleasi categorii de varsta, carora in anul 2020 le-au incetat raporturile de munca cu angajatorii straini de pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere,

primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

                Conditii:

• obligatia mentinerii raporturilor de munca pentru o perioada de minimum 12 luni de la implinirea termenului de 12 luni prevazut mai sus.
• angajatorii care inceteaza contractele individuale de munca ale persoanelor respective anterior termenelor precizate sunt obligati sa restituie in totalitate agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare persoana pentru care a incetat raportul de munca anterior termenului mentionat, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii contractelor individuale de munca, daca incetarea acestora a avut loc in temeiul art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. d) si e) si art. 65 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Subventia nu se cumuleaza, pentru acelasi angajat, cu subventiile care se acorda angajatorilor care au incheiat cu agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti contracte sau conventii in temeiul art. 80, 85 si 934 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nu beneficiaza de aceasta facilitate urmatoarele categorii de angajatori:

• institutii si autoritati publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
• angajatorii care la data solicitarii acordarii acestor sume se afla in faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitatile suspendate sau asupra carora sunt impuse restrictii din alte motive decat cele generate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2.

2. Pentru persoanele care desfasoara activitati necalificate cu caracter ocazional, potrivit prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, care isi desfasoara activitatea in unul dintre domeniile prevazute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, afectate de intreruperea sau restrangerea activitatii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioada de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrari, dar nu mai tarziu de 30 iunie 2021, se acorda de la bugetul de stat o suma reprezentand 35% din remuneratia cuvenita zilei de munca.

3. Pana la 30 iunie 2021, dar nu mai mult de o perioada de 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajatii care incheie contracte individuale de munca pe perioada determinata de pana la 3 luni, se asigura decontarea unei parti din salariul acordat acestora, suportata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate in aceste locuri de munca, pentru o perioada de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, aferent perioadei lucrate.

4. Prevederile O.U.G. nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru parinti in vederea supravegherii copiilor, in situatia limitarii sau suspendarii activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si in unitatile de educatie timpurie anteprescolara, ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, se aplica pana la 30 iunie 2021 si in situatia in care prin ordin al ministrului educatiei se dispune suspendarea activitatilor care impun prezenta fizica a anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant si continuarea activitatilor didactice in sistem on-line.