Noua valoare a unui tichet de masa

Conform Ordinului Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice nr. 882/2013, pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul I al anului 2013, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 276, din 16 mai 2013, 

VALOAREA NOMINALA A UNUI TICHET DE MASA ESTE DE 9,35 LEI INCEPAND CU LUNA MAI 2013.

Textul din lege il puteti consulta aici.

Durata timpului de munca

Definitie:
Timpul de munca reprezinta perioada de timp in care salariatul presteaza o munca aflandu-se la dispozitia angajatorului si indeplinindu-si sarcinile si atributiile sale conform contractului individual de munca si ale fisei postului, anexa la contractul de munca.

Ce trebuie sa stim:
1. De regula, durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana pentru salariatii angajati cu norma intreaga. Numai pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore/zi si 30 ore/saptamana.
2. Repartizarea timpului de munca este uniforma, timp de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana cu doua zile de repaus. Dar, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate repartizarea timpului de munca poate fi si inegala, cu respectarea duratei normale de 40 ore/saptamana. Acest lucru trebuie specificat in Regulamentul intern al societatii. 
3. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamana incluzand si orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 ore/saptamana, cu conditia  ca media orelor de munca calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 ore/saptamana. In cazul unor anumite activitati stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia perioade de referinta mai mari de 4 luni dar sa nu depaseasca 6 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si cazurile de suspendare a contractului individual de munca.
4. De asemenea, mai trebuie sa stim ca pentru anumite sectoare de activitate se poate stabili prin negocieri sau prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore. In cazul duratei zilnice de a timpului de lucru de 12 ore, aceasta va fi urmata obligatoriu de o perioada de repaus de 24 ore.
5. Angajatorul mai poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza. In acest caz, durata zilnica a timpului de munca va fi impartita in doua perioade:
– o perioada fixa in care salariatul se afla simultan la locul de munca;
– si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
6. Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de catre fiecare salariat si de a supunde controlului Inspectiei Muncii. Aceasta evidenta ori de cate ori ii este solicitata. Aceasta evidenta se tine pe foi colective de prezenta, denumite in mod uzual si pontaje. 

Munca suplimentara:
Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca este considerata munca suplimentara
Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. De asemenea in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posiblia, in luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, spor ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Acest spor se stabileste prin negociere si va fi stipulat in contractul colectiv de muca aplicabil, ori in Regulamentul Intern dupa caz, sau in contractul individual de munca.

Repausul periodic

Definitii
1. Conform art. 133 din Codul Muncii republicat, perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca.
2. Conform DEX, repaus, repausuri, s. n. Stare in care orice functie sau activitate este temporar intrerupta si care are rolul de a reface capacitatea de munca a organismului; odihna, inactivitate. ♦ Suspendare temporara a unei activitati, avand rolul de a restabili capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism. (Din latinescul repausum).
 
Ce trebuie sa stim:
1. Pauza de masa
– In cazul in care durata timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul intern. De regula, pauza de masa nu este inclusa in durata zilnica a timpului de munca.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si 30 minute.
2. Repausul zilnic:
– Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
– Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi, repauzul zilnic nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.
3. Repausul saptamanal:
– De regula, repausul saptamanal este de 48 ore consecutive, de regula sambata si duminica. Doar in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii, acesta poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul intern, iar salariatii in acest caz vor beneficia de un spor la salariu.
– In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o activitate continua ce nu poate depasi 14 zile caendaristice, cu autorizarea ITM si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. (*)
Repausul saptamanal poate fi suspendat doar in cazul cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. (**)
In cazul (*) si (**) salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite conform art. 123 alin. 2 din Codul Muncii republicat si anume, un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 150% din salariul de baza.
 
Contraventii:
Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.
%d blogeri au apreciat: