Clarificări privind Indemnizația de Hrană pentru Funcționarii Publici

Introducere:

În urma sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a soluționat o problemă juridică de interes major pentru personalul contractual și funcționarii publici: includerea sau excluderea indemnizației de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Decizia nr. 13/2024 clarifică modul în care trebuie interpretată această problemă în contextul legislației în vigoare.

Contextul juridic:

Problema juridică a apărut în urma practicii neunitare a instanțelor de judecată cu privire la includerea indemnizației de hrană în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Divergențele s-au născut din interpretarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Codului Muncii, în special art. 150 din acesta.

Poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Decizia ICCJ a fost de a exclude indemnizația de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a subliniat că indemnizația de hrană, reglementată prin Legea nr. 153/2017, are o natură distinctă față de salariu și alte sporuri. Aceasta este considerată un drept salarial suplimentar, acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat, având rolul de a acoperi costurile de hrană pentru perioada în care salariatul este prezent la muncă.

Argumente juridice:

  1. Caracterul specific al indemnizației de hrană: Curtea a evidențiat că aceasta nu reprezintă un spor sau un venit cu caracter permanent, ci este un drept salarial cu o destinație precisă – acoperirea cheltuielilor de hrană în timpul muncii. În plus, aceasta se acordă doar proporțional cu timpul efectiv lucrat.
  2. Diferențierea față de alte drepturi salariale: Codul muncii prevede că indemnizația de concediu de odihnă trebuie să includă salariul de bază și sporurile permanente. În schimb, indemnizația de hrană nu are caracter permanent și, prin urmare, nu intră în această categorie.
  3. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene: ICCJ a invocat și practica CJUE, care a statuat că anumite elemente salariale care acoperă costuri ocazionale, precum cheltuielile de hrană, nu trebuie incluse în calculul indemnizației de concediu.

Consecințele deciziei:

Această decizie a Înaltei Curți unifică practica judiciară, eliminând incertitudinile juridice legate de modul în care indemnizația de hrană trebuie tratată în raport cu indemnizația de concediu de odihnă. Hotărârea are un impact semnificativ asupra angajaților din sectorul public, clarificând faptul că indemnizația de hrană nu va mai fi inclusă în calculul indemnizației de concediu, evitând astfel interpretările diferite la nivelul instanțelor.

Concluzie:

Decizia nr. 13/2024 reprezintă un moment important în jurisprudența românească, asigurând aplicarea unitară a legii în ceea ce privește indemnizația de hrană. Angajații din sectorul public și funcționarii publici trebuie să înțeleagă că, deși acest drept salarial este esențial în contextul muncii zilnice, el nu este considerat parte integrantă a bazei de calcul a indemnizației pentru concediu de odihnă.

Aceasta decizie devine obligatorie, din data de 21.10.2024, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Impactul creșterii salariului minim asupra economiei românești

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut în România va crește la 4.050 lei lunar, o majorare de 9,46% față de cele 3.700 lei actuali. Aceasta va îmbunătăți salariile angajaților, reducând sărăcia și stimulând economia. Totuși, micile afaceri ar putea resimți creșterea costurilor cu forța de muncă.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul României a stabilit, printr-o hotărâre, creșterea salariului de bază minim brut garantat în plată la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu 24,496 lei pe oră. Această decizie reprezintă o majorare de aproximativ 9,46% față de nivelul salariului minim actual, care este de 3.700 lei.

Motivul principal al acestei măsuri este îmbunătățirea condițiilor salariale pentru angajații care câștigă salariul minim și reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.  În prezent, aproximativ 15,5% dintre angajații din România beneficiază de salariul minim pe economie, dar se estimează că această creștere va afecta un număr de 1.823.520 de persoane.

Această majorare este considerată benefică la nivel social, deoarece va contribui la stimularea ocupării forței de muncă și la creșterea puterii de cumpărare a angajaților, cu efecte pozitive asupra economiei prin creșterea consumului. În plus, măsura va avea un impact asupra mai multor drepturi și obligații legale, cum ar fi contribuțiile pentru persoanele cu handicap neîncadrate și punctul de amendă, care sunt calculate în funcție de salariul minim.

Pe de altă parte, creșterea salariului minim poate afecta mediul de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii, unde nivelul salariilor este mai scăzut în comparație cu media națională. Aceasta ar putea duce la o creștere a costurilor cu forța de muncă în sectoare precum comerțul și transporturile. Totuși, Guvernul consideră că aceste costuri suplimentare vor fi compensate de beneficiile pe termen lung aduse economiei și de reducerea muncii la negru.

Această măsură vine în urma consultărilor cu partenerii sociali, inclusiv sindicatele și patronatele, și a fost aprobată în cadrul Consiliului Național Tripartit la data de 16 octombrie 2024. Totuși, proiectul de hotărâre nu se aplică în prezent, urmând să intre în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial​.

Impactul Deciziei nr. 41 privind Contractele de Plata cu Ora in Educatie

The recent Decision no. 41, issued by the High Court of Cassation and Justice on September 16, 2024, clarified significant rights for teachers working on an hourly basis. The decision clarified that these teachers are not entitled to paid leave for the hours worked or compensation upon termination of the hourly contract. This provides a unified interpretation of the legislation in the field.

Recenta Decizie nr. 41, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 16 septembrie 2024, a adus o clarificare semnificativa privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora. Aceasta hotarare vine in contextul unei solicitari de interpretare a legislatiei aplicabile in domeniul educatiei si al muncii, sesizata de Tribunalul Covasna.

Contextul juridic

Decizia a fost adoptata in contextul unei cereri de pronuntare a unei hotarari prealabile, formulata in dosarul nr. 582/119/2024 de catre Tribunalul Covasna – Sectia civila. Inalta Curte a fost chemata sa interpreteze si sa aplice mai multe dispozitii legale, printre care:

  • Art. 106 alin. (1), art. 144 si art. 146 alin. (3) din Codul Muncii;
  • Art. 220 alin. (1) si (5) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Art. 267 alin. (1) si art. 270 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
  • Art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihna, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nr. 4.050/2021.

Aceste dispozitii au fost analizate in raport cu drepturile personalului didactic care desfasoara activitati suplimentare in regim de plata cu ora prin cumul de contracte individuale de munca.

Decizia Inaltei Curti

In urma deliberarilor, Inalta Curte a decis ca cadrele didactice care lucreaza in regim de plata cu ora la aceeasi unitate de invatamant preuniversitar nu beneficiaza de concediu de odihna platit pentru timpul efectiv lucrat in acest regim. Mai mult, acestea nu au dreptul la indemnizatia aferenta zilelor de concediu neefectuate la incetarea contractului individual de munca pe perioada determinata.

Aceasta decizie este obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, si clarifica o chestiune importanta in interpretarea normelor privind cumulul de contracte de munca in domeniul educatiei.

Implicatii pentru cadrele didactice

Prin aceasta decizie, se clarifica faptul ca activitatea desfasurata in regim de plata cu ora nu genereaza aceleasi drepturi ca activitatea desfasurata in baza unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Cadrele didactice care presteaza activitate in acest regim nu vor beneficia de concediu de odihna platit pentru timpul lucrat cu ora si nici de o compensatie in cazul incetarii contractului de munca.

Concluzii

Decizia nr. 41 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aduce o clarificare necesara privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora, contribuind astfel la o interpretare unitara a legislatiei in domeniu. Desi poate parea ca aceasta hotarare limiteaza drepturile anumitor categorii de personal didactic, ea ofera un cadru clar in care angajatorii si angajatii pot sa isi desfasoare activitatea, evitand eventualele ambiguitati juridice.

Indemnizatia de hrana nu se include in calculul concediului de odihna – Decizia ICCJ din 16 septembrie 2024

On September 16, 2024, the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) issued a crucial decision for the public sector, stating that the meal allowance granted under Article 18 of Law no. 153/2017 shall not be included in the calculation base for the annual leave allowance for contractual staff and civil servants. The decision is mandatory for all courts and clarifies the interpretation of legislation, ensuring uniform application of the law and eliminating divergent interpretations. This decision confirms that the meal allowance does not affect the annual leave allowance calculation, providing clarity for employers in the public sector.

In data de 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat o decizie esentiala pentru sectorul public, stabilind ca indemnizatia de hrana acordata conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu va fi inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna pentru personalul contractual si functionarii publici.

Decizie obligatorie pentru toate instantele 

Hotararea, pronuntata in cadrul dosarului nr. 1087/1/2024, clarifica o problema de interpretare legislativa si este obligatorie in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Astfel, toate instantele din Romania trebuie sa aplice aceasta decizie unitar.

Impactul asupra salariatilor din sectorul public 

Pentru angajatii din sectorul public, decizia confirma faptul ca indemnizatia de hrana nu influenteaza suma aferenta concediului de odihna, aceasta fiind calculata exclusiv pe baza altor drepturi salariale. In contextul aplicarii Legii nr. 153/2017, aceasta clarificare elimina ambiguitatile cu privire la tratamentul indemnizatiei de hrana in cadrul beneficiilor salariale.

Reglementari conexe 

Decizia ICCJ a avut in vedere o serie de acte normative, printre care Codul muncii (Legea nr. 53/2003), Hotararea Guvernului nr. 250/1992 si diverse ordonante care reglementeaza salarizarea si drepturile personalului bugetar. Aceasta asigura o aplicare uniforma a legii in toate instantele, eliminand interpretarile divergente.

Concluzie 

Prin aceasta hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ofera claritate in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de concediu de odihna, confirmand ca indemnizatia de hrana nu trebuie inclusa in acest calcul. Angajatorii din sectorul public trebuie sa isi ajusteze practicile salariale in conformitate cu aceasta decizie, avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararii.

Indexare tichete de masă 40,04 lei: Ordin Ministerul Finanțelor

According to a new order issued by the Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity, the face value of meal vouchers for the second half of 2024 will be indexed to 40.04 lei per voucher, starting in October 2024. This change is based on legal provisions and will also apply to the first two months of the first half of 2025.

Conform unui ordin emis de Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, valoarea nominala a tichetelor de masa pentru semestrul II al anului 2024 va fi indexata la suma de 40,04 lei pe tichet, incepand cu luna octombrie 2024.

Prevederi legale:

Aceasta modificare se bazeaza pe dispozitiile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si pe Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1045/2018. De asemenea, se ia in considerare Ordonanta de Urgenta nr. 59/2005 privind masuri fiscale si financiare legate de denominarea monedei nationale.

Extinderea aplicabilitatii

Valoarea nominala de 40,04 lei pe tichet va fi aplicata si pentru primele doua luni ale semestrului I al anului 2025, adica in lunile februarie si martie 2025.

Acest ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oficializand astfel noua valoare a tichetelor de masa pentru urmatoarele luni.

Valoarea Tichetului de Cresa: 660 lei pentru Semestrul al Doilea 2024

The Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity have issued an order establishing the monthly value of the nursery voucher for the second semester of 2024 at 660 lei, which will also be valid for the first two months of the first semester of 2025. This adjustment aims to support families with young children. The order will be published in the Official Gazette and will come into force accordingly.

Recent, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale au emis un ordin care stabileste valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa pentru semestrul al doilea al anului 2024. Conform acestui act normativ, incepand cu luna octombrie 2024, valoarea lunara a tichetului de cresa va fi de 660 lei.

Cadrul Legal

Ordinul este emis in baza mai multor acte normative, printre care:

  • Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, impreuna cu modificarile ulterioare.
  • Hotararea Guvernului nr. 1045/2018, care aproba Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 165/2018.
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005, ce se refera la masuri de natura fiscala si financiara.

Aceste acte normative creeaza baza legala pentru ajustarea periodica a valorii tichetelor de cresa, in functie de indicele de inflatie si alte criterii economice relevante.

Valabilitatea pentru Semestrul I din 2025

Un aspect important al acestui ordin este faptul ca valoarea de 660 lei stabilita pentru semestrul al doilea din 2024 va ramane valabila si pentru primele doua luni ale semestrului I din 2025, respectiv pentru lunile februarie si martie 2025. Astfel, parintii care beneficiaza de aceste tichete vor continua sa primeasca aceeasi suma si in perioada de inceput a noului an.

Concluzii

Acest ordin vine ca o masura de sprijin pentru parintii care au copii mici si care frecventeaza cresele. Valoarea de 660 lei reflecta o indexare bazata pe evolutia economica actuala, oferind astfel un sprijin financiar ajustat nevoilor reale ale familiilor din Romania.

Ordinul urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare conform prevederilor stabilite in document.

Modificări ale Codului Fiscal: Sprijin pentru Integrarea Tinerilor pe Piața Muncii

Introducere:

Recent, la Senat a fost depusî o propunere legislativă ce prevede o serie de modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aducând noi facilități fiscale pentru absolvenți, studenți, elevi și ucenici. Aceste modificări au fost implementate cu scopul de a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii și de a stimula angajarea acestora. În continuare, vom detalia principalele prevederi ale acestor modificări și impactul lor asupra persoanelor vizate.

Scutiri și Facilități fiscale:

Modificările aduse Codului Fiscal introduc două noi puncte la articolul 60, care oferă scutiri fiscale pentru anumite categorii de persoane:

  • Punctul 8: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi sunt scutiți de impozit pe veniturile brute lunare obținute din salarii și asimilate salariilor, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima angajare.
  • Punctul 9: Persoanele fizice beneficiază de scutire pentru partea din veniturile brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima încheiere a unui raport juridic de muncă. Această scutire se aplică și persoanelor menționate la punctul 8, care nu obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru prima dată după finalizarea studiilor.

Facilități pentru norma de lucru cu timp parțial:

De asemenea, la articolul 141, au fost adăugate două noi litere (e și f) care introduc facilități pentru cei care lucrează cu normă parțială:

  • Litera e: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi care lucrează cu normă parțială vor beneficia de scutire fiscală pentru jumătate din veniturile brute din salarii, pentru o perioadă de până la 24 de luni, pentru veniturile de până la valoarea salariului minim brut pe țară.
  • Litera f: Persoanele fizice care au încheiat pentru prima dată un raport juridic de muncă vor beneficia de scutire fiscală pentru veniturile brute din salarii de până la valoarea salariului minim brut, timp de 24 de luni. Această prevedere se aplică și beneficiarilor literei e după încheierea studiilor sau dacă aceștia încep să lucreze cu normă întreagă.

Modificări aduse la Articolul 154 din Cod:

O altă modificare semnificativă se regăsește la articolul 154 din Codul Fiscal, care acum include două noi litere (t și ț) ce extind facilitățile fiscale pentru tineri și alte categorii de persoane:

  • Litera t: Prevede scutirea de la contribuțiile sociale obligatorii pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de maxim 24 de luni. Această prevedere se aplică celor care lucrează cu normă parțială și se adresează elevilor, ucenicilor, studenților sau studenților-doctoranzi.
  • Litera ț: Aceasta introduce o scutire similară pentru persoanele fizice care, pentru prima dată, încheie un raport juridic de muncă. Scutirea se aplică pentru veniturile brute din salarii, de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de 24 de luni. Aceste prevederi sunt valabile și după finalizarea studiilor sau în cazul în care beneficiarii încep să lucreze cu normă întreagă.

Ce impact vor avea noile prevederi:

Aceste propuneri legislative vor avea un impact semnificativ asupra tinerilor care intră pe piața muncii. Prin aceste facilități, se urmărește reducerea poverii fiscale pentru angajatori și angajați, făcând astfel mai atractivă angajarea tinerilor și oferind un sprijin esențial în primele lor experiențe profesionale. De asemenea, aceste măsuri sunt menite să încurajeze continuitatea studiilor și integrarea mai ușoară a absolvenților în câmpul muncii.

Concluzie:

Noile propuneri de modificare ale prevederilor Codului Fiscal reprezintă un pas important în sprijinirea tinerilor și a altor categorii vulnerabile din punct de vedere economic, oferind atât stimulente fiscale pentru angajatori, cât și pentru angajați. Aceste măsuri reflectă un angajament al autorităților de a promova educația continuă și de a facilita tranziția de la studii la o carieră activă.

Proiectul de Lege privind Salariul Minim European in Romania

21 iunie 2024 – Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European si a Consiliului privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana.

Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de Romania prin Programul National de Redresare si Rezilienta si a fost adoptat dupa consultarea cu partenerii sociali. Astfel, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi actualizat anual in functie de puterea de cumparare, nivelul general al salariilor si distributia acestora, rata de crestere a salariilor si productivitatea muncii la nivel national. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul sa nu fie mai mic de 50% din castigul salarial mediu brut.

In plus, proiectul de lege presupune si intarirea rolului sindicatelor si patronatelor.

De asemenea, salariul minim se va aplica tuturor categoriilor de salariati, indiferent daca acestia isi desfasoara activitatea in baza unui raport de munca, raport de munca cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportiva etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de lege prevede si adoptarea unui plan de actiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru cresterea accesului salariatilor la drepturi salariale negociate colectiv si la o acoperire mai larga a protectiei prin contracte colective de munca sau acorduri colective de munca.

Se prevede, de asemenea, sanctionarea nerespectarii dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amenda de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a garantat in plata salariul minim brut.

Nota: Proiectul de lege nu se aplica momentan. El urmeaza sa fie supus adoptarii de catre Parlamentul Romaniei in regim de urgenta.

Modificări legislative aduse concediilor medicale

Incepand cu data de 12.04.2024, un set nou de modificari legislative aduse de Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 347 din 12 aprilie 2024, a fost implementat pentru persoanele fizice aflate in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca. Aceste modificari includ exonerarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru indemnizatiile corespunzatoare certificatelor medicale, conform urmatoarelor criterii:

  • Persoanele aflate in concedii medicale ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale, conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.
  • Persoanele in concedii medicale in baza Ordonantei de Urgenta nr. 158/2005.

Aceasta exonerare se aplica pentru indemnizatiile corespunzatoare urmatoarelor coduri:

– 02

– 03

– 04

– 05

– 06

– 51

– 08

– 09

– 91, 92

– 11

– 12

– 13

– 14

– 15

– 16

– 17

Aceste dispozitii sunt valabile si pentru indemnizatiile aferente concediilor medicale a caror perioada de acordare se incheie dupa data intrarii in vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2024.

In concluzie, contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) va fi retinuta doar pentru indemnizatiile corespunzatoare concediilor medicale pentru codurile de indemnizatie 01 (boala obisnuita), 07 (carantina) si 10 (reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru).

Reglementari:

  • Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024 privind modificarea art. 154 alin. (1) lit. i), art. 155 alin. (1) lit. i) si art. 157 alin. (1) lit. v) din Codul fiscal.

Modificari fiscale de impact pentru inceputul anului 2024 in domeniul salarizarii personalului

Redau in continuare principalele modificari fiscale incepand cu 01.01.2024:

Conform OUG nr. 130/2021:

  • Începând cu data de 01.01.2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
  • Prevederile se aplică şi pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.
  • Astfel ca, angajatorul va fi obligat sa efectueze o analiza la nivelul salariilor angajatilor incadrati pe minimul pe economie si sa mareasca salariile acestora incepand cu data de 01.012024, Totodata, aceasta marire nu trebuie facuta cu o suma derizorie de 1 leu sau 5 lei, pentru ca aceasta marire nu va intruni exigentele prevederilor legale mai sus amintite.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, sanctiunea e prevazuta la art. 260 din Codul Muncii astfel:

“Art. 260

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

[…]

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;”

Conform Legii nr. 296/2023:

  • Incepand cu 01.01.2024, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, nu va mai constitui venit neimpozabil in limita plafonului de 33% conform art. 76 alin. 4^1 din Codul fiscal, pentru angajatii care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare
  • Pentru tichetele masa si voucherele de vacanta se retine si contributia la sanatate de 10%, asta pe langa impozitul de 10%.

Conform Legii nr. 411/2004:

  • Incepand cu 01.01.2024, cota de contribuţie la fondul de pensii admnistrate privat este de 4,75%.

Conform OUG nr. 115/2023:

  • sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, vor fi deductibile limitat dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condiţiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i).
  • Referitor la scutirea de la plat impozitului pe venit: Prin excepţie de la prevederile art. 60 pct. 2, pct. 5 lit. c) şi pct. 7 lit. c), în situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoana fizică realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon astfel stabilită.
  • plafonul pentru facilitățile sportive pentru angajați, suportate de angajatori, se reduce de la 400 euro/an la 100 euro/an.
  • Sumele acordate, in limita a 400 lei lunar, angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, vor fi supuse impozitului si a contributiilor sociale (deci, nu se vor mai putea acorda sume neimpozabile pentru cei care desfosoara activitate in regim de telemunca).
  • Pentru indemnizațiile de concediu medical se retine contributia la sănătate (CASS) in procent de 10%. Nu se va retine contributia la sanatate pentru indemnizațiile de concediu medical pentru accidente de muncă.

Prevederi specifice activităţii de creare de programe pentru calculator, sectorului construcţii, sectorului agricol şi industriei alimentare:

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1381 alin. (1) şi (2), art. 1382 alin. (1) şi (2) şi art. 1384 alin. (1) şi (2), persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuţiei datorate la fondul de pensii administrat privat.

(2) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

(3) Persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 şi 7 pot renunţa la opţiunea exprimată potrivit prevederilor alin. (2), prin depunerea unei solicitări în scris la angajator. Aceasta se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare depunerii solicitării.

(4) Regulile privind aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

(5) Prevederile art. 601 se aplică în mod corespunzător în vederea determinării veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică cota redusă prevăzută la art. 1381 alin. (1), art. 1382 alin. (1) sau art. 1384 alin. (1).

Referitor la facilitatea acordarii celor 200 de lei neimpozabili:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 01.01.2024, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

(2) Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2024, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în aceleaşi condiţii şi în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.

(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;

b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;

d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2024, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56)-(59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

(6) Prevederile mai sus mentionate se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2024 inclusiv.