Impactul Deciziei nr. 41 privind Contractele de Plata cu Ora in Educatie

The recent Decision no. 41, issued by the High Court of Cassation and Justice on September 16, 2024, clarified significant rights for teachers working on an hourly basis. The decision clarified that these teachers are not entitled to paid leave for the hours worked or compensation upon termination of the hourly contract. This provides a unified interpretation of the legislation in the field.

Recenta Decizie nr. 41, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 16 septembrie 2024, a adus o clarificare semnificativa privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora. Aceasta hotarare vine in contextul unei solicitari de interpretare a legislatiei aplicabile in domeniul educatiei si al muncii, sesizata de Tribunalul Covasna.

Contextul juridic

Decizia a fost adoptata in contextul unei cereri de pronuntare a unei hotarari prealabile, formulata in dosarul nr. 582/119/2024 de catre Tribunalul Covasna – Sectia civila. Inalta Curte a fost chemata sa interpreteze si sa aplice mai multe dispozitii legale, printre care:

  • Art. 106 alin. (1), art. 144 si art. 146 alin. (3) din Codul Muncii;
  • Art. 220 alin. (1) si (5) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Art. 267 alin. (1) si art. 270 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
  • Art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihna, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nr. 4.050/2021.

Aceste dispozitii au fost analizate in raport cu drepturile personalului didactic care desfasoara activitati suplimentare in regim de plata cu ora prin cumul de contracte individuale de munca.

Decizia Inaltei Curti

In urma deliberarilor, Inalta Curte a decis ca cadrele didactice care lucreaza in regim de plata cu ora la aceeasi unitate de invatamant preuniversitar nu beneficiaza de concediu de odihna platit pentru timpul efectiv lucrat in acest regim. Mai mult, acestea nu au dreptul la indemnizatia aferenta zilelor de concediu neefectuate la incetarea contractului individual de munca pe perioada determinata.

Aceasta decizie este obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, si clarifica o chestiune importanta in interpretarea normelor privind cumulul de contracte de munca in domeniul educatiei.

Implicatii pentru cadrele didactice

Prin aceasta decizie, se clarifica faptul ca activitatea desfasurata in regim de plata cu ora nu genereaza aceleasi drepturi ca activitatea desfasurata in baza unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Cadrele didactice care presteaza activitate in acest regim nu vor beneficia de concediu de odihna platit pentru timpul lucrat cu ora si nici de o compensatie in cazul incetarii contractului de munca.

Concluzii

Decizia nr. 41 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aduce o clarificare necesara privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora, contribuind astfel la o interpretare unitara a legislatiei in domeniu. Desi poate parea ca aceasta hotarare limiteaza drepturile anumitor categorii de personal didactic, ea ofera un cadru clar in care angajatorii si angajatii pot sa isi desfasoare activitatea, evitand eventualele ambiguitati juridice.

Indemnizatia de hrana nu se include in calculul concediului de odihna – Decizia ICCJ din 16 septembrie 2024

On September 16, 2024, the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) issued a crucial decision for the public sector, stating that the meal allowance granted under Article 18 of Law no. 153/2017 shall not be included in the calculation base for the annual leave allowance for contractual staff and civil servants. The decision is mandatory for all courts and clarifies the interpretation of legislation, ensuring uniform application of the law and eliminating divergent interpretations. This decision confirms that the meal allowance does not affect the annual leave allowance calculation, providing clarity for employers in the public sector.

In data de 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat o decizie esentiala pentru sectorul public, stabilind ca indemnizatia de hrana acordata conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu va fi inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna pentru personalul contractual si functionarii publici.

Decizie obligatorie pentru toate instantele 

Hotararea, pronuntata in cadrul dosarului nr. 1087/1/2024, clarifica o problema de interpretare legislativa si este obligatorie in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Astfel, toate instantele din Romania trebuie sa aplice aceasta decizie unitar.

Impactul asupra salariatilor din sectorul public 

Pentru angajatii din sectorul public, decizia confirma faptul ca indemnizatia de hrana nu influenteaza suma aferenta concediului de odihna, aceasta fiind calculata exclusiv pe baza altor drepturi salariale. In contextul aplicarii Legii nr. 153/2017, aceasta clarificare elimina ambiguitatile cu privire la tratamentul indemnizatiei de hrana in cadrul beneficiilor salariale.

Reglementari conexe 

Decizia ICCJ a avut in vedere o serie de acte normative, printre care Codul muncii (Legea nr. 53/2003), Hotararea Guvernului nr. 250/1992 si diverse ordonante care reglementeaza salarizarea si drepturile personalului bugetar. Aceasta asigura o aplicare uniforma a legii in toate instantele, eliminand interpretarile divergente.

Concluzie 

Prin aceasta hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ofera claritate in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de concediu de odihna, confirmand ca indemnizatia de hrana nu trebuie inclusa in acest calcul. Angajatorii din sectorul public trebuie sa isi ajusteze practicile salariale in conformitate cu aceasta decizie, avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararii.

Indexare tichete de masă 40,04 lei: Ordin Ministerul Finanțelor

According to a new order issued by the Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity, the face value of meal vouchers for the second half of 2024 will be indexed to 40.04 lei per voucher, starting in October 2024. This change is based on legal provisions and will also apply to the first two months of the first half of 2025.

Conform unui ordin emis de Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, valoarea nominala a tichetelor de masa pentru semestrul II al anului 2024 va fi indexata la suma de 40,04 lei pe tichet, incepand cu luna octombrie 2024.

Prevederi legale:

Aceasta modificare se bazeaza pe dispozitiile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si pe Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1045/2018. De asemenea, se ia in considerare Ordonanta de Urgenta nr. 59/2005 privind masuri fiscale si financiare legate de denominarea monedei nationale.

Extinderea aplicabilitatii

Valoarea nominala de 40,04 lei pe tichet va fi aplicata si pentru primele doua luni ale semestrului I al anului 2025, adica in lunile februarie si martie 2025.

Acest ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oficializand astfel noua valoare a tichetelor de masa pentru urmatoarele luni.

Valoarea Tichetului de Cresa: 660 lei pentru Semestrul al Doilea 2024

The Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity have issued an order establishing the monthly value of the nursery voucher for the second semester of 2024 at 660 lei, which will also be valid for the first two months of the first semester of 2025. This adjustment aims to support families with young children. The order will be published in the Official Gazette and will come into force accordingly.

Recent, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale au emis un ordin care stabileste valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa pentru semestrul al doilea al anului 2024. Conform acestui act normativ, incepand cu luna octombrie 2024, valoarea lunara a tichetului de cresa va fi de 660 lei.

Cadrul Legal

Ordinul este emis in baza mai multor acte normative, printre care:

  • Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, impreuna cu modificarile ulterioare.
  • Hotararea Guvernului nr. 1045/2018, care aproba Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 165/2018.
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005, ce se refera la masuri de natura fiscala si financiara.

Aceste acte normative creeaza baza legala pentru ajustarea periodica a valorii tichetelor de cresa, in functie de indicele de inflatie si alte criterii economice relevante.

Valabilitatea pentru Semestrul I din 2025

Un aspect important al acestui ordin este faptul ca valoarea de 660 lei stabilita pentru semestrul al doilea din 2024 va ramane valabila si pentru primele doua luni ale semestrului I din 2025, respectiv pentru lunile februarie si martie 2025. Astfel, parintii care beneficiaza de aceste tichete vor continua sa primeasca aceeasi suma si in perioada de inceput a noului an.

Concluzii

Acest ordin vine ca o masura de sprijin pentru parintii care au copii mici si care frecventeaza cresele. Valoarea de 660 lei reflecta o indexare bazata pe evolutia economica actuala, oferind astfel un sprijin financiar ajustat nevoilor reale ale familiilor din Romania.

Ordinul urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare conform prevederilor stabilite in document.

Modificări ale Codului Fiscal: Sprijin pentru Integrarea Tinerilor pe Piața Muncii

Introducere:

Recent, la Senat a fost depusî o propunere legislativă ce prevede o serie de modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aducând noi facilități fiscale pentru absolvenți, studenți, elevi și ucenici. Aceste modificări au fost implementate cu scopul de a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii și de a stimula angajarea acestora. În continuare, vom detalia principalele prevederi ale acestor modificări și impactul lor asupra persoanelor vizate.

Scutiri și Facilități fiscale:

Modificările aduse Codului Fiscal introduc două noi puncte la articolul 60, care oferă scutiri fiscale pentru anumite categorii de persoane:

  • Punctul 8: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi sunt scutiți de impozit pe veniturile brute lunare obținute din salarii și asimilate salariilor, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima angajare.
  • Punctul 9: Persoanele fizice beneficiază de scutire pentru partea din veniturile brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima încheiere a unui raport juridic de muncă. Această scutire se aplică și persoanelor menționate la punctul 8, care nu obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru prima dată după finalizarea studiilor.

Facilități pentru norma de lucru cu timp parțial:

De asemenea, la articolul 141, au fost adăugate două noi litere (e și f) care introduc facilități pentru cei care lucrează cu normă parțială:

  • Litera e: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi care lucrează cu normă parțială vor beneficia de scutire fiscală pentru jumătate din veniturile brute din salarii, pentru o perioadă de până la 24 de luni, pentru veniturile de până la valoarea salariului minim brut pe țară.
  • Litera f: Persoanele fizice care au încheiat pentru prima dată un raport juridic de muncă vor beneficia de scutire fiscală pentru veniturile brute din salarii de până la valoarea salariului minim brut, timp de 24 de luni. Această prevedere se aplică și beneficiarilor literei e după încheierea studiilor sau dacă aceștia încep să lucreze cu normă întreagă.

Modificări aduse la Articolul 154 din Cod:

O altă modificare semnificativă se regăsește la articolul 154 din Codul Fiscal, care acum include două noi litere (t și ț) ce extind facilitățile fiscale pentru tineri și alte categorii de persoane:

  • Litera t: Prevede scutirea de la contribuțiile sociale obligatorii pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de maxim 24 de luni. Această prevedere se aplică celor care lucrează cu normă parțială și se adresează elevilor, ucenicilor, studenților sau studenților-doctoranzi.
  • Litera ț: Aceasta introduce o scutire similară pentru persoanele fizice care, pentru prima dată, încheie un raport juridic de muncă. Scutirea se aplică pentru veniturile brute din salarii, de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de 24 de luni. Aceste prevederi sunt valabile și după finalizarea studiilor sau în cazul în care beneficiarii încep să lucreze cu normă întreagă.

Ce impact vor avea noile prevederi:

Aceste propuneri legislative vor avea un impact semnificativ asupra tinerilor care intră pe piața muncii. Prin aceste facilități, se urmărește reducerea poverii fiscale pentru angajatori și angajați, făcând astfel mai atractivă angajarea tinerilor și oferind un sprijin esențial în primele lor experiențe profesionale. De asemenea, aceste măsuri sunt menite să încurajeze continuitatea studiilor și integrarea mai ușoară a absolvenților în câmpul muncii.

Concluzie:

Noile propuneri de modificare ale prevederilor Codului Fiscal reprezintă un pas important în sprijinirea tinerilor și a altor categorii vulnerabile din punct de vedere economic, oferind atât stimulente fiscale pentru angajatori, cât și pentru angajați. Aceste măsuri reflectă un angajament al autorităților de a promova educația continuă și de a facilita tranziția de la studii la o carieră activă.

Proiectul de Lege privind Salariul Minim European in Romania

21 iunie 2024 – Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European si a Consiliului privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana.

Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de Romania prin Programul National de Redresare si Rezilienta si a fost adoptat dupa consultarea cu partenerii sociali. Astfel, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi actualizat anual in functie de puterea de cumparare, nivelul general al salariilor si distributia acestora, rata de crestere a salariilor si productivitatea muncii la nivel national. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul sa nu fie mai mic de 50% din castigul salarial mediu brut.

In plus, proiectul de lege presupune si intarirea rolului sindicatelor si patronatelor.

De asemenea, salariul minim se va aplica tuturor categoriilor de salariati, indiferent daca acestia isi desfasoara activitatea in baza unui raport de munca, raport de munca cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportiva etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de lege prevede si adoptarea unui plan de actiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru cresterea accesului salariatilor la drepturi salariale negociate colectiv si la o acoperire mai larga a protectiei prin contracte colective de munca sau acorduri colective de munca.

Se prevede, de asemenea, sanctionarea nerespectarii dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amenda de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a garantat in plata salariul minim brut.

Nota: Proiectul de lege nu se aplica momentan. El urmeaza sa fie supus adoptarii de catre Parlamentul Romaniei in regim de urgenta.

Modificări legislative aduse concediilor medicale

Incepand cu data de 12.04.2024, un set nou de modificari legislative aduse de Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 347 din 12 aprilie 2024, a fost implementat pentru persoanele fizice aflate in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca. Aceste modificari includ exonerarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru indemnizatiile corespunzatoare certificatelor medicale, conform urmatoarelor criterii:

  • Persoanele aflate in concedii medicale ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale, conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.
  • Persoanele in concedii medicale in baza Ordonantei de Urgenta nr. 158/2005.

Aceasta exonerare se aplica pentru indemnizatiile corespunzatoare urmatoarelor coduri:

– 02

– 03

– 04

– 05

– 06

– 51

– 08

– 09

– 91, 92

– 11

– 12

– 13

– 14

– 15

– 16

– 17

Aceste dispozitii sunt valabile si pentru indemnizatiile aferente concediilor medicale a caror perioada de acordare se incheie dupa data intrarii in vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2024.

In concluzie, contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) va fi retinuta doar pentru indemnizatiile corespunzatoare concediilor medicale pentru codurile de indemnizatie 01 (boala obisnuita), 07 (carantina) si 10 (reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru).

Reglementari:

  • Ordonanta de Urgenta nr. 34/2024 privind modificarea art. 154 alin. (1) lit. i), art. 155 alin. (1) lit. i) si art. 157 alin. (1) lit. v) din Codul fiscal.

Modificari fiscale de impact pentru inceputul anului 2024 in domeniul salarizarii personalului

Redau in continuare principalele modificari fiscale incepand cu 01.01.2024:

Conform OUG nr. 130/2021:

  • Începând cu data de 01.01.2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
  • Prevederile se aplică şi pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.
  • Astfel ca, angajatorul va fi obligat sa efectueze o analiza la nivelul salariilor angajatilor incadrati pe minimul pe economie si sa mareasca salariile acestora incepand cu data de 01.012024, Totodata, aceasta marire nu trebuie facuta cu o suma derizorie de 1 leu sau 5 lei, pentru ca aceasta marire nu va intruni exigentele prevederilor legale mai sus amintite.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, sanctiunea e prevazuta la art. 260 din Codul Muncii astfel:

“Art. 260

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

[…]

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;”

Conform Legii nr. 296/2023:

  • Incepand cu 01.01.2024, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, nu va mai constitui venit neimpozabil in limita plafonului de 33% conform art. 76 alin. 4^1 din Codul fiscal, pentru angajatii care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare
  • Pentru tichetele masa si voucherele de vacanta se retine si contributia la sanatate de 10%, asta pe langa impozitul de 10%.

Conform Legii nr. 411/2004:

  • Incepand cu 01.01.2024, cota de contribuţie la fondul de pensii admnistrate privat este de 4,75%.

Conform OUG nr. 115/2023:

  • sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, vor fi deductibile limitat dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condiţiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i).
  • Referitor la scutirea de la plat impozitului pe venit: Prin excepţie de la prevederile art. 60 pct. 2, pct. 5 lit. c) şi pct. 7 lit. c), în situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoana fizică realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon astfel stabilită.
  • plafonul pentru facilitățile sportive pentru angajați, suportate de angajatori, se reduce de la 400 euro/an la 100 euro/an.
  • Sumele acordate, in limita a 400 lei lunar, angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, vor fi supuse impozitului si a contributiilor sociale (deci, nu se vor mai putea acorda sume neimpozabile pentru cei care desfosoara activitate in regim de telemunca).
  • Pentru indemnizațiile de concediu medical se retine contributia la sănătate (CASS) in procent de 10%. Nu se va retine contributia la sanatate pentru indemnizațiile de concediu medical pentru accidente de muncă.

Prevederi specifice activităţii de creare de programe pentru calculator, sectorului construcţii, sectorului agricol şi industriei alimentare:

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1381 alin. (1) şi (2), art. 1382 alin. (1) şi (2) şi art. 1384 alin. (1) şi (2), persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuţiei datorate la fondul de pensii administrat privat.

(2) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

(3) Persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 şi 7 pot renunţa la opţiunea exprimată potrivit prevederilor alin. (2), prin depunerea unei solicitări în scris la angajator. Aceasta se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare depunerii solicitării.

(4) Regulile privind aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

(5) Prevederile art. 601 se aplică în mod corespunzător în vederea determinării veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică cota redusă prevăzută la art. 1381 alin. (1), art. 1382 alin. (1) sau art. 1384 alin. (1).

Referitor la facilitatea acordarii celor 200 de lei neimpozabili:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 01.01.2024, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

(2) Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2024, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în aceleaşi condiţii şi în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.

(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcţie de:

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;

b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;

d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2024, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56)-(59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

(6) Prevederile mai sus mentionate se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2024 inclusiv.

Modificari privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Concediul de risc maternal

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1029 din 13.11.2023, a fost publicata Legea nr. 342/2023 pentru completarea art. 10 si 31 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, potrivit actului normativ, prin derogare de la art. a din O.U.G. nr. 96/2003, si persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate pe baza de contract de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, beneficiaza de concediu de risc maternal.

De mentionat ca, pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, iar baza de  calcul o constituie media veniturilor lunare asigurate, inscrise in contractul de asigurare incheiat potrivit art. 6 alin. (6) din O.U.G. nr. 158/2005.

De asemenea, concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de asigurare.

A fost majorat salariul minim pentru anumite domenii de activitate. Care sunt acestea?

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 993/01.11.2023, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 93/2023 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata pentru sectoarele constructii, agricol si industria alimentara.

Astfel, potrivit O.U.G. nr. 93/2023, prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1)  din Codul muncii,

  1. pentru sectorul constructii salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata  se stabileste in bani, fara a include indemnizatiile, sporurile si  alte adaosuri, la suma de 4.582 lei lunar, pentru un program  normal de lucru in medie de 165,333 ore pe luna, reprezentand  in medie 27,714 lei/ora.
  2. pentru sectorul agricol si industria alimentara, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de 3.436 lei lunar, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri,  pentru un program normal de lucru in medie de 165,333 ore pe luna, reprezentand in medie 20,782 lei/ora.

Prevederile se aplica exclusiv domeniilor de  activitate prevazute la art. 60 pct. 5 (pentru constructii), respectiv  domeniilor  de activitate prevazute la art. 60 pct. 7 (pentru agricultura si industria alimentara) din Codul fiscal.

Nerespectarea si neasigurarea salariului minim de catre societati constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei, precum si cu anularea acordarii facilitatilor fiscale.

Prevederile referitoare la salariul minim in constructii, agricultura si industria alimentara se aplica incepand cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

Ce implicatii exista in acest caz, din partea resurselor umane?

In timpul executarii contractului individual de munca, conform art. 17 alin. (5) din Codul Muncii, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute in contractul individual de munca impune incheierea unui ACT ADITIONAL la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.

Modificarea salariului minim brut pe tara/sector de activitate se face printr-o Hotarare de Guvern sau Ordonanta de Urgenta, deci este o situatie prevazuta de lege. In acest caz, in situatia in care in cadrul unei societati, nu exista nicio negociere intre parti (angajat-angajator) in privinta salariilor, iar modificarea salariilor se face conform modificarilor legislative, se intocmeste DECIZIE INDIVIDUALA de modificare a salariului.

Conform art. 4 alin. (3) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariatilor, orice modificare a salariului, se transmite in registru in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce ca urmare a unei hotarari judecatoresti cand transmiterea in registru se face in termen de 20 de zile lucratoare de la data la care angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.

In concluzie, transmiterea salariului minim pentru constructii, agricultura si industria alimentara se face in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii, adica pentru luna noiembrie pana la data de 28.11.2023 inclusiv.

De retinut ca, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. d) -h), in termenele prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) – (n.r. in acest caz, modificarea salariului).

Ce implicatii exista din punct de vedere al taxelor salariale?

Totodata, potrivit Legii nr. 296/2023, trebuie sa retinem urmatoarele:

  1. Scutirea la impozit, se aplica DOAR la locul unde se afla functia de baza, pentru veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizica in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, dupa caz. Adica, daca un salariat are doua contracte de munca la doi angajatori, va beneficia de scutirea lav impozit doar pentru unul din contracte acolo unde declara ca are functia de baza.
  2. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.
  3. De la data de 01.01.2024, cota contributiei de asigurari sociale (CAS) se va reduce cu 4,75% (adica, se va mari procentul la Pilonul 2 de pensii conform Legii 411/2004). Se poate opta pentru plata integrala a contributiei prin optiune a salariatului, in scris, la angajator.
  4. Incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, se plateste contributia la sanatate (CASS), in procent de 10%.