Indemnizatia de hrana nu se include in calculul concediului de odihna – Decizia ICCJ din 16 septembrie 2024

On September 16, 2024, the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) issued a crucial decision for the public sector, stating that the meal allowance granted under Article 18 of Law no. 153/2017 shall not be included in the calculation base for the annual leave allowance for contractual staff and civil servants. The decision is mandatory for all courts and clarifies the interpretation of legislation, ensuring uniform application of the law and eliminating divergent interpretations. This decision confirms that the meal allowance does not affect the annual leave allowance calculation, providing clarity for employers in the public sector.

In data de 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat o decizie esentiala pentru sectorul public, stabilind ca indemnizatia de hrana acordata conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu va fi inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna pentru personalul contractual si functionarii publici.

Decizie obligatorie pentru toate instantele 

Hotararea, pronuntata in cadrul dosarului nr. 1087/1/2024, clarifica o problema de interpretare legislativa si este obligatorie in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Astfel, toate instantele din Romania trebuie sa aplice aceasta decizie unitar.

Impactul asupra salariatilor din sectorul public 

Pentru angajatii din sectorul public, decizia confirma faptul ca indemnizatia de hrana nu influenteaza suma aferenta concediului de odihna, aceasta fiind calculata exclusiv pe baza altor drepturi salariale. In contextul aplicarii Legii nr. 153/2017, aceasta clarificare elimina ambiguitatile cu privire la tratamentul indemnizatiei de hrana in cadrul beneficiilor salariale.

Reglementari conexe 

Decizia ICCJ a avut in vedere o serie de acte normative, printre care Codul muncii (Legea nr. 53/2003), Hotararea Guvernului nr. 250/1992 si diverse ordonante care reglementeaza salarizarea si drepturile personalului bugetar. Aceasta asigura o aplicare uniforma a legii in toate instantele, eliminand interpretarile divergente.

Concluzie 

Prin aceasta hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ofera claritate in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de concediu de odihna, confirmand ca indemnizatia de hrana nu trebuie inclusa in acest calcul. Angajatorii din sectorul public trebuie sa isi ajusteze practicile salariale in conformitate cu aceasta decizie, avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararii.

Indexare tichete de masă 40,04 lei: Ordin Ministerul Finanțelor

According to a new order issued by the Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity, the face value of meal vouchers for the second half of 2024 will be indexed to 40.04 lei per voucher, starting in October 2024. This change is based on legal provisions and will also apply to the first two months of the first half of 2025.

Conform unui ordin emis de Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, valoarea nominala a tichetelor de masa pentru semestrul II al anului 2024 va fi indexata la suma de 40,04 lei pe tichet, incepand cu luna octombrie 2024.

Prevederi legale:

Aceasta modificare se bazeaza pe dispozitiile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si pe Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1045/2018. De asemenea, se ia in considerare Ordonanta de Urgenta nr. 59/2005 privind masuri fiscale si financiare legate de denominarea monedei nationale.

Extinderea aplicabilitatii

Valoarea nominala de 40,04 lei pe tichet va fi aplicata si pentru primele doua luni ale semestrului I al anului 2025, adica in lunile februarie si martie 2025.

Acest ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oficializand astfel noua valoare a tichetelor de masa pentru urmatoarele luni.

Valoarea Tichetului de Cresa: 660 lei pentru Semestrul al Doilea 2024

The Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity have issued an order establishing the monthly value of the nursery voucher for the second semester of 2024 at 660 lei, which will also be valid for the first two months of the first semester of 2025. This adjustment aims to support families with young children. The order will be published in the Official Gazette and will come into force accordingly.

Recent, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale au emis un ordin care stabileste valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa pentru semestrul al doilea al anului 2024. Conform acestui act normativ, incepand cu luna octombrie 2024, valoarea lunara a tichetului de cresa va fi de 660 lei.

Cadrul Legal

Ordinul este emis in baza mai multor acte normative, printre care:

  • Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, impreuna cu modificarile ulterioare.
  • Hotararea Guvernului nr. 1045/2018, care aproba Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 165/2018.
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005, ce se refera la masuri de natura fiscala si financiara.

Aceste acte normative creeaza baza legala pentru ajustarea periodica a valorii tichetelor de cresa, in functie de indicele de inflatie si alte criterii economice relevante.

Valabilitatea pentru Semestrul I din 2025

Un aspect important al acestui ordin este faptul ca valoarea de 660 lei stabilita pentru semestrul al doilea din 2024 va ramane valabila si pentru primele doua luni ale semestrului I din 2025, respectiv pentru lunile februarie si martie 2025. Astfel, parintii care beneficiaza de aceste tichete vor continua sa primeasca aceeasi suma si in perioada de inceput a noului an.

Concluzii

Acest ordin vine ca o masura de sprijin pentru parintii care au copii mici si care frecventeaza cresele. Valoarea de 660 lei reflecta o indexare bazata pe evolutia economica actuala, oferind astfel un sprijin financiar ajustat nevoilor reale ale familiilor din Romania.

Ordinul urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare conform prevederilor stabilite in document.

Zile libere in 2025: Cum sa-ti planifici vacantele si timpul liber

Anul 2025 vine cu vesti bune pentru cei care iubesc zilele libere si momentele de relaxare. Conform Codului Muncii, romanii vor avea parte de 17 zile libere legale, perfecte pentru escapade, vacante sau pur si simplu pentru a te bucura de timpul petrecut alaturi de cei dragi. Iata cum se distribuie sarbatorile in calendarul acestui an:

  • 1 si 2 ianuarie (miercuri si joi) – Anul Nou
  • 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
  • 7 ianuarie (marti) – Soborul Sfantului Ioan Botezatorul
  • 24 ianuarie (vineri) – Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare (inainte de Pastele Ortodox)
  • 20 si 21 aprilie (duminica si luni) – Prima si a doua zi de Paste Ortodox
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii
  • 1 iunie (duminica) – Ziua Copilului
  • 8 si 9 iunie (duminica si luni) – Prima si a doua zi de Rusalii
  • 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (duminica) – Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 si 26 decembrie (joi si vineri) – Craciunul

Zile libere pentru alte culte religioase

Daca apartii altui cult religios, nu-ti face griji! Codul Muncii iti ofera doua zile libere pentru cele trei mari sarbatori anuale ale cultului tau. Zilele de Paste, Vinerea Mare si Rusaliile vor fi acordate in functie de calendarul specific, iar daca iti aduni mai multe zile libere din diferite sarbatori, vei avea nevoie sa recuperezi acest timp conform unui program stabilit cu angajatorul.

Cine nu se bucura de zilele libere?

Din pacate, nu toata lumea va avea liber in aceste zile de sarbatoare. Anumiti angajati, cum ar fi cei din domeniul sanatatii sau din unitatile de alimentatie publica, vor trebui sa asigure continuitatea serviciilor. La fel si cei care lucreaza in sectoarele unde procesele de productie nu pot fi intrerupte. Vestea buna? Angajatii din aceste categorii vor primi timp liber compensatoriu in urmatoarele 30 de zile sau un spor salarial de cel putin 100%.

Ai grija! Amenzi pentru nerespectarea legislatiei

Angajatorii care nu ofera zile libere legale sau compensatii corespunzatoare risca amenzi intre 5.000 si 10.000 de lei. Asa ca, daca te numeri printre cei care lucreaza de sarbatori, nu ezita sa-ti ceri drepturile.

Modificări ale Codului Fiscal: Sprijin pentru Integrarea Tinerilor pe Piața Muncii

Introducere:

Recent, la Senat a fost depusî o propunere legislativă ce prevede o serie de modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aducând noi facilități fiscale pentru absolvenți, studenți, elevi și ucenici. Aceste modificări au fost implementate cu scopul de a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii și de a stimula angajarea acestora. În continuare, vom detalia principalele prevederi ale acestor modificări și impactul lor asupra persoanelor vizate.

Scutiri și Facilități fiscale:

Modificările aduse Codului Fiscal introduc două noi puncte la articolul 60, care oferă scutiri fiscale pentru anumite categorii de persoane:

  • Punctul 8: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi sunt scutiți de impozit pe veniturile brute lunare obținute din salarii și asimilate salariilor, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima angajare.
  • Punctul 9: Persoanele fizice beneficiază de scutire pentru partea din veniturile brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de 24 de luni de la prima încheiere a unui raport juridic de muncă. Această scutire se aplică și persoanelor menționate la punctul 8, care nu obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru prima dată după finalizarea studiilor.

Facilități pentru norma de lucru cu timp parțial:

De asemenea, la articolul 141, au fost adăugate două noi litere (e și f) care introduc facilități pentru cei care lucrează cu normă parțială:

  • Litera e: Elevii, ucenicii, studenții sau studenții-doctoranzi care lucrează cu normă parțială vor beneficia de scutire fiscală pentru jumătate din veniturile brute din salarii, pentru o perioadă de până la 24 de luni, pentru veniturile de până la valoarea salariului minim brut pe țară.
  • Litera f: Persoanele fizice care au încheiat pentru prima dată un raport juridic de muncă vor beneficia de scutire fiscală pentru veniturile brute din salarii de până la valoarea salariului minim brut, timp de 24 de luni. Această prevedere se aplică și beneficiarilor literei e după încheierea studiilor sau dacă aceștia încep să lucreze cu normă întreagă.

Modificări aduse la Articolul 154 din Cod:

O altă modificare semnificativă se regăsește la articolul 154 din Codul Fiscal, care acum include două noi litere (t și ț) ce extind facilitățile fiscale pentru tineri și alte categorii de persoane:

  • Litera t: Prevede scutirea de la contribuțiile sociale obligatorii pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor brute lunare de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de maxim 24 de luni. Această prevedere se aplică celor care lucrează cu normă parțială și se adresează elevilor, ucenicilor, studenților sau studenților-doctoranzi.
  • Litera ț: Aceasta introduce o scutire similară pentru persoanele fizice care, pentru prima dată, încheie un raport juridic de muncă. Scutirea se aplică pentru veniturile brute din salarii, de până la valoarea salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de 24 de luni. Aceste prevederi sunt valabile și după finalizarea studiilor sau în cazul în care beneficiarii încep să lucreze cu normă întreagă.

Ce impact vor avea noile prevederi:

Aceste propuneri legislative vor avea un impact semnificativ asupra tinerilor care intră pe piața muncii. Prin aceste facilități, se urmărește reducerea poverii fiscale pentru angajatori și angajați, făcând astfel mai atractivă angajarea tinerilor și oferind un sprijin esențial în primele lor experiențe profesionale. De asemenea, aceste măsuri sunt menite să încurajeze continuitatea studiilor și integrarea mai ușoară a absolvenților în câmpul muncii.

Concluzie:

Noile propuneri de modificare ale prevederilor Codului Fiscal reprezintă un pas important în sprijinirea tinerilor și a altor categorii vulnerabile din punct de vedere economic, oferind atât stimulente fiscale pentru angajatori, cât și pentru angajați. Aceste măsuri reflectă un angajament al autorităților de a promova educația continuă și de a facilita tranziția de la studii la o carieră activă.

Ordinul nr. 874/2024: Impact, Certificare și Transfer de Pensii

La data de 1 septembrie 2024, a intrat in vigoare Ordinul nr. 874/2024 emis de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Acest act normativ aduce clarificari si reglementari importante cu privire la modalitatile de certificare a copiilor documentelor care atesta vechimea in munca realizata inainte de 1 aprilie 2001, precum si a copiilor documentelor care certifica existenta beneficiarilor nerezidenti ai sistemului public de pensii.

Contextul si necesitatea Ordinului nr. 874/2024:

Ordinul a fost emis in contextul coordonarii sistemelor de securitate sociala la nivel european, avand in vedere reglementarile europene si acordurile bilaterale de securitate sociala la care Romania este parte. Aceasta reglementare urmareste sa asigure o implementare corecta si uniforma a dispozitiilor legale supranationale, precum si sa faciliteze colaborarea dintre casele teritoriale de pensii si institutiile omoloage din strainatate.

Principalele dispozitii:

1. Certificarea documentelor de vechime in munca:

  • Documentele care atesta vechimea in munca realizata inainte de 1 aprilie 2001 pot fi certificate pentru conformitate cu originalul de catre oficiile consulare ale Romaniei, precum si de institutii si autoritati din statele de resedinta ale solicitantilor.
  • Aceste documente sunt esentiale pentru stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie si trebuie sa fie semnate si stampilate pe fiecare pagina de catre autoritatile respective.

2. Certificarea existentei beneficiarilor nerezidenti:

  • Certificarea existentei beneficiarilor nerezidenti se poate face prin intermediul unui certificat de viata aprobat de sistemul public de pensii din Romania, document care trebuie transmis semestrial de catre beneficiar.
  • In cazul in care beneficiarul nu transmite acest certificat in termenele prevazute, plata pensiei va fi suspendata pana la remedierea situatiei.

3. Renuntarea la clauzele de resedinta:

  • Persoanele care au dreptul la pensie in Romania vor beneficia de aceste prestatii chiar daca au resedinta in alte state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, sau in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

4. Transferul in strainatate al drepturilor de pensie:

  • Persoanele care nu au domiciliul in Romania pot solicita transferul drepturilor de pensie in strainatate, suportand cheltuielile aferente acestui transfer. Detaliile bancare necesare pentru efectuarea transferului trebuie confirmate de beneficiar.

Impactul Ordinului nr. 874/2024:

Aceste reglementari sunt esentiale pentru a asigura ca beneficiarii sistemului public de pensii, in special cei care locuiesc in afara Romaniei, isi pot exercita drepturile fara dificultati administrative. Ordinul contribuie la protejarea drepturilor acestor persoane printr-o serie de masuri care simplifica procedurile de certificare si transfer.

Concluzii:

Ordinul nr. 874/2024 reprezinta un pas important in modernizarea si adaptarea sistemului public de pensii la cerintele internationale, oferind in acelasi timp protectie si claritate beneficiarilor, indiferent de locul acestora de resedinta.

Proiectul de Lege privind Salariul Minim European in Romania

21 iunie 2024 – Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European si a Consiliului privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana.

Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de Romania prin Programul National de Redresare si Rezilienta si a fost adoptat dupa consultarea cu partenerii sociali. Astfel, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi actualizat anual in functie de puterea de cumparare, nivelul general al salariilor si distributia acestora, rata de crestere a salariilor si productivitatea muncii la nivel national. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul sa nu fie mai mic de 50% din castigul salarial mediu brut.

In plus, proiectul de lege presupune si intarirea rolului sindicatelor si patronatelor.

De asemenea, salariul minim se va aplica tuturor categoriilor de salariati, indiferent daca acestia isi desfasoara activitatea in baza unui raport de munca, raport de munca cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportiva etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de lege prevede si adoptarea unui plan de actiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru cresterea accesului salariatilor la drepturi salariale negociate colectiv si la o acoperire mai larga a protectiei prin contracte colective de munca sau acorduri colective de munca.

Se prevede, de asemenea, sanctionarea nerespectarii dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amenda de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a garantat in plata salariul minim brut.

Nota: Proiectul de lege nu se aplica momentan. El urmeaza sa fie supus adoptarii de catre Parlamentul Romaniei in regim de urgenta.

Decontarea ochelarilor de vedere – oficializata in sistemul bugetar

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 24 mai 2024, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 53/2024 privind unele masuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetara, precum si reglementarea unor aspecte organizatorice.

Asrfel, potrivit art. V din Ordonanta mai sus amintita, incepand cu data de 24.05.2024, in aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, autoritatile si institutiile publice vor deconta lucratorilor care folosesc in mod obisnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru achizitia de dispozitive de corectie speciale, in limita sumei de 500 lei/persoana.

Lucratorii din cadrul autoritatilor si institutiilor publice beneficiaza de acest drept in baza rezultatelor examenului oftalmologic care atesta faptul ca pentru desfasurarea activitatii este necesara folosirea de dispozitive de corectie speciale sau, dupa caz, este necesara modificarea celor utilizate la momentul examinarii.

O nouă perspectivă asupra Vechimii în Muncă

Pe data de 23.04.2024, un grup de parlamentari, reprezentând diverse partide politice, au depus la Senat o propunere legislativă de urgență pentru modificarea Codului Muncii și a Legii Societăților Comerciale.

Conform acestei propuneri, se propune ca munca desfășurată în baza unui contract de mandat să fie considerată vechime în muncă.

Astfel, se propune adăugarea unui nou articol, articolul 110^1, la Codul Muncii, cu următorul conținut:

  • Contractul de Mandat: Se definește contractul de mandat ca fiind acordul prin care o persoană desfășoară activități profesionale în schimbul unei remunerații.
  • Remunerarea și Impozitarea: Remunerația obținută în cadrul unui contract de mandat va fi tratată fiscal similar veniturilor din salarii și va fi impozitată conform legii fiscale relevante.
  • Vechimea în Muncă: Munca prestată în cadrul unui contract de mandat va fi recunoscută ca vechime în muncă.

De asemenea, aceste modificări vor fi integrate și în Legea Societăților Comerciale, prin introducerea a două noi alineate după alineatul (2) al articolului 152:

  • Asimilarea Directorilor: Directorii care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de mandat conform Legii Societăților nr. 31/1990 vor fi asimilați salariaților conform Codului Muncii.
  • Recunoașterea Vechimii în Muncă: Munca prestată în cadrul unui contract de mandat va fi recunoscută ca vechime în muncă.

Este important de subliniat că aceste modificări vor intra în vigoare doar după adoptarea lor de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Munca in zilele de sarbatoare legala: Ghid esential pentru Angajati si Angajatori

In viata profesionala, respectarea regulilor si cunoasterea drepturilor este cruciala pentru o relatie sanatoasa intre angajatori si angajati. O tema adesea discutata si, uneori, delicata, este munca in zilele de sarbatoare legala. Asadar, este esential sa intelegem ce prevederi legale exista si cum sunt afectati angajatii si angajatorii in aceste situatii.

Zilele de Sarbatoare Legala:

Conform Codului Muncii, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

  • 1 si 2 ianuarie – Anul Nou;
  • 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza;
  • 7 ianuarie – Soborul Sfantului Proroc Ioan Botezatorul;
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane;
  • Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui;
  • Prima si a doua zi de Pasti;
  • 1 mai;
  • 1 iunie;
  • Prima si a doua zi de Rusalii;
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
  • 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei;
  • 1 decembrie;
  • 25 si 26 decembrie – Prima si a doua zi de Craciun;
  • Doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Angajati care vor lucra in zilele de Sarbatoare Legala:

Codul Muncii prevede doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala:

  1. Angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie;
  2. Angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Compensare si Drepturi:

Angajatilor care lucreaza in zilele de sarbatoare legala li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile calendaristice. In cazul in care din motive justificate nu se acorda zile libere, acestia beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza, ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Situatii speciale:

In cazul in care ziua de sarbatoare legala cade intr-o zi de repaus saptamanal si datorita specificului activitatii angajatii lucreaza in aceasta zi, se aplica urmatoarele reglementari:

  • Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica. In situatiile in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii, acesta poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul Intern, iar salariatii in acest caz vor beneficia de un spor la salariu.
  • In situatii exceptionale, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea ITM si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dubla compensatie conform articolului 123 alineatul 2 din Codul Muncii republicat, si anume, un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 150% din salariul de baza.

Concluzie:

Este esential sa retinem ca nerespectarea prevederilor legale privind acordarea liberului in zilele de sarbatoare legala si a repausului saptamanal constituie contraventie si se sanctioneaza conform legii. Pentru detalii suplimentare privind reglementarile, consultati Codul Muncii, art. 137-138 privind repausul saptamanal, respectiv art. 139-143 privind sarbatorile legale.

Aceste informatii esentiale ar trebui sa ofere o perspectiva clara asupra drepturilor si responsabilitatilor angajatilor si angajatorilor in ceea ce priveste munca in zilele de sarbatoare legala. Respectarea acestor prevederi este fundamentala pentru un mediu de munca corect si echitabil.