Categorie: Comunicate de presa

Îmbunătățiri pentru Angajați: Contractul Erga Omnes în Sectorul Bancar

Într-o inițiativă istorică pentru România, primul contract colectiv de muncă la nivel de sector cu aplicabilitate generalizată a fost extins în cadrul sectorului bancar. Aceasta este o premieră în dialogul social românesc și reflectă angajamentul autorităților și al partenerilor sociali pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților din sectorul bancar. Contractul va fi aplicabil tuturor angajaților din acest domeniu, indiferent de apartenența lor sindicală sau de angajator.

Consolidarea Dialogului Social printr-un Contract Erga Omnes

Contractul colectiv de muncă erga omnes – care se aplică tuturor lucrătorilor din sectorul de activitate – reprezintă o realizare importantă în consolidarea dialogului social din România. Încheiat prin colaborarea dintre Guvern, sindicate și patronate, contractul protejează interesele și drepturile a aproximativ 45.000 de angajați din sectorul bancar. Aceasta este prima dată când o astfel de măsură se aplică în mod generalizat unui sector economic, un precedent care ar putea fi urmat și de alte sectoare din România.

„Dialogul social și negocierile colective sunt piloni fundamentali ai unei piețe a muncii echitabile și eficiente”, a subliniat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu. Ea a evidențiat că acest contract reprezintă maturizarea parteneriatelor între stat, angajatori și sindicate și demonstrează angajamentul guvernului în a sprijini o piață a muncii stabilă, echitabilă și sigură.

Beneficiile Contractului Colectiv pentru Angajați

Prin extinderea acestui contract colectiv de muncă, angajații din sectorul bancar vor beneficia de condiții de muncă îmbunătățite, standarde de protecție mai ridicate și drepturi clar definite, independent de afilierea sindicală sau de angajatorul specific. Printre principalele beneficii pe care acest contract le aduce angajaților se numără:

  • Salarii și condiții de muncă îmbunătățite: Contractul colectiv va garanta o protecție minimă și un cadru echitabil pentru toți angajații.
  • Protecție socială consolidată: Toți angajații din sectorul bancar se vor bucura de același nivel de protecție, reducând diferențele de tratament dintre diferiți angajatori.
  • Stabilitate și siguranță în muncă: Extinderea contractului va încuraja un mediu de lucru mai stabil, oferind angajaților o mai mare siguranță în raport cu condițiile de muncă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Un Suport Activ pentru Dialogul Social

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a jucat un rol activ în facilitarea acestui acord și a reiterat importanța contractelor colective de muncă la toate nivelurile – unitate, grup de unități și sector. Ministerul va continua să susțină dialogul dintre partenerii sociali, încurajând semnarea de contracte colective și în alte sectoare. Scopul acestei abordări este să asigure un cadru de muncă corect, stabil și echitabil, care să protejeze drepturile și interesele tuturor salariaților din România.

„Acest contract colectiv la nivel de sector în domeniul bancar este o premieră care demonstrează maturitatea partenerilor sociali și angajamentul nostru de a proteja drepturile angajaților din toate sectoarele. Ministerul Muncii încurajează activ încheierea contractelor colective, atât la nivel de unitate, cât și de sector, pentru a asigura un cadru de muncă just și stabil,” a declarat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

Un Nou Model pentru Viitorul Pieței Muncii în România

Acest contract colectiv de muncă la nivel de sector poate deveni un model pentru alte sectoare ale economiei, oferind o bază solidă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și protecția angajaților din întreaga țară. Inițiativa din sectorul bancar este o dovadă a progresului înregistrat în cadrul dialogului social din România și reflectă angajamentul de a crea o piață a muncii modernă, corectă și sigură pentru toți cetățenii.

Concluzie

Extinderea contractului colectiv de muncă în sectorul bancar este un pas important în asigurarea unor condiții de muncă echitabile pentru angajați și în stabilirea unor relații de muncă bazate pe respect și colaborare. Aceasta va contribui la stabilitatea și echilibrul pieței muncii din România, oferind o bază solidă pentru viitoare reforme și îmbunătățiri în domeniul muncii.

Clarificări privind Indemnizația de Hrană pentru Funcționarii Publici

Introducere:

În urma sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a soluționat o problemă juridică de interes major pentru personalul contractual și funcționarii publici: includerea sau excluderea indemnizației de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Decizia nr. 13/2024 clarifică modul în care trebuie interpretată această problemă în contextul legislației în vigoare.

Contextul juridic:

Problema juridică a apărut în urma practicii neunitare a instanțelor de judecată cu privire la includerea indemnizației de hrană în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Divergențele s-au născut din interpretarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Codului Muncii, în special art. 150 din acesta.

Poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Decizia ICCJ a fost de a exclude indemnizația de hrană din baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a subliniat că indemnizația de hrană, reglementată prin Legea nr. 153/2017, are o natură distinctă față de salariu și alte sporuri. Aceasta este considerată un drept salarial suplimentar, acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat, având rolul de a acoperi costurile de hrană pentru perioada în care salariatul este prezent la muncă.

Argumente juridice:

  1. Caracterul specific al indemnizației de hrană: Curtea a evidențiat că aceasta nu reprezintă un spor sau un venit cu caracter permanent, ci este un drept salarial cu o destinație precisă – acoperirea cheltuielilor de hrană în timpul muncii. În plus, aceasta se acordă doar proporțional cu timpul efectiv lucrat.
  2. Diferențierea față de alte drepturi salariale: Codul muncii prevede că indemnizația de concediu de odihnă trebuie să includă salariul de bază și sporurile permanente. În schimb, indemnizația de hrană nu are caracter permanent și, prin urmare, nu intră în această categorie.
  3. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene: ICCJ a invocat și practica CJUE, care a statuat că anumite elemente salariale care acoperă costuri ocazionale, precum cheltuielile de hrană, nu trebuie incluse în calculul indemnizației de concediu.

Consecințele deciziei:

Această decizie a Înaltei Curți unifică practica judiciară, eliminând incertitudinile juridice legate de modul în care indemnizația de hrană trebuie tratată în raport cu indemnizația de concediu de odihnă. Hotărârea are un impact semnificativ asupra angajaților din sectorul public, clarificând faptul că indemnizația de hrană nu va mai fi inclusă în calculul indemnizației de concediu, evitând astfel interpretările diferite la nivelul instanțelor.

Concluzie:

Decizia nr. 13/2024 reprezintă un moment important în jurisprudența românească, asigurând aplicarea unitară a legii în ceea ce privește indemnizația de hrană. Angajații din sectorul public și funcționarii publici trebuie să înțeleagă că, deși acest drept salarial este esențial în contextul muncii zilnice, el nu este considerat parte integrantă a bazei de calcul a indemnizației pentru concediu de odihnă.

Aceasta decizie devine obligatorie, din data de 21.10.2024, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Impactul creșterii salariului minim asupra economiei românești

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut în România va crește la 4.050 lei lunar, o majorare de 9,46% față de cele 3.700 lei actuali. Aceasta va îmbunătăți salariile angajaților, reducând sărăcia și stimulând economia. Totuși, micile afaceri ar putea resimți creșterea costurilor cu forța de muncă.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul României a stabilit, printr-o hotărâre, creșterea salariului de bază minim brut garantat în plată la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu 24,496 lei pe oră. Această decizie reprezintă o majorare de aproximativ 9,46% față de nivelul salariului minim actual, care este de 3.700 lei.

Motivul principal al acestei măsuri este îmbunătățirea condițiilor salariale pentru angajații care câștigă salariul minim și reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.  În prezent, aproximativ 15,5% dintre angajații din România beneficiază de salariul minim pe economie, dar se estimează că această creștere va afecta un număr de 1.823.520 de persoane.

Această majorare este considerată benefică la nivel social, deoarece va contribui la stimularea ocupării forței de muncă și la creșterea puterii de cumpărare a angajaților, cu efecte pozitive asupra economiei prin creșterea consumului. În plus, măsura va avea un impact asupra mai multor drepturi și obligații legale, cum ar fi contribuțiile pentru persoanele cu handicap neîncadrate și punctul de amendă, care sunt calculate în funcție de salariul minim.

Pe de altă parte, creșterea salariului minim poate afecta mediul de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii, unde nivelul salariilor este mai scăzut în comparație cu media națională. Aceasta ar putea duce la o creștere a costurilor cu forța de muncă în sectoare precum comerțul și transporturile. Totuși, Guvernul consideră că aceste costuri suplimentare vor fi compensate de beneficiile pe termen lung aduse economiei și de reducerea muncii la negru.

Această măsură vine în urma consultărilor cu partenerii sociali, inclusiv sindicatele și patronatele, și a fost aprobată în cadrul Consiliului Național Tripartit la data de 16 octombrie 2024. Totuși, proiectul de hotărâre nu se aplică în prezent, urmând să intre în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial​.

Inregistrari telefonice in litigii: Decizia ICCJ 39/2024 explicată

Decizia nr. 39/2024 a ICCJ permite utilizarea înregistrărilor telefonice ca probe în litigii de muncă, chiar fără consimțământul persoanei înregistrate, cu respectarea principiilor de indispensabilitate și proporționalitate. Angajatorii trebuie să reglementeze comunicările interne, educând personalul și colaborând cu consilieri juridici pentru a evita riscurile litigioase.

Cum afecteaza Decizia nr. 39/2024 a ICCJ utilizarea inregistrarilor telefonice in litigiile de munca

Recentele modificari aduse prin Decizia nr. 39 din 2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) introduc un cadru nou privind admisibilitatea inregistrarilor telefonice in litigii. Concret, instanta a decis ca inregistrarile telefonice intre angajati sau intre angajati si angajatori pot fi folosite ca probe, chiar si atunci cand acestea au fost realizate fara acordul persoanei inregistrate. Aceasta hotarare are implicatii semnificative pentru angajatori si departamentele de resurse umane, care trebuie sa fie constiente de potentialele riscuri.

Context si considerente juridice

Decizia ICCJ s-a pronuntat asupra unei spete in care angajatul a inregistrat o convorbire telefonica cu angajatorul, fara consimtamantul acestuia, si a dorit sa foloseasca aceasta inregistrare in instanta. Inalta Curte a stabilit ca astfel de probe sunt admisibile, cu conditia respectarii unor criterii stricte:

  • Indispensabilitatea: Inregistrarea trebuie sa fie absolut necesara pentru a sustine pretentiile reclamantului.
  • Proportionalitatea: Utilizarea probei nu trebuie sa afecteze in mod excesiv dreptul la viata privata al persoanei inregistrate.

Aceste principii pun presiune pe angajatori sa fie mai precauti in gestionarea comunicarilor cu angajatii.

Implicatii pentru Angajatori si HR

Din perspectiva resurselor umane si a managementului, aceasta decizie atrage atentia asupra necesitatii de a reglementa si monitoriza mai atent comunicarile interne, in special pe cele verbale, care ar putea fi ulterior folosite in litigii.

Ce pot face angajatorii pentru a gestiona aceste riscuri?

  1. Politici clare de comunicare: Este recomandabil sa implementati si sa comunicati reguli stricte referitoare la inregistrarea convorbirilor in mediul de lucru.
  2. Formare profesionala: Managerii si angajatii cu rol de conducere ar trebui instruiti sa fie constienti de faptul ca orice conversatie, inclusiv cele telefonice, poate fi utilizata impotriva lor in instanta.
  3. Consultanta juridica: Departamentele HR si angajatorii trebuie sa colaboreze indeaproape cu consilierii juridici pentru a se asigura ca procesele interne respecta legislatia si ca eventualele conflicte de munca sunt gestionate in mod corespunzator.

Concluzii

Decizia nr. 39/2024 a ICCJ obliga angajatorii sa adopte o abordare mai precauta in relatiile cu angajatii, in special in privinta comunicarilor verbale. Inregistrarile telefonice, chiar si cele realizate fara consimtamant, pot fi admise ca probe in litigii, ceea ce schimba fundamental modul in care angajatorii trebuie sa isi desfasoare activitatile. O gestionare proactiva a comunicarilor si a relatiilor de munca devine esentiala pentru a evita riscuri juridice semnificative.

Impactul Deciziei nr. 41 privind Contractele de Plata cu Ora in Educatie

The recent Decision no. 41, issued by the High Court of Cassation and Justice on September 16, 2024, clarified significant rights for teachers working on an hourly basis. The decision clarified that these teachers are not entitled to paid leave for the hours worked or compensation upon termination of the hourly contract. This provides a unified interpretation of the legislation in the field.

Recenta Decizie nr. 41, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 16 septembrie 2024, a adus o clarificare semnificativa privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora. Aceasta hotarare vine in contextul unei solicitari de interpretare a legislatiei aplicabile in domeniul educatiei si al muncii, sesizata de Tribunalul Covasna.

Contextul juridic

Decizia a fost adoptata in contextul unei cereri de pronuntare a unei hotarari prealabile, formulata in dosarul nr. 582/119/2024 de catre Tribunalul Covasna – Sectia civila. Inalta Curte a fost chemata sa interpreteze si sa aplice mai multe dispozitii legale, printre care:

  • Art. 106 alin. (1), art. 144 si art. 146 alin. (3) din Codul Muncii;
  • Art. 220 alin. (1) si (5) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Art. 267 alin. (1) si art. 270 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
  • Art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihna, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nr. 4.050/2021.

Aceste dispozitii au fost analizate in raport cu drepturile personalului didactic care desfasoara activitati suplimentare in regim de plata cu ora prin cumul de contracte individuale de munca.

Decizia Inaltei Curti

In urma deliberarilor, Inalta Curte a decis ca cadrele didactice care lucreaza in regim de plata cu ora la aceeasi unitate de invatamant preuniversitar nu beneficiaza de concediu de odihna platit pentru timpul efectiv lucrat in acest regim. Mai mult, acestea nu au dreptul la indemnizatia aferenta zilelor de concediu neefectuate la incetarea contractului individual de munca pe perioada determinata.

Aceasta decizie este obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, si clarifica o chestiune importanta in interpretarea normelor privind cumulul de contracte de munca in domeniul educatiei.

Implicatii pentru cadrele didactice

Prin aceasta decizie, se clarifica faptul ca activitatea desfasurata in regim de plata cu ora nu genereaza aceleasi drepturi ca activitatea desfasurata in baza unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Cadrele didactice care presteaza activitate in acest regim nu vor beneficia de concediu de odihna platit pentru timpul lucrat cu ora si nici de o compensatie in cazul incetarii contractului de munca.

Concluzii

Decizia nr. 41 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aduce o clarificare necesara privind drepturile cadrelor didactice care presteaza activitate in regim de plata cu ora, contribuind astfel la o interpretare unitara a legislatiei in domeniu. Desi poate parea ca aceasta hotarare limiteaza drepturile anumitor categorii de personal didactic, ea ofera un cadru clar in care angajatorii si angajatii pot sa isi desfasoare activitatea, evitand eventualele ambiguitati juridice.

Indemnizatia de hrana nu se include in calculul concediului de odihna – Decizia ICCJ din 16 septembrie 2024

On September 16, 2024, the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) issued a crucial decision for the public sector, stating that the meal allowance granted under Article 18 of Law no. 153/2017 shall not be included in the calculation base for the annual leave allowance for contractual staff and civil servants. The decision is mandatory for all courts and clarifies the interpretation of legislation, ensuring uniform application of the law and eliminating divergent interpretations. This decision confirms that the meal allowance does not affect the annual leave allowance calculation, providing clarity for employers in the public sector.

In data de 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a pronuntat o decizie esentiala pentru sectorul public, stabilind ca indemnizatia de hrana acordata conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu va fi inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna pentru personalul contractual si functionarii publici.

Decizie obligatorie pentru toate instantele 

Hotararea, pronuntata in cadrul dosarului nr. 1087/1/2024, clarifica o problema de interpretare legislativa si este obligatorie in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Astfel, toate instantele din Romania trebuie sa aplice aceasta decizie unitar.

Impactul asupra salariatilor din sectorul public 

Pentru angajatii din sectorul public, decizia confirma faptul ca indemnizatia de hrana nu influenteaza suma aferenta concediului de odihna, aceasta fiind calculata exclusiv pe baza altor drepturi salariale. In contextul aplicarii Legii nr. 153/2017, aceasta clarificare elimina ambiguitatile cu privire la tratamentul indemnizatiei de hrana in cadrul beneficiilor salariale.

Reglementari conexe 

Decizia ICCJ a avut in vedere o serie de acte normative, printre care Codul muncii (Legea nr. 53/2003), Hotararea Guvernului nr. 250/1992 si diverse ordonante care reglementeaza salarizarea si drepturile personalului bugetar. Aceasta asigura o aplicare uniforma a legii in toate instantele, eliminand interpretarile divergente.

Concluzie 

Prin aceasta hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ofera claritate in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de concediu de odihna, confirmand ca indemnizatia de hrana nu trebuie inclusa in acest calcul. Angajatorii din sectorul public trebuie sa isi ajusteze practicile salariale in conformitate cu aceasta decizie, avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararii.

Indexare tichete de masă 40,04 lei: Ordin Ministerul Finanțelor

According to a new order issued by the Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity, the face value of meal vouchers for the second half of 2024 will be indexed to 40.04 lei per voucher, starting in October 2024. This change is based on legal provisions and will also apply to the first two months of the first half of 2025.

Conform unui ordin emis de Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, valoarea nominala a tichetelor de masa pentru semestrul II al anului 2024 va fi indexata la suma de 40,04 lei pe tichet, incepand cu luna octombrie 2024.

Prevederi legale:

Aceasta modificare se bazeaza pe dispozitiile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare si pe Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1045/2018. De asemenea, se ia in considerare Ordonanta de Urgenta nr. 59/2005 privind masuri fiscale si financiare legate de denominarea monedei nationale.

Extinderea aplicabilitatii

Valoarea nominala de 40,04 lei pe tichet va fi aplicata si pentru primele doua luni ale semestrului I al anului 2025, adica in lunile februarie si martie 2025.

Acest ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oficializand astfel noua valoare a tichetelor de masa pentru urmatoarele luni.

Valoarea Tichetului de Cresa: 660 lei pentru Semestrul al Doilea 2024

The Ministry of Finance and the Ministry of Labor and Social Solidarity have issued an order establishing the monthly value of the nursery voucher for the second semester of 2024 at 660 lei, which will also be valid for the first two months of the first semester of 2025. This adjustment aims to support families with young children. The order will be published in the Official Gazette and will come into force accordingly.

Recent, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale au emis un ordin care stabileste valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa pentru semestrul al doilea al anului 2024. Conform acestui act normativ, incepand cu luna octombrie 2024, valoarea lunara a tichetului de cresa va fi de 660 lei.

Cadrul Legal

Ordinul este emis in baza mai multor acte normative, printre care:

  • Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, impreuna cu modificarile ulterioare.
  • Hotararea Guvernului nr. 1045/2018, care aproba Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 165/2018.
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005, ce se refera la masuri de natura fiscala si financiara.

Aceste acte normative creeaza baza legala pentru ajustarea periodica a valorii tichetelor de cresa, in functie de indicele de inflatie si alte criterii economice relevante.

Valabilitatea pentru Semestrul I din 2025

Un aspect important al acestui ordin este faptul ca valoarea de 660 lei stabilita pentru semestrul al doilea din 2024 va ramane valabila si pentru primele doua luni ale semestrului I din 2025, respectiv pentru lunile februarie si martie 2025. Astfel, parintii care beneficiaza de aceste tichete vor continua sa primeasca aceeasi suma si in perioada de inceput a noului an.

Concluzii

Acest ordin vine ca o masura de sprijin pentru parintii care au copii mici si care frecventeaza cresele. Valoarea de 660 lei reflecta o indexare bazata pe evolutia economica actuala, oferind astfel un sprijin financiar ajustat nevoilor reale ale familiilor din Romania.

Ordinul urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare conform prevederilor stabilite in document.

Proiectul de Lege privind Salariul Minim European in Romania

21 iunie 2024 – Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European si a Consiliului privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana.

Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de Romania prin Programul National de Redresare si Rezilienta si a fost adoptat dupa consultarea cu partenerii sociali. Astfel, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi actualizat anual in functie de puterea de cumparare, nivelul general al salariilor si distributia acestora, rata de crestere a salariilor si productivitatea muncii la nivel national. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul sa nu fie mai mic de 50% din castigul salarial mediu brut.

In plus, proiectul de lege presupune si intarirea rolului sindicatelor si patronatelor.

De asemenea, salariul minim se va aplica tuturor categoriilor de salariati, indiferent daca acestia isi desfasoara activitatea in baza unui raport de munca, raport de munca cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportiva etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de lege prevede si adoptarea unui plan de actiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru cresterea accesului salariatilor la drepturi salariale negociate colectiv si la o acoperire mai larga a protectiei prin contracte colective de munca sau acorduri colective de munca.

Se prevede, de asemenea, sanctionarea nerespectarii dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amenda de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a garantat in plata salariul minim brut.

Nota: Proiectul de lege nu se aplica momentan. El urmeaza sa fie supus adoptarii de catre Parlamentul Romaniei in regim de urgenta.

Ziua părinților de îngeri

Ce este Ziua părinților de îngeri? Este ziua dedicată comemorării copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În acest scop, a fost instituită ziua de 15 octombrie ca Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, intitulată și „Ziua Părinților de Îngeri”.

Cu această ocazie, în scopul marcării „Zilei Părinților de Îngeri”, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale pot organiza evenimente și activități publice.

În plus, după apariția Normelor metodologice elaborate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății, părinții copilului decedat în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, care sunt sau nu sunt asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate la data decesului acestuia, beneficiază de zece ședințe de consiliere psihologică gratuite, pe o perioadă de 6 luni de la respectiva dată, iar decontarea ședințelor de consiliere psihologică se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Totodată, finanțarea acestor cheltuieli se asigură de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, inclusiv fonduri externe rambursabile și nerambursabile, potrivit legii, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

(Legea nr. 186/2024)