Procedura de decontare a sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera acordata parintilor in contextul pandemiei

A aparut Ordinul nr. 391/2021 privind aprobarea Procedurii de decontare a sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera acordata in conditiile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, a documentelor justificative, precum si a modelului acestora.

Astfel redau mai jos textul Procedurii asa cum a aparut el publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 972 din 12 octombrie 2021:

Art. 1. –

Pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera acordata in conditiile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, denumita in continuare ordonanta de urgenta, angajatorii depun la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti in a caror/carei raza teritoriala acestia sau sucursalele/punctele de lucru ale acestora, dupa caz, isi desfasoara activitatea o cerere, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 1 la prezenta procedura, care va fi datata si semnata de reprezentantul legal.

Art. 2. –

(1) Cererea prevazuta la art. 1 va fi insotita de urmatoarele documente justificative:

a) lista angajatilor care au beneficiat de zilele libere, precum si indemnizatia acordata pe aceasta perioada, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 2 la prezenta procedura;

b) copii de pe statele de plata si pontajele din care sa reiasa acordarea indemnizatiei pentru fiecare zi libera;

c) declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atesta ca lista prevazuta la lit. a) contine persoanele care indeplinesc conditiile reglementate de ordonanta de urgenta, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 3 la prezenta procedura;

d) dovada platii impozitului si contributiilor de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si a contributiei asiguratorii pentru munca aferente indemnizatiei pentru fiecare zi libera.

(2) Cererea si documentele justificative prevazute la alin. (1) se transmit de catre angajatori electronic sau in format letric la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in termenul de 30 de zile de la data efectuarii platii contributiilor si impozitelor aferente indemnizatiei prevazut de art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta.

(3) Angajatorii isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si veridicitatea datelor inscrise in documentele prevazute la alin. (1).

(4) In situatia identificarii unor inadvertente in documentele transmise potrivit alin. (1), precum si in situatia in care informatiile din documentele transmise sunt incomplete sau pe baza acestora nu se poate determina indeplinirea conditiilor legale pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera, agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti solicita angajatorilor clarificari scrise si/sau prezentarea de documente suplimentare.

Art. 3. –

Verificarea de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 alin. (1), (5) si (6) si art. 2 din ordonanta de urgenta se face pe baza listelor nominale cu copiii, respectiv cu persoanele evidentiate pe unitati de educatie timpurie anteprescolara, de invatamant sau servicii de zi, intocmite conform modelului prevazut in anexa nr. 4 la prezenta procedura, transmise de catre institutiile publice in a caror coordonare sau subordine se afla unitatile de invatamant sau serviciile de zi, in termenul de maximum 10 zile de la decizia de limitare sau suspendare a cursurilor in unitatea de invatamant sau a activitatilor din serviciile de zi prevazut de art. 9 alin. (1) din ordonanta de urgenta.

Art. 4. –

(1) Stabilirea sau, dupa caz, respingerea dreptului angajatorilor de a beneficia de decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera se face in baza deciziilor emise de directorii executivi ai agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Dreptul angajatorilor de a beneficia de decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera se respinge in situatia in care cererea si documentele justificative prevazute la art. 2 alin. (1) se transmit dupa implinirea termenului prevazut de art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, precum si in situatia in care se constata de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti neindeplinirea conditiilor de decontare a indemnizatiei.

Art. 5. –

(1) Decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei pentru fiecare zi libera se face prin virament in conturile deschise de angajatori la institutiile de credit, in termenul de 30 de zile lucratoare prevazut de art. 8 alin. (3) din ordonanta de urgenta, care curge de la data inregistrarii la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a documentelor prevazute la art. 2 alin. (1).

(2) In situatia prevazuta la art. 2 alin. (4), termenul de 30 de zile lucratoare prevazut de art. 8 alin. (3) din ordonanta de urgenta curge de la data inregistrarii la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a clarificarilor scrise si/sau a documentelor suplimentare solicitate.

Art. 6. –

Debitele rezultate in urma constatarii de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a nerespectarii conditiilor de decontare a indemnizatiei pentru fiecare zi libera se recupereaza in conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prezenta procedura va intra in vigoare incepand cu data de 15.10.2021!

Fisiere atasate:

Cerere angajator – Anexa 1 la procedura

Lista angajatilor – Anexa 2 la procedura

Declaratie angajator – Anexa 3 la procedura

Lista nominala a copiilor – Anexa 4 la procedura

News! Codul Muncii s-a modificat. Cresc amenzile. Ce aduce el nou si la ce sa fim atenti de acum incolo

  1. Incepand cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, prevazut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabileste in bani, fara a include sporuri si alte adaosuri, la suma de 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 15,239 lei/ora.

N.r. Astfel, salariul minim brut creste in anul 2022 cu aproximativ 10,9% fata de 2021, salariul net aferent brutului fiind in suma de 1525 lei, iar taxele aferente (angajat si angajator) de 1083 lei.

2. Primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei.

N.r. Ce recomand pentru evitarea acestui lucru? Respectarea in mod expres a programului de lucru mentionat in contractul de munca in cazul contractelor de munca cu timp partial. Daca se modifica programului, obligatoriu de intocmit act aditional adus la cunostinta salariatului. Totodata este de precizat faptul ca in cazul contractelor de munca cu timp partial exista interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora (art. 105 lit. C din Codul Muncii).

3. Acordarea unui salariu net mai mare decat cel evidentiat in statele de plata a salariului si in declaratia lunara privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor fiscale, se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat in aceasta situatie, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei.

N.r. Astfel, avand in vedere disimularea unui contract individual de munca cu norma intreaga intr-un contract individual de munca cu timp partial, precum si acordarea in fapt de catre angajator a unui salariu net mai mare decat cel evidentiat in documentele financiar-contabile, prin asa-numitul „salariu in plic”, suma fiscalizata fiind mai mica decat cea efectiv primita de catre salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscala, ci si afectarea salariatului in ceea ce priveste drepturile aferente contributiilor sociale care sunt platite la o baza de calcul inferioara celei reale, se impune reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de „munca la gri” in sensul definirii acesteia ca notiune juridica de „munca subdeclarata” si, totodata, al sanctionarii practicarii acestui fenomen in scopul de a-l descuraja.

4. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 90 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

N.r. De retinut faptul ca, munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Pentru munca suplimentara, salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru, iar in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor (care nu poate fi mai mic de 75%) la salariu corespunzator duratei acesteia. Totodata, in perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

5. Incalcarea de catre angajator a obligatiei cu mai mult de o luna, de la data de plata a salariului, stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz, se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a platit salariul, cu exceptia situatiei in care angajatorul se afla sub incidenta Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare.

Reglementari aduse prin H.G. 1071/2021 si O.U.G. 117/2021

Modificari Legea pensiilor

Prin OUG nr. 94/2021 se modifica art. 58 din Legea nr. 263/2010 – Legea pensiilor, astfel:

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare si a stagiilor complete de cotizare prevazute in anexa nr. 5 din lege, dupa cum urmeaza:

  1. cu 15 ani, in situatia asiguratilor cu handicap grav, daca au realizat, in conditii de handicap grav, cel putin o treime din stagiul complet de cotizare;
  2. cu 10 ani, in situatia asiguratilor cu handicap accentuat, daca au realizat, in conditii de handicap accentuat, cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare;
  3. cu 10 ani, in situatia asiguratilor cu handicap mediu, daca au realizat, in conditii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.”

Totodata, art. 76 alin. (3) va avea urmatorul cuprins:

Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevazator sau in conditii de handicap li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiile de cotizare prevazute la art. 58 si 59 si stagiile de cotizare realizate pana la data acordarii pensiei de invaliditate.

In plus, referitor la avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, art. 29 alin. (11) si (12) din Legea nr. 263/2010 va avea urmatorul cuprins:

  • (11) Avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, al căror termen de valabilitate este data de 31 decembrie 2018, își prelungesc valabilitatea până la data de 1 septembrie 2023, dată până la care angajatorii au obligația de a normaliza condițiile de muncă.
  • (12) Perioada cuprinsă între data de 31 decembrie 2018 și data de 1 septembrie 2023 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează contribuția de 4% potrivit prevederilor art. 138 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Studiu de caz: Concediu de odihna acordat pe perioada acordarii concediul medical cod 10

Situatia data:

Va supun atentiei o situatie atipica:

Un angajat revine la serviciu dupa 183 zile de concediu medical cod 14;

La reinceperea activitatii prezinta un certificat de concediu medical cod 10 (reducerea cu 25% a programului efectiv de munca pentru un numar de maxim 90 zile);

Pe perioada concediului medical cod 10 solicita 4 zile de concediu de odihna.

Poate acesta beneficia de concediu de odihna in aceasta perioada?

Raspuns:

In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de:

a) indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

b) concediu si indemnizatie pentru carantina;

c) tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.

In cazul prezentat, salariatul a prezentat un concediu medical cod 10. Astfel, conform art. 19 alin. (1) si (2) sin OUG nr. 158 din 2005  privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda asiguratilor care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Aceasta indemnizatie se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape.

Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru este suportata integral din FNUASS tocmai pentru ca salariatul din motive de sanatate nu poate realiza norma de lucru integral. Iar, daca salariatul se afla in concediu de odihna, timpul de lucru un poate fi redus cu o patrime. In concluzie, ca raspuns la situatia data, apreciez faptul ca indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru nu se poate acorda pe perioada concediului de odihna. In speta, salariatul NU poate beneficia de concediu de odihna pe perioada cat beneficiaza de concediu medical.

Temei legal: OUG 158/2005

Studiu de caz: Concediul medical pentru carantina

Intrebare: Salariatul are dreptul la concediu medical pentru carantina in cazul in care acesta poate desfasura activitate la domiciliu sau in telemunca?

Raspuns: Conform art. 20 alin. (2) din Legea 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii, care nu poate fi realizata de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de directia de sanatate publica. Astfel, analizand textul de lege, rezulta ca salariatul nu are dreptul la concediu medical pentru nicio zi de carantina daca activitatea acestuia poate fi prestata de la domiciliu sau in regim de telemunca.

(Legea 136/2020)

Acordarea tichetelor de masa in cazul in care salariatul beneficiaza de zi libera platita pentru vaccinare conform Legii nr. 221/2021

Intrebare:

Se poate acorda cate un tichet de masa pentru ziua libera platita, acordata pentru fiecare doza de vaccin efectuata, in cazul angajatilor? Care este temeiul legal?

Raspuns:

Nu. O interdictie implicita in acest sens este data de art. 12 alin. (4) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare (n.r. aici, tichetele de masa), care stabileste ca salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucrate (prestarea activitatii profesionale la locul de munca fiind legata de posibilitatea utilizarii de tichete de masa, iar art. 12 alin. (5) din lege obliga salariatul sa restituie angajatorului, la finele fiecarei luni, precum si la incetarea contractului individual de munca, tichetele de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport hartie, sau valoarea corespunzatoare tichetelor de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport electronic).

Interdictia explicita ca salariatul sa poata beneficia de tichete de masa pe durata zilelor libere platite (indiferent daca este vorba de evenimente familiale deosebite, recuperari, sarbatori legale, alte zile libere platite acordate potrivit contractelor colective de munca, absenta de la locul de munca, zile libere acordate de angajator sau zile acordate in baza unor legi) este cuprinsa in cadrul art. 10 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1045/2018 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018.

In concluzie, nu se pot acorda tichete de masa in cazul in care salariatul benefciaza de zi libera platita pentru vaccinare anti Covid.

Angajarea in munca a minorilor

Orice persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.

Conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare, o persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

Astfel, prin H.G. nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii se stabileste la art. 3 ca muncile periculoase sunt determinate de urmatoarele criterii:

  1. expunerea la riscuri fizice, psihologice sau sexuale;
  2. efectuarea de activitati sub pamant, sub apa, la inaltimi periculoase sau in spatii restranse;
  3. efectuarea de activitati cu masini, materiale sau instrumente periculoase, care implica manipularea sau transportul unor greutati;
  4. efectuarea de activitati intr-un mediu in care copiii sunt expusi la actiunea unor substante, agenti sau proceduri periculoase ori in conditii de temperatura, umiditate, zgomot sau vibratii care le-ar prejudicia sanatatea;
  5. efectuarea de activitati in conditii extrem de dificile, pe parcursul mai multor ore sau in timpul noptii, ori pentru care copilul este retinut intr-un mod nejustificat de catre angajator;
  6. efectuarea de activitati in locurile cu conditii deosebite sau speciale de munca, stabilite potrivit legii;
  7. expunerea la riscuri de accidentare sau de imbolnavire profesionala;
  8. orice forma de munca care, prin natura acesteia, contravine scopurilor si masurilor luate in vederea frecventarii obligatorii a unei forme de invatamant, potrivit legii.

Contractul individual de munca inceteaza de drept la data retragerii acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani (art. 56 alin. 1 lit. J din Codul Muncii). In acest caz, constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.

La angajarea persoanelor cu varsta mai mica de 18 ani, mai trebuie sa se tina cont de:

  • durata timpului normal de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana;
  • salariul minim garantat in plata trebuie sa fie cel putin egal cu salariul minim pe economie pentru un program normal de lucru (6 ore/zi respectiv 30 ore/saptamana);
  • tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu au voie sa presteze munca suplimentara;
  • tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte;
  • tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate;
  • tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Alte tipuri de contracte pe care le pot incheia minorii:

CONTRACTUL DE UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA (este reglementat de art. 208 din Codul Muncii si de Legea nr. 279/2005 actualizata)

Ucenic poate fi orice persoana cu varsta de peste 16 ani care, din vointa proprie, incheie un contract de ucenicie cu un angajator, in scopul obtinerii unei calificari.

Contractul de ucenicie este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obliga sa ii asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale.

Durata contractului de ucenicie se stabileste in functie de nivelul de calificare pentru care urmeaza sa se pregateasca ucenicul, fara a putea fi mai mica de:

  1. 6 luni in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 1;
  2. 12 luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 2;
  3. 24 de luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 3;
  4. 36 de luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 4.

Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului de ucenicie se fac in conditiile respectarii reglementarilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la ucenicie si la contractul individual de munca.

Si in acest caz, salariul de baza lunar, stabilit prin contractul de ucenicie, este cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara in vigoare pentru un program normal de lucru, iar durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana in cazul tinerilor cu varsta de pana la 18 ani.

CONTRACTUL DE INTERNSHIP (este reglementat de legea nr. 176/2018 actualizata)

Contractele de internship pot fi incheiate si de persoane care au implinit varsta de 15 ani, numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, dupa caz.

In functie de numarul de salariati, organizatia- gazda poate incheia in mod simultan contracte de internship pentru un numar de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numarul total al salariatilor.

Programele de internship se pot organiza oricand in decursul unei perioade neintrerupte de 12 luni.

Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.

De mentionat ca, incheierea unui contract de internship in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca pentru efectuarea activitatii respective este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Pe perioada programului de internship, internul se obliga sa presteze activitatile prevazute in contractul de internship pentru si sub autoritatea organizatiei-gazda, sub directa coordonare a unui indrumator, desemnat de conducatorul organizatiei-gazda dintre salariatii calificati, cu o experienta de cel putin un an in domeniul de activitate in care urmeaza sa se desfasoare programul de internship.

Internul are dreptul la o indemnizatie pentru internship, platita de organizatia-gazda, al carei cuantum este stipulat in contractul de internship. Cuantumul indemnizatiei pentru internship este egal cu cel putin 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata si se acorda proportional cu numarul de ore de activitate desfasurata.

In situatia internilor cu varsta sub 18 ani, durata timpului de munca pentru a desfasura activitate in baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

Si in acest caz, este interzisa efectuarea de ore suplimentare.

Totodata, prin Hotararea nr. 75/2015 privind reglementarea prestarii de catre copii de activitati remunerate in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling, sunt stabilite conditiile prin care copiii cu varste mai mici de 15 ani ar putea presta activitate remunerata.

Astfel, copilul poate presta activitati remunerate in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling  in baza contractelor incheiate intre organizator si parinti/reprezentantul legal al copilului ori, dupa caz, direct cu acesta, in cazul copilului care a implinit 14 ani, cu incuviintarea prealabila a parintilor/reprezentantului legal. Contractele se incheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

Activitatile remunerate desfasurate in domeniile prevazute mai sus pot fi prestate de copii in calitate de:

  1. actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, precum si orice alte concursuri sau activitati de scena;
  2. actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare;
  3. figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare;
  4. figurant sau model la prezentari de moda;
  5. sportiv profesionist in sportul de performanta.

De mentionat ca, incepand cu varsta minima de angajare, pentru activitatile mentionate, copiii pot incheia contracte individuale de munca cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Activitatile prestate de copil in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling se vor desfasura cu respectarea urmatoarelor conditii:

  1. sa nu se constituie in munci periculoase pentru copii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
  2. sa se desfasoare, in functie de varsta copilului, in urmatorul interval orar: 9,00-17,00 pentru copiii cu varsta sub 5 ani, 8,00-20,00 pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani, 7,00-22,00 pentru copiii cu varsta peste 12 ani;
  3. durata activitatii sa nu depaseasca o ora pe saptamana, de preferinta repartizata in zile diferite, in cazul copiilor cu varsta sub un an, 2 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, 4 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si 6 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta peste 12 ani, fara a se lua in calcul pauzele scurte dupa fiecare activitate continua in parte, dar nu mai mult de 12 ore pe saptamana pentru muncile efectuate pe durata anului scolar, cu conditia efectuarii acestora, cu precadere, in afara orelor de curs;
  4. activitatea continua sa fie prestata maximum 15 minute de catre copiii cu varsta sub 1 an, maximum 30 minute de catre copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani si maximum 45 minute de catre copiii cu varsta peste 5 ani;
  5. numarul de repetitii de orice fel, precum si orice etapa menita sa asigure buna desfasurare a activitatilor, indiferent de natura acestora: spectacol, repetitie, antrenament, sedinta foto, filmare si altele asemenea sa nu depaseasca una pe zi in cazul copiilor cu varsta sub 1 an si doua pe zi in cazul copiilor cu varsta de peste 1 an. Intre cele doua actiuni, care au loc in aceeasi zi, se acorda o pauza de cel putin o ora si jumatate;
  6. pauzele scurte au durata intre 10 si 15 minute dupa fiecare activitate continua;
  7. pauza mare are o durata de minimum o jumatate de ora si se acorda dupa fiecare ora de activitate pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, la fiecare 2 ore pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si la fiecare 3 ore pentru copiii cu varsta peste 12 ani;
  8. numarul maxim de zile pe saptamana in care copiii pot presta activitati este de 4 zile consecutive, urmate de minimum 48 de ore pauza;
  9. activitatile care se organizeaza pe timpul vacantelor scolare nu trebuie sa afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber;
  10. in cazul activitatilor care se desfasoara pe o perioada mai mare de 2 luni se va acorda copilului o pauza de 14 zile, dupa primele 60 de zile de activitate.

In concluzie, incadrarea in munca a minorilor sub orice forma trebuie facuta in baza prevederilor legale si cu respectarea cerintelor prevazute de lege.

Noutati legislative – 25.07.2021

De azi, 25.07.2021, Legea 208/2021 pentru aprobarea ORDONANTEI DE URGENTA nr. 36/2021 privind utilizarea semnaturii electronice in domeniul relatiilor de munca si pentru modificarea si completarea unor acte normative, intra in vigoare!

Ce aduce ea NOU:

In primul rand s-a renuntat la folosirea marcii temporale electronice sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, astfel ca partile pot opta sa utilizeze la incheierea, modificarea, suspendarea sau, dupa caz, la incetarea contractului individual de munca semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata.

O alta modificare este ca se va putea utiliza semnatura electronica simpla. Semnatura simpla va putea fi folosita pentru alte tipuri de acte intocmite intre angajator si angajati, gen cereri de concediu, declaratii, deconturi, altele decat contractul de munca si actele aditionale la acesta.

Modul de folosire a semnaturii electronice, semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate va fi precizat prin prin regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.

De mentionat ca, contractele individuale de munca si actele aditionale incheiate prin utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, precum si inscrisurile/documentele din domeniul relatiilor de munca se arhiveaza de catre angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, republicata, si ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica, republicata, si vor fi puse la dispozitia organelor de control competente, la solicitarea acestora.

In plus, apare o prevedere noua si anume aceea ca organele de control competente vor avea obligatia de a accepta, pentru verificare si control, contractele individuale de munca si actele aditionale, precum si inscrisurile/documentele din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca incheiate in format electronic, cu semnatura electronica, potrivit legii, fara a le solicita si in format letric. La solicitarea acestora, documentele incheiate cu semnatura electronica pot fi transmise in format electronic si anterior efectuarii controlului.

Se abroga prefederile referitoare la faptul ca:

  • forma scrisa a inscrisurilor cerute de Codul Muncii se considera indeplinita si daca inscrisul este intocmit in forma electronica si este semnat cu semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata;
  • in raporturile angajatorului cu institutiile publice, la intocmirea inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca, angajatorul poate utiliza semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata.

In domeniul telemuncii, nerespectarea prevederilor art. 7 lit. c) referitoare la obligatia angajatorului de a asigura conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru, se sanctioneaza cu amenda de 2.000 lei.

In domeniul Sanatatii si securitatii in munca, in cazul folosirii variantei in format electronic, dovada instruirii trebuie sa fie semnata cu semnatura electronica, semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata.

Si, in ultimul rand, angajatorul poate suporta, pentru el si pentru angajatii sai, cheltuielile pentru achizitionarea semnaturilor electronice avansate sau semnaturilor electronice calificate utilizate pentru semnarea inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca. Cheltuielile efectuate de angajator reprezinta cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

Perioada de proba. Tot ce trebuie sa stii despre perioada de proba

Prin definitie, perioada de proba este perioada de timp in care angajatorul poate verifica aptitudinile salariatului. Astfel ca,

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca pe durata nedeterminata se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Salariatul incadrat cu contract individual de munca pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:

  • 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni;
  • 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni;
  • 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni;
  • 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.

Ce trebuie sa cunosti:

  • Perioada de proba se poate negocia intre parti. Codul Muncii prevede o durata maxima si nu una minima. In acest caz se poate constata ca poate fi incheiat un contract de munca si fara a exista o perioada de proba.
  • Perioada de proba incepe dupa ce contractul de munca isi produce efectele, adica, de regula, din prima zi lucratoare (prima zi cand salariatul este prezent la munca).
  • Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia (art. 31 alin. 3 din Cosul Muncii).
  • Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
  • Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba. Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.
  • Perioada de proba constituie vechime in munca.

Clauze interzise:

  • Este interzisa obligatia cererii unui preaviz atunci cand salariatul pleaca de la un loc de munca in timp ce se afla in perioada de proba.
  • Este interzisa concedierea salariatului care se afla in perioada de proba.

Daca angajatorii introduc astfel de clauze in contractul de munca, risca amenzi cuprinse intre 2.000 si 5.000 lei.

Noul model-cadru al contractului individual de munca (Ord. 585/2021)

In data de 19.07.2021 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 712 , Ordinul nr. 585 emis de Ministerul Muncii si Protectiei sociale cu privire la modificarea si completarea modelului-cadru al contractului individual de munca, prevazut in anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003.

Astfel:

Litera F se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„F. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la
contractul individual de munca, cu exceptia
microintreprinderilor cu pana la 9 salariati, definite la art. 4
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea
infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu
modificarile si completarile ulterioare, care vor completa
o scurta caracterizare/descriere a activitatii:
…………………………………………………………………………………….”

La litera M punctul 4, dupa litera c) se introduce o
noua litera, litera c1), cu urmatorul cuprins:
„c1) sa informeze angajatul cu privire la obligatia de a adera
la un fond de pensii administrat privat;”

De mentionat ca, obligatia prevazuta la lit. M pct. 4 lit. c1) din anexa
la Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003
pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de
munca, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica doar
persoanelor prevazute la art. 30 din Legea nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu
modificarile și completarile ulterioare, si anume:

(1) Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie sa adere la un fond de pensii.
(2) Persoanele, altele decat cele prevazute la alin. (1), in varsta de pana la 45 de ani, care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.
(3) Persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv.

Atasat noul model-cadru al contractului individual de munca.

%d blogeri au apreciat: