Burnout-ul profesional: Cum ne afectează și ce măsuri legislative vin?

Introducere

În ultimii ani, burnout-ul sau epuizarea profesională a devenit o problemă globală, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un fenomen asociat stresului cronic la locul de muncă. Acest sindrom afectează milioane de angajați la nivel mondial, fiind amplificat de ritmul accelerat de lucru, cerințele ridicate și lipsa unui echilibru între viața profesională și cea personală. În România, fenomenul este tot mai răspândit, dar lipsit de recunoaștere și protecție legislativă. Noua propunere legislativă înaintată în Parlament, intitulată Lege privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout), aduce o serie de modificări menite să recunoască legal burnout-ul și să ofere mecanisme de protecție angajaților afectați.

Contextul și nevoia urgentă pentru reglementare

Burnout-ul se caracterizează prin trei dimensiuni esențiale: oboseală fizică și emoțională profundă, detașare mentală față de locul de muncă și scăderea eficienței profesionale. Conform statisticilor OMS și ale Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, aproximativ 25% din angajații din Europa suferă de stres ocupațional, iar burnout-ul este unul dintre principalele rezultate ale acestuia. În România, acest sindrom afectează în mod special sectoare cu o intensă interacțiune umană, cum ar fi sănătatea, educația și tehnologia. Studiile indică o creștere vizibilă a cazurilor de burnout, accentuată de schimbările aduse de pandemia COVID-19​.

Lipsa recunoașterii burnout-ului în legislația muncii din România lasă angajații și angajatorii fără un cadru clar de prevenție și gestionare. Absenteismul, scăderea productivității și chiar pensionarea anticipată sunt doar câteva dintre consecințele negative ale fenomenului. În prezent, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă nu reglementează explicit riscurile psihosociale, precum burnout-ul, și nici nu impune angajatorilor măsuri specifice de prevenție.

Propunerile legislative de modificare a legislației muncii

Proiectul legislativ introduce modificări esențiale în trei legi fundamentale: Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, și Legea nr. 418/2004 privind statutul medicului de medicina muncii. Principalele completări sunt descrise mai jos:

1. Definirea burnout-ului în legislația muncii
   Proiectul introduce la articolul 5, litera s) din Legea nr. 319/2006, noțiunea de „epuizare profesională” ca „stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă, manifestată prin detașare mentală și scăderea eficienței”. Această definire formalizează burnout-ul, făcând posibilă recunoașterea acestuia ca o problemă profesională​.
2. Obligațiile angajatorilor pentru prevenirea burnout-ului
   Propunerea legislativă introduce un nou articol, 15′, care impune angajatorilor să asigure evaluări periodice ale stării de sănătate mentală prin medicina muncii pentru lucrătorii expuși riscului de burnout. De asemenea, angajatorii trebuie să organizeze sesiuni anuale de informare și conștientizare pentru angajați, iar costurile serviciilor de consiliere psihologică pentru burnout sunt decontate fie de angajator, fie prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
3. Diagnosticarea și confirmarea cazurilor de burnout
   La articolul 27 din Legea nr. 319/2006, este introdus un nou alineat, alin. (4), prin care se prevede că orice medic sau psiholog poate diagnostica burnout-ul. Confirmarea diagnosticării este realizată de medicii de medicina muncii în termen de 30 de zile de la semnalare, iar rezultatul este înregistrat în cadrul direcțiilor de sănătate publică.
4. Beneficiile și concediile pentru angajații afectați de burnout
   Conform proiectului, angajații diagnosticați cu burnout vor beneficia de concediu medical plătit, similar regimului pentru accidente de muncă. Primele trei zile de concediu sunt acoperite de angajator, iar restul sunt suportate din bugetul de asigurări sociale. Indemnizațiile sunt detaliate la articolele 32, 34 și 37 din Legea nr. 346/2002, iar angajații pot primi suport psihologic și asistență medicală adecvată​.
5. Posibilitatea transferului temporar și adaptarea programului de lucru
   Articolele 39 și 40 din Legea nr. 346/2002 permit transferul temporar al angajaților afectați de burnout într-un alt loc de muncă sau reducerea programului de lucru, cu compensarea corespunzătoare a salariului pentru pierderile de venituri, la recomandarea medicului curant​.
6. Rolul medicilor de medicina muncii în supravegherea și prevenirea burnout-ului
   Conform completărilor aduse la Legea nr. 418/2004, medicii de medicina muncii sunt responsabili de diagnosticarea și documentarea cazurilor de burnout, colaborând cu angajatorii și alte cadre medicale pentru asigurarea unei monitorizări și a unei intervenții eficiente.

Impactul preconizat al noilor reglementări

Implementarea acestor măsuri va aduce beneficii considerabile atât pentru sănătatea angajaților, cât și pentru mediul economic din România. Printre schimbările așteptate se numără:

• Reducerea incidenței burnout-ului: Măsurile de prevenție și monitorizare vor permite identificarea și gestionarea timpurie a riscurilor psihosociale, contribuind la diminuarea burnout-ului.
• Îmbunătățirea sănătății mentale: Concediile și accesul la consiliere vor permite angajaților să se refacă și să revină la locul de muncă în condiții optime.
• Creșterea productivității și a stabilității organizaționale: Pe termen lung, aceste reglementări vor contribui la un climat de muncă mai sănătos, susținând astfel performanța și coeziunea echipelor.

Concluzii

Noua propunere legislativă privind burnout-ul profesional reprezintă un pas esențial pentru România în asigurarea unui cadru de muncă echitabil și sigur. Prin recunoașterea oficială a burnout-ului ca o problemă specifică muncii, România se aliniază la standardele internaționale și oferă angajaților un sprijin mult necesar pentru sănătatea lor mentală. Implementarea acestei legi va îmbunătăți atât calitatea vieții profesionale a angajaților, cât și performanța economică, prin reducerea costurilor asociate stresului ocupațional și creșterea eficienței organizaționale.