Propunere legislativă privind impozitarea zero a industriei HoReCa

In data de 17.08.2020 a  fost inregistrata pentru dezbatere, la Senat, o propunere legislativa privind impozitarea zero a industriei HoReCa


In expunerea de motive, initiatorul vine cu propunerea privind scutirea de la plata impozitelor atat a firmelor, cat si a angajatilor din industria HoReCa, pentru anii fiscali 2020-2021-2022. Totodata, initiatorul mai argumenteaza ca, pandemia de coronavirus, dar si masurile restrictive instaurate de autoritati, au facut ca industria HoReCa sa fie in prezent cea mai afectata, inregistrand un declin brusc care a dus la scaderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fata de anul trecut si a determinat suspendarea activitatii in cazul a peste 40% dintre operatori.

Astfel, potrivit art. 1 din lege,

(1) Contribuabilii obligati la plata impozitului specific unor activitati, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, precum si contribuabilii platitori de impozit pe venit, sunt scutiti de la plata impozitelor pentru anii fiscali 2020,2021 si 2022.

(2) Persoanele juridice prevazute la Art. 1 alin (1), sunt scutite de la plata impozitelor pentru angajati pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022.

(3) Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor, ca urmare a desfasurarii activitalii pe baza de contract individual de munca, cu persoane juridice romane care desfasoara activitati dintre cele prevazute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022, sunt scutiti de la plata impozitului pe venit.

(4) Prin derogare de la prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prezenta lege reglementeaza impozitul specific pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN: 

5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 

5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 

5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 

5590 – „Alte servicii de cazare”, 

5610 – „Restaurante”, 

5621 – „Activitati de alimentatie(catering) pentru evenimente”, 

5629 – „Alte servicii de alimentatie n.c.a.”,

5630 – „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Studiu de caz: Ajutor de inmormantare vs. Ajutor de deces

Cu toate ca cele doua notiuni ajutor de inmormantare si ajutor de deces fac referire la acelasi eveniment, ele se diferentiaza in functie de sursa din care sunt suportate.

Astfel:

Ajutorul de inmormantare este suportat de angajator din fondurile proprii si cuantumul acestuia este prevazut printr-o clauza in contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate si/sau contractul individual de munca, dupa caz. 

Ajutorul de inmormantare se acorda in cazul decesului salariatului sau al unui membru din familia acestuia. Se considera membru de familie:

  • sotul sau sotia;
  • copii proprii, copii adoptati, copii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca iti continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, precum si copii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inaintea varstelor mentionate;
  • parintii si bunicii oricaruia dintre soti

Ajutorul de inmormantare nu este un venit impozabil atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, daca clauzele din contractele de munca sau prevederile din legi speciale prevad acordarea acestuia.

Daca ajutorul de inmormantare se acorda de catre angajator din fonduri proprii, respectand prevederile contractului individual de munca si/sau contractului colectiv de munca, 

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces si nu este conditionat de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Ajutorul de deces se acorda in cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita unei singure persoane care poate fi, dupa caz sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau oricare persoana care dovedeste cu acte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces, daca nu exista alta solicitare din partea persoanelor mentionate mai sus.

In cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita asiguratului sau pensionarului al carui membru de familie a decedat.

In situatia in care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru munca, in varsta de peste 18 ani, ajutorul de deces se acorda cu conditia prezentarii unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurarilor sociale, prin care se atesta cauza care l-a facut inapt pentru munca si data ivirii acesteia.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut.

Ajutorul de deces se achita in termen de 3 zile lucratoare de la solicitare de catre:

  1. Casa Teritoriala de Pensii, in cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
  2. Institutia care gestioneaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul decesului somerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Masurile pe care trebuie sa le ia angajatorii pentru protectia angajatilor in perioadele cu temperaturi extreme ridicate

Definitie: Prin temperaturi extreme ridicate, se inteleg temperaturile exterioare ale aerului, care depasesc +37°C sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;

Masurile pentru asigurarea conditiilor de microclimat la locul de munca vor fi stabilite de angajator, impreuna cu reprezentantii sindicatelor sau, dupa caz, cu reprezentantii alesi ai salariatilor. In unitatile in care functioneaza comitetele de securitate si sanatate in munca masurile vor fi stabilite de acestea.

In perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie sa asigure urmatoarele masuri minimale:

A. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:

  1. reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;
  2. asigurarea ventilatiei la locurile de munca;
  3. alternarea efortului dinamic cu cel static;
  4. alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite, cu curenti de aer.

B. Pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor:

  1. asigurarea apei minerale adecvate, cate 2-4 litri/persoana/schimb;
  2. asigurarea echipamentului individual de protectie;
  3. asigurarea de dusuri.

De asemenea, de comun acord cu reprezentantii sindicatelor sau cu reprezentantii alesi ai salariatilor, dupa caz, angajatorii vor lua urmatoarele masuri:

  • reducerea duratei zilei de lucru;
  • esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru: pana la ora 11,00 si dupa ora 17,00;
  • intreruperea colectiva a lucrului cu asigurarea continuitatii activitatii in locurile in care aceasta nu poate fi intrerupta, potrivit prevederilor legale.

In acest caz, angajatorii vor stabili modalitatile de recuperare a timpului nelucrat si modalitatile de plata, dupa cum urmeaza:

  • prin recuperarea in urmatoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere colectiva a activitatii, cu mentinerea drepturilor salariale avute anterior;
  • fara recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere a activitatii, dar cu acordarea drepturilor salariale proportional cu timpul efectiv lucrat.

Pentru prevenirea unor imbolnaviri determinate de munca in conditii de temperaturi extreme ridicate se vor lua urmatoarele masuri:

  1. asigurarea de catre angajator a examenului medical la angajare si a controlului medical periodic, urmarind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute;
  2. asigurarea primului ajutor si a transportului la cea mai apropiata unitate sanitara a persoanelor afectate;
  3. trecerea, dupa posibilitati, in alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru persoanele cu afectiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme ridicate.

Masuri de sprijin pentru angajatori – sinteza



In data de 29.05.2020 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 459, ordonanta de urgenta nr. 92/29.05.2020 care prevede o serie de masuri de sprijin pentru angajatori.
Principalele masuri adoptate sunt:

1. Incepand cu data de 1 iunie 2020, angajatii care au beneficiat de somaj tehnic suportat din bugetul asigurarilor pentru somaj prin OUG 30/2020 precum si angajatii care au avut contractele suspendate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. (c) din Codul Muncii suportat de angajator si le sunt mentinute raporturile de munca ulterior reluarii activitatii de catre angajatori, beneficiaza pentru o perioada de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata unei parti din salariu, reprezentand 41,5% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Aceste indemnizatii se acorda din Bugetul asigurarilor pentru somaj, in limita bugetului aprobat.
  • suma prevazuta se acorda indiferent de durata programului de lucru stabilit de acesta cu angajatorul.
  • prevederile mentionate se aplica numai persoanelor care au avut o durata a suspendarii contractului individual de munca de minimum 15 zile in perioada starii de urgenta sau de alerta si au beneficiat fie de indemnizatiile prevazute de art. XI si XV din OUG 30/2020 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, fie de prevederile art. 53 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare (somaj suportat de angajator).
  • angajatorii au obligatia mentinerii raporturilor de munca ale salariatilor respectivi pana la data de 31 decembrie 2020, cu exceptia lucratorilor sezonieri.
  • obligatia angajatorului mentionata anterior nu se aplica in cazul in care incetarea contractului de munca intervine din motive neimputabile angajatorului, adica cazul in care angajatul isi inainteaza demisia.
  • de aceste prevederi beneficiaza si persoanele care au conventii individuale de munca incheiate in baza Legii nr, 1/2004, republicata, privind organizarea si functionarea cooperatiei.
Ce trebuie sa stie angajatorii?
  • initial, angajatorii vor suporta integral contravaloarea salariilor angajatiilor care beneficiaza de prevederile OUG 92/2020.
  • ulterior, incepand cu data de 1 pana la data de 25 ale lunii urmatoare perioadei de raportare careia ii sunt aferente veniturile, angajatorii depun, prin posta electronica, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social: o cerere semnata si datata de reprezentantul legal insotita de declaratie pe propria raspundere si de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de aceasta suma, asumata de reprezentantul legal al angajatorului, conform unui model care urmeaza sa fie aprobat prin Ordin al presedintelui ANOFM in termen de 5 zile de la data intrarii in vigoare a OUG 92/2020.
  • decontarea sumelor se va face in cel mult 10 zile de la data indeplinirii de catre angajatori a obligatiilor declarative si de plata aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor din perioada de raportare pentru care se face solicitarea.
  • plata se face prin virament bancar dupa verificarea de catre agentiile ANOFM/AJOFM a indeplinirii conditiilor impuse.
Atentie, de sumele mentionate anterior NU BENEFICIAZA:
  • angajatii angajatorilor de tip institutii si autoritati publice, asa cum sunt ele definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • angajatii angajatorilor care la data solicitarii acordarii acestor sume se afla in stare de faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitatile suspendate sau restrictii asupra acestora din alte motive decat cele generate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2;
2. Incepand cu 1 iunie 2020 se prelungeste acordarea indemnizatei de somaj tehnic suportat de stat pentru toate domeniile in care se mentin restrictii in conditiile Legii 55/2020, pana la ridicarea acestora. 

3. Incepand cu 1 iunie 2020, angajatorii care incadreaza in munca, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioada nedeterminata, cu norma intreaga, 
  • persoane in varsta de peste 50 de ani ale caror raporturi de munca au incetat din motive neimputabile lor (n.r. prin concediere), in perioada starii de urgenta decretata sau a starii de alerta instituite, inregistrati ca someri in evident agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, 
  • persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani inregistrati ca someri in evident agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
  • cetateni romani carora le-au incetat raporturile de munca cu angajatorii straini aflate in derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere, 
primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, o suma in cuantum de 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei. 

Ce trebuie sa stie angajatorii?
  • angajatorii au obligatia mentinerii raporturilor de munca pentru o perioada de minim 12 luni dupa implinirea termenului de 12 luni pentru care primesc subventia.
  • angajatorii care inceteaza contractele individuale de munca ale salariatilor anterior termenelor prevazute sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare persoana pentru care a incetat raportul de munca anterior termenului mentionat, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii contractelor individuale de munca, daca incetarea acestora a avut loc in temeiul art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. d) si e) si art. 65 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (n.r. in concluzie, sumele nu vor fi restituite daca incetarea are loc in baza prevederilor art. 81 din Codul Muncii – demisia salariatului).
  • Sumele se acorda pentru plata salariului proportional cu timpul efectiv lucrat (n.r. nu se acorda decondarea sumelor pentru perioadele in care salariatul a avut contractul suspendat inclusiv pe perioada concediului medical).
Atentie, de sumele mentionate anterior NU BENEFICIAZA:
  • institutiile si autoritatile publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • angajatorii care la data solicitarii acordarii acestor sume se afla in faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitatile suspendate sau restrictii asupra acestora din alte motive decat cele generate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Masuri privind somajul tehnic si zilele libere

Masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2 (OUG 30/2020)
  1. Pentru SOMAJUL TEHNIC
Pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, 75%*5429 lei = 4072 lei.
De prevederile mentionate mai sus, beneficiaza salariatii angajatorilor care indeplinesc una din urmatoarele conditii:
a) intrerup activitatea total sau partial in baza deciziilor emise de autoritatile publice competente potrivit legii, pe perioada starii de urgenta decretate,si detin certificatul de situatii de urgenta emis de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, prevazut la art. 12 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei. Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri elibereaza certificatul de situatii de urgenta conform metodologiei aprobate prin ordin;
b) reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 si nu au capacitatea financiara de a achita plata tuturor salariilor angajatilor lor.
In acest caz, angajatorii pot beneficia de plata indemnizatiei prevazute mai sus pentru cel mult 75% dintre angajatii care au contracte individuale de munca active la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
In plus, plata indemnizatiei in cazul angajatorilor de la pct. (b) se va realiza in baza unei declaratii pe propria raspundere din care sa reiasa faptul ca angajatorul inregistreaza o diminuare a incasarilor din luna anterioara depunerii declaratiei pe propria raspundere, cu un procent de minimum 25% fata de media incasarilor din perioada ianuarie-februarie 2020, si ca nu are capacitate financiara pentru a plati toti salariatii.
Indemnizatia de somaj tehnic este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adica se retine CAS 25%, CASS 10% si impozit 10%. Nu se retine contributia asiguratorie pentru munca (CAM 2,25%). Pentru calculul impozitului pe venit se aplica prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adica nu se aplica deducerea.
Important! Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, in cazul indemnizatiei de somaj tehnic, se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul va plati doar suma neta ce ii revine salariatului.
In vederea acordarii sumelor necesare platii indemnizatiei de somaj tehnic,  angajatorii depun, prin posta electronica, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social, o cerere semnata si datata de reprezentantul legal, intocmita conform modelelor prevazute in anexele nr. 1 si 2 la OUG 30/2020, insotita de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de aceasta indemnizatie, asumata de reprezentantul legal al angajatorului, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 3. Documentele se depun in luna curenta pentru plata indemnizatiei din luna anterioara. Plata din bugetul asigurarilor pentru somaj a indemnizatiilor de somaj se face in cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.
  1. Pentru acordarea unor ZILE LIBERE parintilor pentru supravegherea copiilor
Se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia suspendarii cursurilor sau inchiderii temporare a unitatilor de invatamant unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile competente cu atributii in domeniu.
Persoanele respective beneficiaza de o indemnizatie pentru fiecare zi libera care se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75% din salariul corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut (adica 75%*5429 lei = 4072 lei) utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, acordata pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, in situatia in care celalalt parinte nu beneficiaza de drepturile reglementate in aceasta lege.
De retinut ca, prevederile Legii19/2020 nu se aplica in cazul persoanelor ale caror raporturi de munca sunt suspendate pentru intreruperea temporara a activitatii angajatorului sau in cazul sotului/sotiei acestora, in conditiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Totodata,nu se aplica nici in cazul in care celalalt parinte nu realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Indemnizatia acordata pentru zilele libere este supusa impozitarii si platii contributiilor de asigurari sociale in conditiile prevazute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adica se retine CAS 25%, CASS 10%, impozit 10% si CAM 2,25%.
Sumele pentru plata indemnizatiei se deconteaza din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale doar pentru perioada cat este instituita starea de urgenta.
Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentand indemnizatia neta, incasata efectiv de parinte.
Articolul se completeaza cu:
–         OUG nr. 30/2020 si Anexa 1, 2 si 3
–   Hotararea nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant.

Studiu de caz: Acordarea tichetelor de masa pentru munca la domiciliu si telemunca

In contextul reglementarii actuale a Legii 165/2018 precum si prevederilor normelor metodologice de aplicare a Legii privind acordarea biletelor de valoare (a.c.a. tichete de masa), acordarea tichetelor de masa nu este conditionata de prezenta la lucru in unitate a salariatului. In consecinta, si salariatii care au incheiate contracte de munca la domiciliu sau contracte de munca in regim de telemunca, beneficiaza de tichete de masa conform celor prezentate mai sus.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea 165/2018, tichetele de masa sunt bilete de valoare acordate angajatilor, lunar, ca alocatie individuala de hrana, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achizitionarea de produse alimentare.
Totodata, conform art. 10 alin. (1) din normele metodologice de aplicare a Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna. In sensul prezentelor norme nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii:
a) efectueaza concediul de odihna, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit Hotararii Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, si respectiv, potrivit contractelor colective de munca;
b) beneficiaza de zile libere platite, in cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv ale Ordonantei Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, precum si de zile festive si de sarbatoare legale sau de alte zile libere acordate conform Hotararii Guvernului nr. 250/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, si, respectiv, contractelor colective de munca;
c) potrivit dispozitiilor legale, sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie de delegare sau de detasare;
d) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, sunt absenti de la locul de munca ori se afla in alte situatii stabilite de angajator impreuna cu organizatiile sindicale ori, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.
e) nu se acorda tichete de masa personalului care beneficiaza de indemnizatie de hrana potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de drepturi de hrana in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
In sensul art. 10 alin. (3) din Norme, salariatii beneficiaza lunar de un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucrate, iar acest numar nu poate depasi numarul de zile lucratoare din luna pentru care se acorda tichetele.
 
In cazul salariatilor angajati in baza unui contract individual de munca cu timp partial, precum si in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii. In cazul in care nu se poate stabili functia de baza, salariatul alege, in scris, angajatorul care ii va acorda tichetele de masa, avand obligatia de a transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare, si catre ceilalti angajatori optiunea realizata. 
 
In contextul reglementarii actuale a Legii 165/2018 precum si prevederilor normelor metodologice de aplicare a Legii privind acordarea biletelor de valoare (a.c.a. tichete de masa), acordarea tichetelor de masa nu este conditionata de prezenta la lucru in unitate a salariatului. In consecinta, si salariatii care au incheiate contracte de munca la domiciliu sau contracte de munca in regim de telemunca, beneficiaza de tichete de masa conform celor prezentate mai sus.

Zile libere acordate parintilor pentru ingrijirea copiilor cu ocazia inchiderii unitatilor de invatamant

Avand in vedere situatia actuala datorata virului COVID-19 si protejarea copiilor cu varsta de pana la 12 ani, in data de 12.03.2020, a fost adoptata de Camera Deputatilor cu un numar de 269 voturi pentru, 0 abtineri si 0 zontra, Legea privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant. 

Legea prevede ca se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile competente cu atributii in domeniu. 

Prevederile legii se aplica unuia dintre parinti care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au copii cu varsta de pana la 12 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau au copii cu dizabilitati cu varsta de pana la 18 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant;

b) locul de munca ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.  

Zilele libere se acorda pe toata perioada in care autoritatile competente decid inchiderea respectivelor unitati de invatamant.

Zilele libere se acorda la cererea unuia dintre parinti, depusa la angajatorul  persoanei care va supraveghea copilul. Cererea va fi insotita de o declaratie pe proprie raspundere a celuilalt parinte, din care sa rezulte ca acesta nu a solicitat la locul sau de munca zile libere ce i s-ar cuveni potrivit legii.

Angajatilor din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu, din unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, din transporturile pe caile ferate, din unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, doar cu acordul angajatorului.

Ce aduce nou aceasta lege, este ca fata de proiectul initial  indemnizatia pentru fiecare zi libera se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75% din salariul corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. 

Sumele pentru plata indemnizatiei se deconteaza numai pe perioada cat sunt inchise unitatile de invatamant. Pana la inchiderea anului fiscal, sumele decontate vor fi inapoiate Fondului de garantare din bugetul de stat, potrivit unei proceduri stabilita prin hotarare a Guvernului.

De retinut ca, prevederile acestei legi se aplica tuturor angajatilor din mediul public si privat.

Atasez aici forma legii pentru promulgare.

P.S. Legea urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial, Partea I.

Munca la domiciliu vs. Telemunca

In ultima perioada tot multi prefera munca remote, daca nu in totalitate cel putin o zi pe saptamana, fata de munca la birou. Bineinteles acolo unde activitatea permite acest lucru.
Pentru ca munca la domiciliu si telemunca sunt tratate diferit, redau mai jos caracteristicile pentru fiecare in parte:

Munca la domiciliu

Este reglementata de articolele 108 – 110 din Codul Muncii

Telemunca

Este reglentata de Legea 81/2018

Definitie: sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.

Definitii:

telemunca – forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor;

telesalariat – orice salariat care desfasoara activitatea in conditii de telemunca.

In vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru.

In vederea indeplinirii atributiilor ce le revin, telesalariatii organizeaza programul de lucru de comun acord cu angajatorul, in conformitate cu prevederile contractului individual de munca, regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.

Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca, regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.

Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:

· precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;

· programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;

· obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

In cazul activitatii de telemunca, contractul individual de munca contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele:

· precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca;

· perioada si/sau zilele in care telesalariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de angajator;

· locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, convenite de parti;

· programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;

· modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de telesalariat;

· responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;

· obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca al materialelor pe care telesalariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;

· obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu caracter personal, precum si obligatia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

· masurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor si care asigura acestuia posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod regulat;

· conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca.

Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.

Telesalariatul beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne si contractele colective de munca aplicabile salariatilor care au locul de munca la sediul sau domiciliul angajatorului.

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea acestor angajati in toate aspectele legate de munca, incluzand evaluarea riscurilor, instruirea si informarea, dotarea cu echipamente de munca si echipamente individuale de protectie, supravegherea sanatatii acestora, inclusiv examen de medicina muncii la angajare etc.

Angajatorul are urmatoarele obligatii specifice privind securitatea si sanatatea in munca a telesalariatului:

· sa asigure mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si/sau echipamentele de munca sigure necesare prestarii muncii, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;

· sa instaleze, sa verifice si sa intretina echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;

· sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a activitatii de telemunca si utilizarii echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfasurare a activitatii de telemunca, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.

Telesalariatul are urmatoarele obligatii:

· sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de telemunca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca, ori in vederea cercetarii evenimentelor;

· sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de telemunca;

· sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa;

· sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca;

· sa respecte regulile specifice si restrictiile stabilite de catre angajator cu privire la retele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispozitie.

Activitatea de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se prevede in mod expres in contractul individual de munca odata cu incheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de munca existent. Refuzul salariatului de a consimti la prestarea activitatii in regim de telemunca nu poate constitui motiv de modificare unilaterala a contractului individual de munca și nu poate constitui motiv de sancționare disciplinara a acestuia.

La solicitarea angajatorului si cu acordul in scris al telesalariatului cu norma intreaga, acesta poate efectua munca suplimentara.

Modalitatea de evidentiere a orelor prestate de salariatul cu munca la domiciliu se face in conditiile stabilite prin acord scris in functie de activitatea specifica desfasurata de acesta.

Modalitatea de evidentiere a orelor prestate de telesalariat este inclusa, obligatoriu, in contractual de munca cu clauza de telemunca, iar pontajul se intocmeste in functie de prevederile din contract.

Mai multe zile libere

Se da LEGE pentru completarea art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii 
Senatul a adoptat in data de 26.02.2020 proiectul de lege cu 92 de voturi pentru:
Artl.- Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile, si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 139, dupa alineatui (2) se introduce un nou alineat, alin.(2^), cu urmatorul cuprins:
„(2′) Pentru salarialii care apartin de un cult religios legal, crestin, zilele libere pentru Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.”
2. La articolul 139, dupa alineatui (3) se introduce un nou alineat, alin.(3^) cu urmatorul cuprins:
„(3^) Salariatii care au beneficial de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.”

Proiect de Lege privind completarea Legii 448/2006

In data de 10.02.2020 a fost adoptat in Senat un proiect de lege pentru modificarea si completarea art. 78 alin. (3) din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In data de 17.02.2020, proiectul a fost prezentatin Biroul Permanent al Camerei Deputatilor si inregistrat pentru dezbatere.