La multi ani tuturor!

Astăzi este despre sărbătoare. A fost un an greu, haotic mai mult din punctul meu de vedere. Un an în care foarte mulți s-au redescoperit și au început totul de la zero. Un an în care am învățat să apreciem ceea ce avem acasă. Am învățat că familia este totul. Să pășim în noul an cu încredere, speranță și înțelepciune, să apreciem ceea ce avem!

La mulți ani!

CHRISTMAS TO-DO-LIST

Modificari si completari aduse Codului Muncii in cursul anului 2020

Legea nr. 37/2020 pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii:

  • Pentru salariatii care apartin de un cult religios legal, crestin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.
  • Salariatii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, atat la datele stabilite pentru cultul religios legal, crestin, de care apartin, cat si pentru alt cult crestin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

Legea nr. 85/2020 pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii:

  • Nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoana identificata ca prestand munca suplimentara.

Legea nr. 151/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii:

Modificari si completati art. 5:

  • Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
  • Constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat(a) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii
  • Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare.
  • Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
  • Discriminarea prin asociere consta din orice act sau fapta de discriminare savarsit(a) impotriva unei persoane care, desi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificata potrivit criteriilor prevazute la alin. (2), este asociata sau prezumata a fi asociata cu una sau mai multe persoane apartinand unei astfel de categorii de persoane.
  • Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in justitie cu privire la incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.
  • Orice comportament care consta in a dispune, scris sau verbal, unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare, care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2), impotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
  • Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale.

Modificari art. 59:

  • este interzisa concedierea salariatilor pe criterii de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda e la 1.000 lei la 20.000 lei, nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2) – (9) si ale art. 59 lit. a din Codul Muncii (cele enuntate mai sus).

Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii:

La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca ori pe durata concilierii unui conflict individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este, conform propriei optiuni.

Cu privire la informatiile furnizate, prealabil incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, inclusiv pe durata concilierii, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.

Cu privire la incheierea contractului individual de munca, a fost introdus un nou articol care se refera la faptul ca fiecare angajator are dreptul de a-si organiza activitatea de resurse umane si salarizare in urmatoarele moduri:

  1. prin asumarea de catre angajator a atributiilor specifice;
  2. prin desemnarea unuia sau mai multor angajati carora sa le repartizeze, prin fisa postului, atributii privind activitatea de resurse umane si salarizare;
  3. prin contractarea unor servicii externe specializate in resurse umane si salarizare.

Totodata, serviciile externe specializate in resurse umane si salarizare vor fi coordonate de catre un expert in legislatia muncii.

Referitor la conflictele de munca:

(1) Accesul neingradit la justitie este garantat de lege. In cazul unui conflict individual de munca, partile vor actiona cu buna-credinta si vor incerca solutionarea amiabila a acestuia.

(2) In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor individuale de munca, prin derogare de la prevederile art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot cuprinde in contract o clauza prin care stabilesc ca orice conflict individual de munca se solutioneaza pe cale amiabila, prin procedura concilierii.

(3) Prin conciliere, in sensul prezentei legi, se intelege modalitatea de solutionare amiabila a conflictelor individuale de munca, cu ajutorul unui consultant extern specializat in legislatia muncii, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

(4) Consultantul extern specializat in legislatia muncii prevazut la alin. (3), denumit in continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert in legislatia muncii sau, dupa caz, un mediator specializat in legislatia muncii, care, prin rolul sau activ, va starui ca partile sa actioneze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariatilor recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de munca. Onorariul consultantului extern va fi suportat de catre parti conform intelegerii acestora.

(5) Partile au dreptul sa isi aleaga in mod liber consultantul extern.

(6) Oricare dintre parti se poate adresa consultantului extern in vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de munca. Acesta va transmite celeilalte parti invitatia scrisa, prin mijloacele de comunicare prevazute in contractul individual de munca.

(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depasi 5 zile lucratoare de la data comunicarii invitatiei prevazute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de munca se suspenda pe durata concilierii.

(8) In cazul in care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o solutie, consultantul extern va redacta un acord care va contine intelegerea partilor si modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de catre parti si de catre consultantul extern si va produce efecte de la data semnarii sau de la data expres prevazuta in acesta.

(9) Procedura concilierii se inchide prin intocmirea unui proces-verbal semnat de catre parti si de catre consultantul extern, in urmatoarele situatii:

  1. prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;
  2. prin constatarea de catre consultantul extern a esuarii concilierii;
  3. prin neprezentarea uneia dintre parti la data stabilita in invitatia prevazuta la alin. (7).

(10) In cazul in care partile au incheiat numai o intelegere partiala, precum si in cazurile prevazute la alin. (9) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei competente cu respectarea prevederilor art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea solutionarii in totalitate a conflictului individual de munca.

Avem modificari si cu privire la procedura cercetarii disciplinare. Astfel art. 251 se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:

  • Pentru efectuarea cercetarii disciplinare, angajatorul va desemna o persoana sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat in legislatia muncii, pe care o/il va imputernici in acest sens.
  • In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de catre persoana desemnata, de catre presedintele comisiei sau de catre consultantul extern, imputerniciti potrivit alin. (1^1 ), precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
  • In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere comisiei sau persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

UPDATE: Inregistrarea reducerii timpului de munca a salariatilor in baza OUG 132/2020

In versiunea noua 6.0.8 a aplicatiei Revisal, pentru toate tipurile de contract – cu exceptia tipului Contract individual de munca tineri dezavantajati (Legea 189/2018), cu tipul de norma Norma intreaga, se poate opera modificarea tipului de norma, din Norma intreaga, in Norma intreaga conform OUG 132/2020.

Corespunzator tipului de norma Norma intreaga conform OUG 132/2020, durata timpului de munca se modifica in Timp Munca conform OUG 132/2020, conform imaginii de mai jos.

Detalierea modalitatii de aplicare a reducerii timpului de munca se realizeaza prin completarea informatiilor privind tipul de interval de repartizare (Ore/zi, Ore/saptamana sau Ore/luna) si timpul de munca – numar ore/zi, numar ore/saptamana sau numar ore/luna, in functie de optiunea aleasa pentru tipul de interval de repartizare a orelor de munca.

Valoarea salariului de baza lunar brut nu se modifica in aplicatia Revisal in sensul diminuarii acesteia corespunzator reducerii timpului de munca si nu se inregistreaza nici indemnizatia aferenta orelor de munca efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munca in baza OUG 132/2020.

Data la care produce efecte, aferenta modificarii specificate mai sus, se completeaza cu data de la care se aplica reducerea timpului de munca in baza OUG 132/2020.

Incetarea reducerii timpului de munca a salariatilor in baza OUG 132/2020 se inregistreaza prin modificarea normei contractului din Norma intreaga conform OUG 132/2020 in Norma intreaga.

Data la care produce efecte, aferenta incetarii reducerii timpului de munca a salariatilor in baza OUG 132/2020, se completeaza cu data de la care se aplica incetarea reducerii timpului de munca.

Sursa: INSPECTIA MUNCII

Repausul periodic

Avatarul lui Marina FlorinaLegislatie si practici de resurse umane

Definitii:
1. Conform art. 133 din Codul Muncii republicat, perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca.
2. Conform DEX, repaus,repausuri,s. n.Stare in care orice functie sau activitate este temporar intrerupta si care are rolul de a reface capacitatea de munca a organismului; odihna, inactivitate. ♦ Suspendare temporara a unei activitati, avand rolul de a restabili capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism. (Din latinesculrepausum).
Ce trebuie sa stim:
1. Pauza de masa:
– In cazul in care durata timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul intern. De regula, pauza de masa nu este inclusa in durata zilnica a timpului de munca.
Tinerii in varsta de…

Vezi articolul original 313 cuvinte mai mult

Calendarul zilelor libere in 2021

Asa cum v-am obisnuit in fiecare an, va prezint mai jos CALENDARUL ZILELOR LIBERE PENTRU ANUL 2021:

Vineri01.01.2021Prima zi a Anului Nou
Sambata02.01.2021A doua zi a Anului Nou
Duminica24.01.2021Ziua Unirii Principatelor Romane
Vineri30.04.2021Vinerea Mare
Sambata01.05.2021Ziua Muncii
Duminica02.05.2021Prima zi de Paste
Luni03.05.2021A doua zi de Paste
Marti01.06.2021Ziua Copilului
Duminica20.06.2021Prima zi de Rusalii
Luni21.06.2021A doua zi de Rusalii
Duminica15.08.2021Adormirea Maicii Domnului (Ziua Marinei)
Marti30.11.2021Ziua Sf. Andrei
Miercuri01.12.2021Ziua Nationala a Romaniei
Sambata25.12.2021Prima zi de Craciun
Duminica26.12.2021A doua zi de Craciun

Pe langa acestea, conform art. 139 alin. (1) din Codul Muncii republicat, se mai acorda cate doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

De asemenea, prin Contractul Colectiv de Munca aplicabil sau Regulamentul Intern, dupa caz, se pot stabili si alte zile libere (articolul 143 din Codul Muncii republicat).

Articolele 140 si 141 din Codul Muncii republicat preved doua categorii de angajati care vor lucra in zilele de sarbatoare legala (daca e cazul):

  1. angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este oblicatorie;
  2. angajatii din locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii angajatorului.

Acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Daca, din motive justificative, nu se acorda zile libere, angajatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Nerespectarea prevederilor Codului Muncii privind obligatia angajatorului de a acorda liber in zilele de sarbatoare legala, precum si compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator sau cu spor la salariu in cazul in care nu se acorda liber, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10000 lei.

Procedura pentru acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor

Completari la OUG 147/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor

In data de 23.10.2020, Guvernul a aprobat completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru parinti in vederea supravegherii copiilor.

Redau, in continuare,

Procedura pentru acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor

in care am inclus si completarile aduse OUG 147/2020, completari prevazute in OUG 182/2020 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 993 din 27 octombrie 2020:

Domeniul de aplicare:

OUG 147/2020 se va aplica tuturor salariatilor din mediul public si privat, pe perioada in care activitatea didactica in unitatile de invatamant, inclusiv in cele de educatie anteprescolara si prescolara, se desfasoara in scenariile 2 si 3, respectiv prezenta prin rotatie la scoala sau exclusiv online.

Unul dintre parinti are dreptul la zile libere pentru supravegherea copiilor, in situatia in care activitatea didactica in unitatile de invatamant, inclusiv in cele de educatie anteprescolara si prescolara, se desfasoara in scenariile 2 si 3, respectiv prezenta prin rotatie la scoala sau exclusiv online.

Numarul zilelor libere se acorda in functie de perioada prevazuta de hotararea Comitetului judetean pentru situatii de urgenta/Comitetului Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

Conditiile de eligibilitate ale salariatilor:

Prevederile OUG 147/2020 se vor aplica parintilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au copii:

  • cu varsta de pana la 12 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau de educatie timpurie anteprescolara; sau
  • cu dizabilitati, cu varsta de pana la 26 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau de educatie timpurie anteprescolara;
  • cu boli cronice pentru care medicul de familie si/sau medicul specialist au emis adeverinte pentru realizarea educatiei la distanta, in contextul pandemic actual.

b) celalalt parinte nu beneficiaza, la randul sau, de zile libere.

De mentionat ca, prevederile noii ordonante pentru completarea OUG 147/2020, zilele libere se vor acorda numai dupa epuizarea optiunilor prevazute de reglementarile legale in vigoare pentru desfasurarea activitatii prin telemunca sau munca la domiciliu.

Prin OUG 147/2020, se stabileste ca, in categoria parintilor, se va incadra, printre altele, adoptatorul, persoana care are copilul in plasament sau sub tutela, parintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap sau cu boli cronice inscrise intr-o unitate de invatamant.

Prevederile OUG 147/2020 nu se aplica in cazul in care unul dintre parinti:

  1. este in concediul pentru cresterea copilului sau in cazul art. 11 alin. (2) din OUG 111/2010 sau beneficiaza de concediu pentru ingrijirea copilului cu dizabilitati pana la 7 ani;
  2. este asistentul personal al unuia dintre copiii aflati in intretinere;
  3. se afla in concediu de odihna/concediu fara plata;
  4. are raportul de munca suspendat in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
  5. nu realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit.

Perioada de acordare a zilelor libere platite:

Persoanele anterior mentionate au dreptul la zile libere platite, pe perioada in care activitatea didactica in unitatile de invatamant, inclusiv in cele de educatie anteprescolara si prescolara, se desfasoara in scenariile 2 si 3, respectiv prezenta prin rotatie la scoala sau exclusiv online.

OUG 147/2020 impune obligatia angajatorului de a acorda zile libere in conditiile de mai sus daca sunt solicitate de catre angajat. Pentru aceasta, unul dintre parinti va depune:

  1. cerere la angajatorul de la care doreste sa beneficieze de acordarea zilelor libere platite in vederea supravegherii copilului,
  2. o declaratie pe proprie raspundere a celuilalt parinte, din care sa rezulte ca acesta nu si-a exercitat acelasi drept prevazut de OUG 147/2020, ca nu are contractul de munca suspendat pentru intreruperea temporara a activitatii angajatorului si ca nu se regaseste in situatiile care exclud aplicabilitatea acestei Ordonante,
  3. o copie a certificatului/certificatelor de nastere al/ale copilului/copiilor sau a documentului care atesta calitatea in care solicita zilele libere, precum si, daca este cazul copia certificatului de incadrare in grad de handicap al copilului ori adultului in varsta de pana la 26 ani,
  4. o copie a adeverintei eliberate de medicul de familie si/sau medicul specialist in cazul copiilor cu boli cronice.

Indemnizatia primita in cazul acordarii zilelor libere platite:

Cuantumul indemnizatiei este de 75% din salariul de baza corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Indemnizatia prevazuta este in suma bruta si este supusa impozitarii si platii contributiilor de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si platii contributiei asiguratorii pentru munca.

Aceste sume pentru plata indemnizatiei se vor deconta din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale numai pe perioada acordarii zilelor libere.

Decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei:

In acest sens, angajatorul va depune o cerere la agentia pentru ocuparea fortei de munca competenta, insotita de:

  1. lista angajatilor care au beneficiat de zilele libere, precum si indemnizatia acordata pe aceasta perioada;
  2. copii de pe statele de plata si pontajele din care reiese acordarea indemnizatiei pentru fiecare zi libera;
  3. declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atesta ca lista prevazuta la lit. a) contine persoanele care indeplinesc conditiile reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2020;
  4. dovada platii impozitului si contributiilor de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si a contributiei asiguratorie pentru munca aferente indemnizatiei pentru fiecare zi libera.

Verificarea de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5) din OUG 147/2020 se face pe baza listelor nominale cu copiii, respectiv cu persoanele evidentiate pe unitati de educatie timpurie anteprescolara, de invatamant sau servicii de zi, intocmite si transmise de catre institutiile publice in a caror coordonare sau subordine se afla unitatile de invatamant sau serviciile de zi in termenul de maximum 10 zile de la decizia de limitare sau suspendare a cursurilor in unitatea de invatamant sau a activitatilor din serviciile de zi.

Decontarea sumelor platite cu titlu de indemnizatie se va face in 15 zile calendaristice de la inregistrarea documentelor.

Sanctiuni:

Neacordarea de catre angajator a zilelor libere in cazul in care angajatul a solicitat acest lucru constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 1.000 lei si 2.000 lei pentru fiecare persoana pentru care se refuza acordarea zilelor libere, in limita a 20.000 lei.

Inregistrarea in REVISAL a reducerii timpului de munca, a salariului si a indemnizatiei conform OUG 132/2020

Conform  art. 1 din OUG 132/2020, 

(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul reducerii temporare a activitatii determinate de instituirea starii de urgenta/alerta/asediu, in conditiile legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munca a salariatilor cu cel mult 50% din durata prevazuta in contractul individual de munca, cu informarea si consultarea sindicatului, a reprezentantilor salariatilor sau a salariatilor, dupa caz, anterior comunicarii deciziei salariatului.

(2) Reducerea timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizia angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare consecutive, angajatorul avand obligatia de stabilire a programului de munca pentru intreaga luna. Reducerea timpului de munca se aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.

(3) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de munca, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile si drepturile salariale aferente se comunica salariatului cu cel putin 5 zile inainte de aplicarea efectiva a masurii si se transmite in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara producerii acesteia.

(4) Pe durata reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) salariatii afectati de masura beneficiaza de o indemnizatie de 75% din diferenta dintre salariul de baza brut prevazut in contractul individual de munca si salariul de baza brut aferent orelor de munca efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munca, in completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Prin urmare, in REVISAL avem de inregistrat, anterior producerii modificarii, urmatoarele:

  1. Modificarea tipului de norma si durata muncii (conform art. 3 lit. (g) din HG 905/2017, angajatorii completeaza in REGISTRU durata timpului de munca si repartizarea acestuia, in cazul contractelor individuale de munca cu timp parțial);
  2. Modificarea salariului de baza si mentionarea indemnizatiei de 75% (conform art. 3 lit. (h) din HG 905/2017, angajatorii completeaza in REGISTRU salariul de baza lunar brut, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca sau, după caz, in contractul colectiv de munca).

In REVISAL, de regula, nu avem predefinit acest tip de indemnizatie. Deci, va trebui sa o definim. Cum facem asta?

In aplicatia REVISAL, tabul ANGAJATOR, ADAUGARE, la:

Nume indemnizatie- trecem: INDEMNIZATIE TIMP DE MUNCA

Descriere- trecem: INDEMNIZATIE TIMP DE MUNCA CONFORM OUG 132/2020


Apoi dam SALVARE!

Acum, avem definit in REVISAL tipul de indemnizatie!

Urmeaza sa modificam tipul de norma, salariul si sa introducem indemnizatia de 75% pentru fiecare salariat afectat de masura:

In aplicatia REVISAL, tabul CONTRACTEMODIFICARE, urmam pasii de mai jos:


Dam salvare modificari si vizualizam raportul salariat: REVISAL – SALARIATI – RAPORTUL PER SALARIAT:
La final din aplicatie – GENERARE REGISTRU, salvam fisierul .RVS intr-o locatie din computer, apoi transmitem registrul la ITM pe portalul https://reges.inspectiamuncii.ro/ .

Cam asta a fost tutorialul meu, daca v-a placut, nu uitati sa dati SHARE si, sa asteptam sa apara Hotararea Guvernului cu privire la procedura de decontare a sumelor, precum si perioada de aplicare a masurii de reducere a timpului de munca conform art. 1 alin. (1) din OUG 132/2020.

UPDATE: Procedura de decontare a sumelor a aparut (HG nr. 719/2020). Asteptam sa apara si formularele de decontare a sumelor. 

Propunere legislativă privind impozitarea zero a industriei HoReCa

In data de 17.08.2020 a  fost inregistrata pentru dezbatere, la Senat, o propunere legislativa privind impozitarea zero a industriei HoReCa


In expunerea de motive, initiatorul vine cu propunerea privind scutirea de la plata impozitelor atat a firmelor, cat si a angajatilor din industria HoReCa, pentru anii fiscali 2020-2021-2022. Totodata, initiatorul mai argumenteaza ca, pandemia de coronavirus, dar si masurile restrictive instaurate de autoritati, au facut ca industria HoReCa sa fie in prezent cea mai afectata, inregistrand un declin brusc care a dus la scaderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fata de anul trecut si a determinat suspendarea activitatii in cazul a peste 40% dintre operatori.

Astfel, potrivit art. 1 din lege,

(1) Contribuabilii obligati la plata impozitului specific unor activitati, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, precum si contribuabilii platitori de impozit pe venit, sunt scutiti de la plata impozitelor pentru anii fiscali 2020,2021 si 2022.

(2) Persoanele juridice prevazute la Art. 1 alin (1), sunt scutite de la plata impozitelor pentru angajati pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022.

(3) Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor, ca urmare a desfasurarii activitalii pe baza de contract individual de munca, cu persoane juridice romane care desfasoara activitati dintre cele prevazute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022, sunt scutiti de la plata impozitului pe venit.

(4) Prin derogare de la prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prezenta lege reglementeaza impozitul specific pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN

5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 

5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 

5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 

5590 – „Alte servicii de cazare”, 

5610 – „Restaurante”, 

5621 – „Activitati de alimentatie(catering) pentru evenimente”, 

5629 – „Alte servicii de alimentatie n.c.a.”,

5630 – „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Studiu de caz: Ajutor de inmormantare vs. Ajutor de deces

Cu toate ca cele doua notiuni ajutor de inmormantare si ajutor de deces fac referire la acelasi eveniment, ele se diferentiaza in functie de sursa din care sunt suportate.

Astfel:

Ajutorul de inmormantare este suportat de angajator din fondurile proprii si cuantumul acestuia este prevazut printr-o clauza in contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate si/sau contractul individual de munca, dupa caz. 

Ajutorul de inmormantare se acorda in cazul decesului salariatului sau al unui membru din familia acestuia. Se considera membru de familie:

  • sotul sau sotia;
  • copii proprii, copii adoptati, copii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca iti continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, precum si copii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inaintea varstelor mentionate;
  • parintii si bunicii oricaruia dintre soti

Ajutorul de inmormantare nu este un venit impozabil atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, daca clauzele din contractele de munca sau prevederile din legi speciale prevad acordarea acestuia.

Daca ajutorul de inmormantare se acorda de catre angajator din fonduri proprii, respectand prevederile contractului individual de munca si/sau contractului colectiv de munca, 

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces si nu este conditionat de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Ajutorul de deces se acorda in cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita unei singure persoane care poate fi, dupa caz sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau oricare persoana care dovedeste cu acte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces, daca nu exista alta solicitare din partea persoanelor mentionate mai sus.

In cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita asiguratului sau pensionarului al carui membru de familie a decedat.

In situatia in care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru munca, in varsta de peste 18 ani, ajutorul de deces se acorda cu conditia prezentarii unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurarilor sociale, prin care se atesta cauza care l-a facut inapt pentru munca si data ivirii acesteia.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut.

Ajutorul de deces se achita in termen de 3 zile lucratoare de la solicitare de catre:

  1. Casa Teritoriala de Pensii, in cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
  2. Institutia care gestioneaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul decesului somerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.