Categorie: Fără categorie

8 tipuri de manageri toxici

Studiu de caz: Concediu medical cod 01 dupa cod 06. Lipsa stagiu de cotizare

In situatia in care unui asigurat i se acorda doua sau mai multe concedii medicale pentru aceeasi afectiune, fara intrerupere intre ele, durata lor se cumuleaza, iar plata se suporta conform art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume: primele 5 zile calendaristice de catre angajator, urmatoarele din bugetul FNUASS. In aceasta situatie, la calculul indemnizatiilor pentru certificatele de concediu medical in continuare se mentine baza de calcul determinata pentru certificatul de concediu medical initial.
In consecinta, intotdeauna cand exista un certificat medical in continuare acesta va fi privit ca facand parte din concediu initial. Astfel, stagiul de cotizare se verifica in raport cu certificatul medical initial. De asemenea, se pastreaza baza de calcul al concediului medical initial.  
In situatia in care unui asigurat i se acorda in aceeasi luna doua sau mai multe concedii medicale pentru afectiuni diferite, fara intrerupere intre ele, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se calculeaza si se plateste separat, iar plata se suporta conform art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
In aceasta situatie, se va plati concediu medical cod 06 iar pentru concediu medical cod 01 se va verifica daca salariatul indeplineste conditia stagiului de cotizare de 6 luni in ultimele 12 anterioare lunii in care a fost acordat concediu medical initial.
Daca un salariat nu indeplineste conditia stagiului de cotizare, acesta nu are dreptul la concediu medical si indemnizatie de incapacitate temporara de munca.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, asiguratii beneficiaza de concedii si indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementarilor in vigoare, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) indeplinesc stagiul minim de asigurare prevazut la art. 7 din OUG 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) prezinta adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12/24 de luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.
In concluzie, una dintre conditiile prevazute de lege pentru ca un salariat sa beneficieze de concediu medical si indemnizatie de incapacitate temporara de munca este ca acesta sa indeplineasca stagiu de cotizare. 

Actualizare COR 21.9.2018

A fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 810 din 21 septembrie 2018, Ordinul nr. 1943/4869/2018 privind modificarea și completarea Clasificării ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011.
Astfel, Clasificarea ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează cu noile ocupații practicate în cadrul economiei naționale, prevăzute în lista de mai jos:

Nr. crt.
Denumire ocupație
Cod COR
1.
expert dezvoltare durabilă
242232
2.
inginer auditor/evaluator sisteme de management de mediu
214311
3.
inginer de cercetare în protecția mediului
214309
4.
inginer în gestiunea integrată a deșeurilor municipale/industriale
214307
5.
inginer mecatronist
214491
6.
inginer pentru controlul poluării mediului
214306
7.
inginer sisteme de transport operațional
214493
8.
inginer sisteme informatice pentru instalații și procese de depoluare
214310
9.
inginer tehnologii informatice în protecția mediului
214308
10.
inginer tehnolog în protecția mediului
214305
11.
inginer utilaje gospodărie comunală și ecologizare/salubrizare
214492
12.
instructor în poligonul de tragere
342309
13.
logistician în transporturi
214955
14.
manager sisteme de transport
132454
15.
recepționer-distribuitor
432113
15.
specialist operare sisteme de poziționare dinamică
214945
16.
surveyor maritim
311538
17.
surveyor fluvial
311539
18.
tehnician mentenanță a sistemelor de poziționare dinamică
311537

Certificate medicale care se platesc fara stagiu de cotizare

Conform art. 9 din OUG 158/2005 actualizata, asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, în cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului.

Totodata, OUG 158/2005, stabilește ca si concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara stagiu de cotizare.
Astfel, certificatele medicale cu urmatoarele coduri se platesc fara stagiu de cotizare:
05 – Boala infecto-contagioasa din grupa A
06 – Urgenta medico-chirurgicala
12 – Tuberculoza
14 – Neoplazii, SIDA
15 – Risc maternal
Actualizare:
07 – carantina (Covid-19)

51 – boala infecto-contagioasa pentru care s-a instituit masura izolarii (Covid-19)

Acordarea unei zile lucratoare libere pe an pentru ingrijirea sanatatii copilului

Temei legal:

Ziua lucratoare libera pentru ingrijirea sanatatii copilului se acorda in conditiile prevazute de Legea 91/2014, in scopul de a asigura posibilitatea parintilor sau reprezentantilor legali ai copilului de a verifica anual starea de sanatate a acestuia.




Cine beneficiaza de ziua libera:

Titularii dreptului la liber sunt parintii, respectiv reprezentantii legali ai copilului, asigurati in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat.
Persoanele respective au dreptul la liber pentru ingrijirea sanatatii copilului, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale aferente.
Sunt considerati copii minori aflati in ingrijirea si intretinerea parintilor sau a reprezentantilor legali cei cu varste cuprinse intre 0-18 ani.
Pentru familiile sau persoanele cu 2 copii se acorda tot o zi lucratoare libera pe an, pentru ingrijirea sanatatii copiilor, ca si in cazul unui singur copil.
Pentru familiile sau persoanele cu 3 sau mai multi copii se acorda doua zile lucratoare libere pe an, consecutive sau separate, dupa cum decide angajatorul.
In cazul in care niciunul dintre parinti, respectiv dintre reprezentantii legali ai copilului nu va solicita ziua lucratoare libera, aceasta nu se va reporta in anul viitor calendaristic.
Angajatorii sunt obligati sa acorde ziua lucratoare libera pentru ingrijirea sanatatii copilului in cazul in care angajatul o cere.
In cazul mai multor cereri simultane din partea angajatilor pentru acordarea liberului, care depasesc 5% din numarul total de angajati, angajatorul va programa, prin rotatie, zilele lucratoare libere, astfel incat sa nu ii fie afectata activitatea.
Nerespectarea de catre angajatori a prevederilor prezentei legi constituie contraventie si se sanctioneaza de catre Inspectia Muncii cu amenda cuprinsa intre 500 si 1.500 lei.

Conditii pentru a beneficia de ziua libera:

Pentru a beneficia de ziua lucratoare libera prevazuta la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucratoare libere pe an pentru ingrijirea sanatatii copilului parintele sau reprezentantul legal al copilului depune cererea la angajator cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de vizita la medic. 
Vizita la medic poate fi efectuata in sistemul public de sanatate sau in sistemul privat.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 91/2014, la cerere se ataseaza o copie a documentului din care sa rezulte calitatea de parinte, respectiv de reprezentant legal al copilului, dupa caz, precum si o declaratie pe propria raspundere ca in anul respectiv celalalt parinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucratoare libera si nici nu o va solicita. 
Dupa efectuarea controlului medical, parintele sau reprezentantul legal al copilului are obligatia de a prezenta medicului de familie al copilului documentele ce contin rezultatul controlului medical. 
Pe baza documentelor prezentate de parinte sau, dupa caz, de reprezentantul legal al copilului, medicul de familie al copilului elibereaza o adeverinta, din care rezulta efectuarea controlului medical.
In situatia in care ziua libera a fost acordata in cursul anului scolar, iar copilul frecventeaza o forma de invatamant preuniversitar, medicul de familie va elibera si o scutire medicala pentru copil.
Ziua lucratoare libera acordata se justifica prin depunerea la angajator a adeverintei eliberata de catre medicul de familie fara perceperea de taxe, in termen de 5 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia.

Fisiere atasate:


10 Admirable Attributes of a Great Employee

Detalii privind acordarea indemnizatiei pentru concediul de crestere a copilului


In conformitate cu  prevederile art. 11 din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, dreptul la concediul pentru cresterea copilului  pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii s-au nascut incepand cu data de 1 martie 2012 in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
– cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
– in situatia in care persoana  nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
Persoana care a solicitat initial concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
In aplicarea prevederilor art. 11 din ordonanta de urgenta, celalalt parinte sau cealalta persoana care nu a solicitat dreptul la indemnizatie poate solicita acest drept, daca indeplineste conditiile de acordare, oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.
Daca dreptul propriu la concediu si indemnizatie nu se solicita de catre celalalt parinte, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului acordat primului parinte se reduc cu o luna. In aceasta situatie, persoana indreptatita care se afla in concediu pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata acordat de angajator sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
In cazul persoanei singure sau in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, prevederile art. 11 din ordonanta de urgenta nu se aplica.
Pe perioada in care cealalta persoana beneficiaza de dreptul la concediul propriu de crestere a copilului de cel putin o luna, dreptul celuilalt parinte la indemnizatia pentru cresterea copilului se suspenda.
Prevederile  nu se aplica in situatia in care persoana indreptatita solicita numai acordarea stimulentului de insertie sau acesta este solicitat cu cel putin 3 luni inainte de implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.
In cazul in care celalalt parinte nu respecta prevederile legale in ceea ce priveste luna cuvenita celuilalt parinte, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului sau, dupa caz, acordarea stimulentului de insertie se reduc cu o luna.
In situatia in care persoana indreptatita nu solicita dreptul la concediul propriu de cel putin o luna, aceasta are obligatia de a anunta in scris Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala, In situatia in care persoana indreptatita nu anunta, concediul si indemnizatia sau, dupa caz, acordarea stimulentului de insertie se reduc, din oficiu, cu o luna.
In situatia suprapunerii drepturilor de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, drepturile  pot fi solicitate de celalalt parinte care indeplineste conditiile de acordare la finalizarea concediului si a indemnizatiei pentru cresterea celui din urma copil, drepturile respective fiind netransferabile pentru o perioada de luni cel putin egala cu numarul de suprapuneri inregistrate in perioada totala a concediilor suprapuse si cumulate.

Sursa: A.J.P.I.S. Alba

Zile libere platite pentru evenimente deosebite

Conform art. 152 din Legea 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite care nu se includ in durata concediului de odihna.
Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Pentru salariatii din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, acordarea zilelor libere platite pentru evenimente familiale deosebite este reglementata prin hotararea nr. 250/1992. Astfel, salariatii din sectorul public si bugetar au dreptul la zile de concediu platite pentru evenimente familiale deosebite, in urmatoarele cazuri:
  • casatoria salariatului – 5 zile;
  • nasterea sau casatoria unui copil – 3 zile;
  • decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul II a salariatului – 3 zile.

In sectorul privat, acordarea acestor zile libere pentru evenimente deosebite se face prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, specificandu-se si modalitatea de acordare a acestora.

Cu toate ca, contractul colectiv de munca la nivel national a fost abrogat, in practica, inca se mai folosesc prevederile referitoare la acordarea zilelor libere platite pentru evenimente deosebite. Astfel, salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite, dupa cum urmeaza:
  • casatoria salariatului – 5 zile;
  • casatoria unui copil – 2 zile;
  • nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;
  • decesul sotului, copilului, parintilor socrilor – 3 zile;
  • decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
  • donatorii de sange – conform legii;
  • la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutatea domiciliului in alta localitate – 5 zile. 

In ambele cazuri, concediul platit pentru evenimente deosebite se acorda la cererea solicitantului pe baza documentelor aferente, de conducerea unitatii, iar indemnizatia cuvenita se stabileste la fel ca si in cazul concediului de odihna.

Deducerea personala in 2018

Conform O.U.G. 79/2017 care modifică Legea 227/2005 – Noul Cod Fiscal, începând de la 01.01.2018, deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:  
  • pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;  
  • pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;  
  • pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;  
  • pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;  
  • pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.  

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit următorului tabel:
Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere
de la ….. la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers.
4 pers.		 4 și peste
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală. 
Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar, cu excepția veniturilor provenite din: 
  • bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat,
  • premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice/paralimpice,
  • premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România.
  • pensiile de urmaș cuvenite conform legii, precum și a prestațiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt considerați întreținuți.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele montane, precum și persoanele condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
Deducerea personală se acordă acolo unde salariatul declară funcția de bază și nu se fracționează în funcție de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parțial, la funcția de bază.

Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreținere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, adeverința de venit a persoanei întreținute sau declarația pe propria răspundere și altele. Documentele vor fi prezentate în original și în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.

Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influență asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată și această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înștiințeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.

În situația în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior apariției evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.

Cazuri de suspendare CIM din initiativa angajatorului (intreruperea temporara a activitatii)

Potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de munca (CIM) poate fi suspendat “in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”.

Pentru a interveni acest caz de suspendare, angajatorul ori are activitate redusa ori intrerupta temporar, aceasta intrerupere fiind generata in special de dificultatile economice.
In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.
Asadar, angajatorul are dreptul sa elimine o zi de lucru din durata normala de lucru a salariatilor stabilita saptamanal la 5 zile exclusiv in cazul reducerii temporare a activitatii pentru motivele si cu respectarea perioadei prevazute de lege. Daca nu exista astfel de motive economice, tehnologice, structurale sau similare care sa duca la reducerea temporara a activitatii angajatorului, acesta nu poate dispune reducerea programului de lucru.
Totodata, conform dispozitiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii, republicat, angajatorul are posibilitatea luarii deciziei de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile numai dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Asadar, consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, este obligatorie.
Anterior consultarii, angajatorul trebuie sa transmita date sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz, pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza.
Informarea si consultarea salariatilor se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.
Pentru a face dovada indeplinirii obligatiei care incumba angajatorului, comunicarile catre salariatii reprezentati potrivit legii apreciem ca vor fi incheiate in forma scrisa.
Ulterior consultarii sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor, daca nu s-au gasit alte solutii pentru rezolvarea situatiei, reducerea programului de lucru va fi aprobata de organul competent potrivit actului constitutiv al societatii.
Prin urmare, durata somajului tehnic va fi stabilita cu consultarea sindicatelor nefiind reglementata o durata minima sau maxima.
Astfel, angajatorul care intampina astfel de probleme are 3 posibilitati:
1. fie intrerupe sau reduce temporar activitatea fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare cu plata unei indemnizatii de cel putin 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.
Modalitatea in care salariatii urmeaza sa se afle la dispozitia angajatorului in cazul somajului tehnic nu este prevazuta de legiuitor ea se va putea stabili prin contractul colectiv de munca.
2. fie reduce saptamana de lucru de la 5 la 4 zile conform art. 52 alin. (3) din Codul muncii cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor , dupa caz.
Astfel, in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului.
3. fie acorda zile libere platite in baza art. 122 alin. (3) din Codul muncii din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
A. Daca angajatorul decide intreruperea temporara a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare (somaj tehnic), salariatul va fi pontat in somaj tehnic, pe durata somajului tehnic se plateste o indemnizatie de cel putin 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Pe durata somajului tehnic contractul de munca se suspenda, suspendarea se inregistreaza in Revisal.
B. Daca angajatorul decide sa reduca saptamana de lucru de la 5 la 4 zile pe saptamana, saptamanal va suspenda contractele de munca pentru ziua nelucrata, ziua nu se plateste, suspendarea se inregistreaza in Revisal.
C. Daca angajatorul decide sa acorde zile libere platite in baza art. 122 alin. (3) din Codul muncii din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. Se ponteaza zilele libere platite conform art. 122 alin. (3) din Codul muncii, se platesc, nu se suspenda contractul de munca, nu se inregistreaza nimic in Revisal.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul muncii, pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3).
Astfel, indemnizatia minima pe durata somajului tehnic se calculeaza la salariul de baza al salariatului. 
Incepand cu data de 01 ianuarie 2018, contributiile sociale obligatorii  datorate pentru veniturile salariale si asimilate salariilor in cazul conditiilor normale de munca sunt urmatoarele:
a) contributia de asigurari sociale, datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor bugetului asigurarilor sociale de stat in cota de 25%;
b) contributia de asigurari sociale de sanatate, datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in cota de 10%;
c) contributia asiguratorie pentru munca, datorata bugetului general consolidat de angajator in cota de 2,25%.
Totodata, asupra indemnizatiei se calculeaza impozit pe venit in cota de 10%.

Sursa: Legislatia Muncii.ro