Inregistrarea in REVISAL a reducerii timpului de munca, a salariului si a indemnizatiei conform OUG 132/2020

Conform  art. 1 din OUG 132/2020, 

(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul reducerii temporare a activitatii determinate de instituirea starii de urgenta/alerta/asediu, in conditiile legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munca a salariatilor cu cel mult 50% din durata prevazuta in contractul individual de munca, cu informarea si consultarea sindicatului, a reprezentantilor salariatilor sau a salariatilor, dupa caz, anterior comunicarii deciziei salariatului.

(2) Reducerea timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizia angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare consecutive, angajatorul avand obligatia de stabilire a programului de munca pentru intreaga luna. Reducerea timpului de munca se aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.

(3) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de munca, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile si drepturile salariale aferente se comunica salariatului cu cel putin 5 zile inainte de aplicarea efectiva a masurii si se transmite in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara producerii acesteia.

(4) Pe durata reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) salariatii afectati de masura beneficiaza de o indemnizatie de 75% din diferenta dintre salariul de baza brut prevazut in contractul individual de munca si salariul de baza brut aferent orelor de munca efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munca, in completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Prin urmare, in REVISAL avem de inregistrat, anterior producerii modificarii, urmatoarele:

  1. Modificarea tipului de norma si durata muncii (conform art. 3 lit. (g) din HG 905/2017, angajatorii completeaza in REGISTRU durata timpului de munca si repartizarea acestuia, in cazul contractelor individuale de munca cu timp parțial);
  2. Modificarea salariului de baza si mentionarea indemnizatiei de 75% (conform art. 3 lit. (h) din HG 905/2017, angajatorii completeaza in REGISTRU salariul de baza lunar brut, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca sau, după caz, in contractul colectiv de munca).

In REVISAL, de regula, nu avem predefinit acest tip de indemnizatie. Deci, va trebui sa o definim. Cum facem asta?

In aplicatia REVISAL, tabul ANGAJATOR, ADAUGARE, la:

Nume indemnizatie- trecem: INDEMNIZATIE TIMP DE MUNCA

Descriere- trecem: INDEMNIZATIE TIMP DE MUNCA CONFORM OUG 132/2020


Apoi dam SALVARE!

Acum, avem definit in REVISAL tipul de indemnizatie!

Urmeaza sa modificam tipul de norma, salariul si sa introducem indemnizatia de 75% pentru fiecare salariat afectat de masura:

In aplicatia REVISAL, tabul CONTRACTEMODIFICARE, urmam pasii de mai jos:


Dam salvare modificari si vizualizam raportul salariat: REVISAL – SALARIATI – RAPORTUL PER SALARIAT:
La final din aplicatie – GENERARE REGISTRU, salvam fisierul .RVS intr-o locatie din computer, apoi transmitem registrul la ITM pe portalul https://reges.inspectiamuncii.ro/ .

Cam asta a fost tutorialul meu, daca v-a placut, nu uitati sa dati SHARE si, sa asteptam sa apara Hotararea Guvernului cu privire la procedura de decontare a sumelor, precum si perioada de aplicare a masurii de reducere a timpului de munca conform art. 1 alin. (1) din OUG 132/2020.

UPDATE: Procedura de decontare a sumelor a aparut (HG nr. 719/2020). Asteptam sa apara si formularele de decontare a sumelor. 

Propunere legislativă privind impozitarea zero a industriei HoReCa

In data de 17.08.2020 a  fost inregistrata pentru dezbatere, la Senat, o propunere legislativa privind impozitarea zero a industriei HoReCa


In expunerea de motive, initiatorul vine cu propunerea privind scutirea de la plata impozitelor atat a firmelor, cat si a angajatilor din industria HoReCa, pentru anii fiscali 2020-2021-2022. Totodata, initiatorul mai argumenteaza ca, pandemia de coronavirus, dar si masurile restrictive instaurate de autoritati, au facut ca industria HoReCa sa fie in prezent cea mai afectata, inregistrand un declin brusc care a dus la scaderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fata de anul trecut si a determinat suspendarea activitatii in cazul a peste 40% dintre operatori.

Astfel, potrivit art. 1 din lege,

(1) Contribuabilii obligati la plata impozitului specific unor activitati, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, precum si contribuabilii platitori de impozit pe venit, sunt scutiti de la plata impozitelor pentru anii fiscali 2020,2021 si 2022.

(2) Persoanele juridice prevazute la Art. 1 alin (1), sunt scutite de la plata impozitelor pentru angajati pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022.

(3) Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor, ca urmare a desfasurarii activitalii pe baza de contract individual de munca, cu persoane juridice romane care desfasoara activitati dintre cele prevazute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, pentru anii fiscali 2020, 2021 si 2022, sunt scutiti de la plata impozitului pe venit.

(4) Prin derogare de la prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prezenta lege reglementeaza impozitul specific pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN

5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 

5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 

5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 

5590 – „Alte servicii de cazare”, 

5610 – „Restaurante”, 

5621 – „Activitati de alimentatie(catering) pentru evenimente”, 

5629 – „Alte servicii de alimentatie n.c.a.”,

5630 – „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Studiu de caz: Ajutor de inmormantare vs. Ajutor de deces

Cu toate ca cele doua notiuni ajutor de inmormantare si ajutor de deces fac referire la acelasi eveniment, ele se diferentiaza in functie de sursa din care sunt suportate.

Astfel:

Ajutorul de inmormantare este suportat de angajator din fondurile proprii si cuantumul acestuia este prevazut printr-o clauza in contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate si/sau contractul individual de munca, dupa caz. 

Ajutorul de inmormantare se acorda in cazul decesului salariatului sau al unui membru din familia acestuia. Se considera membru de familie:

  • sotul sau sotia;
  • copii proprii, copii adoptati, copii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca iti continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, precum si copii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inaintea varstelor mentionate;
  • parintii si bunicii oricaruia dintre soti

Ajutorul de inmormantare nu este un venit impozabil atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, daca clauzele din contractele de munca sau prevederile din legi speciale prevad acordarea acestuia.

Daca ajutorul de inmormantare se acorda de catre angajator din fonduri proprii, respectand prevederile contractului individual de munca si/sau contractului colectiv de munca, 

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces si nu este conditionat de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Ajutorul de deces se acorda in cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita unei singure persoane care poate fi, dupa caz sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau oricare persoana care dovedeste cu acte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces, daca nu exista alta solicitare din partea persoanelor mentionate mai sus.

In cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achita asiguratului sau pensionarului al carui membru de familie a decedat.

In situatia in care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru munca, in varsta de peste 18 ani, ajutorul de deces se acorda cu conditia prezentarii unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurarilor sociale, prin care se atesta cauza care l-a facut inapt pentru munca si data ivirii acesteia.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut.

Ajutorul de deces se achita in termen de 3 zile lucratoare de la solicitare de catre:

  1. Casa Teritoriala de Pensii, in cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
  2. Institutia care gestioneaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul decesului somerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
%d blogeri au apreciat: