Noutati legislative 2019

Iata ca Noul An bate la usa si ne aduce noi modificari. Dupa cum bine ati aflat deja din Media, in data de 28.12.2018 a fost adoptata o Ordonanta (n.r. OUG 114/2018) privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, aceasta fiind publicata azi, 29.12.2018 si in Monitorul Oficial. Aceasta Ordonanta aduce, printre altele, si stabilirea salariului  minim brut pe tara garantat in plata diferentiat pentru anumite domenii  de activitate, introducandu-se astfel masuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
Dar, sa o luam pe indelete, spicuind din textul Ordonantei:
Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se mentine la 1.100 lei si incepand cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majoreaza cu 15% si este de 1.265 lei.
Incepand cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobata prin Legea nr. 196/2009, cu modificarile ulterioare, se mentine la 640 lei si incepand cu 1 septembrie 2019 se majoreaza cu 10% si este de 704 lei.
In anul 2019, indicele de corectie prevazut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 1,20.
Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu 1 ianuarie 2019, salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de incadrare, se majoreaza cu 1/4 din diferenta dintre salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare prevazute de lege pentru anul 2022 si cel/cea din luna decembrie 2018. Aceste prevederi nu se aplica personalului salarizat potrivit art. 11 si art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, incepand cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, se mentine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditi. 
Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada 2019 – 2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora. Prin exceptie, pentru activitatea desfasurata de personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, se acorda drepturile prevazute de legislatia in vigoare in luna iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezinta solda de functie/salariul de functie cuvenit(a).
Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, aduce modificari si ea. Astfel, dupa articolul 375 se introduce un articol nou, art.375^1, cu urmatorul cuprins: ”Art. 375^1- Persoanele juridice care realizeaza incasari din activitati publicitare la produse din tutun si bauturi alcoolice contribuie cu o cota de 12% din valoarea acestor incasari, dupa deducerea taxei pe valoarea adaugata, care se constituie venit la bugetul de stat.”
Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:

La Articolul 4 se introduc 3 noi alineate, respectiv alineatele (6), (7) si (8),cu urmatorul cuprins:
„(6) O persoana nu poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari, cu exceptia zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an calendaristic.
(7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod continuu in activitatile de tip zilier.
(8) Daca activitatea depusa de zilier necesita o perioada mai mare decat cea prevazuta la alin.(7), acesta poate fi utilizat pe baza de contract de munca pe perioada  determinata.”
Alineatul (1) de la Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
” (1) Munca necalificata cu caracter ocazional se poate presta in urmatoarele domenii prevazute in Clasificarea activitatilor din economia nationala, actualizata:
a) agricultura, vanatoare si servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit si acvacultura – diviziunea 03;”
La alineatul (1) de la articolul 14, dupa litera h) se introduce o noua litera, respectiv litera j), cu urmatorul cuprins:
„j) nerespectarea de catre zilier a prevederilor art.4, alin.(6) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 2.000 lei.”
Alineatul (3) al articolului 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.”

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 60, dupa punctul 4 se introduce un nou punct,  punctul 5  cu urmatorul cuprins:”5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru  care sunt indeplinite urmatoarele conditii:a) angajatorii desfasoara activitatii  in sectorul constructii care cuprind: i) activitatea de constructii definita la codul CAEN 41.42.43 – Sectiunea F –CONSTRUCTIIii) domeniile de producere a materialelor de constructii, definite de urmatoarele coduri CAEN:2312- Prelucrarea si fasonarea sticlei plate; 2331- Fabricarea placilor si dalelor din ceramic;2332- Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;2361- Fabricarea produselor din beton pentru constructii;2362- Fabricarea produselor din ipsos pentru contructii;2363- Fabricarea betonului;2364- Fabricarea mortarului;2369- Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;2370- Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;2223- Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;1623- Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;2512- Fabricarea de usi si ferestre din metal;2511- Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;0811- Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;0812- Extractia pietrisului si nisipului;711- Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica;b) angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala, calculata cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care aplica scutirea; c) veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice  pentru care se aplica scutirea, sunt cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei lunar, inclusiv si sunt realizate in baza contractului individual de munca;d) scutirea se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17), iar Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate reprezinta declaratie pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiilor de aplicare a scutirii.”
Dupa articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 1381 care va avea urmatorul cuprins:”ART. 1381Prevederi speciale pentru domeniul constructiilor     (1) In perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, cota contributiei de asigurari sociale prevazuta la art. 138 lit.a) se reduce  cu cota de 3,75%. (2) Persoanele prevazute la alin. (1) care datoreaza contributia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contributii in limita cotei prevazute la alin. (1).(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17).”

Astfel, in domeniul constructiilor, in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028, cota CAS in conditii normale de munca, datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati va fi de 21,25%.

Articolul 140 se modifica si va avea urmatorul cuprins:”Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora(1)    Pentru persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunara de calcul pentru contributia de asigurari sociale o reprezinta suma castigurilor brute prevazute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra carora se datoreaza contributia, pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite, speciale sau in alte conditii de munca.(2) Nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorata de angajatorii care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, veniturile  din salarii si asimilate salariilor realizate de persoanele fizice realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu acesti angajatori, in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.”
La articolul 146, alineatele (5) si (51) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:”(5) Calculul contributiei de asigurari sociale datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si de catre institutiile prevazute la art. 136 lit. d) – f) se realizeaza prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, dupa caz, asupra bazelor lunare de calcul prevazute la art. 139, art. 143 – 145, dupa caz, in care nu se includ veniturile prevazute la art. 141 si 142.(51) Contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, calculata potrivit alin. (5), nu poate fi mai mica decat nivelul contributiei de asigurari sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, dupa caz, asupra salariului de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ.”
La articolul 146, dupa alineatul (54) se introduce un nou alineat, alineatul (55), cu urmatorul cuprins:„(55) In situatia in care, prin hotarare a Guvernului se utilizeaza, in aceeasi perioada, mai multe valori ale salariului minim brut pe tara, diferentiat in functie de studii, de vechime sau alte criterii prevazute de lege,  in aplicarea prevederilor alin. (51) se ia in calcul valoarea salariului minim brut pe tara prevazuta pentru categoria de persoane pentru care se datoreaza contributia.”

Adica, 2080 lei, inclusiv pentru contractele part-time.

 La articolul 154 alinatul (1),  dupa litera q) se introduce o noua litera, litera r)  cu urmatorul cuprins:„r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 60 pct. 5, in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.” 

Astfel, persoanele care desfasoara activitate in baza contractelor de munca incheiate cu angajatori ce activeaza in domeniul constructiilor, vor fi scutite de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028.

Articolul 220.3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:” Cota contributiei asiguratorie pentru munca (1)  Cota contributiei asiguratorie pentru munca este de 2,25%.        (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, cota contributiei asiguratorie pentru munca se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constituit in baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, in cazul angajatorilor care desfasoara activitati  in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5.”
La articolul 220.6, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu urmatorul cuprins:”(41) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, contributia asiguratorie pentru munca incasata la bugetul de stat de la angajatorii care desfasoara activitati in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art 60 pct. 5, se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constituit in baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare.”

Legea 53/2003 – Codul Muncii:

Dupa alineatul (1^) al articolului 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (1^3), cu urmatorul cuprins:„(1^3) Prin hotarare a Guvernului se poate stabili salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata pentru anumite domenii de activitate. ”

Astfel, pentru a pune in aplicare cu prevederile Acordului incheiat in data de 29.11.2018 intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii pentru sectorul constructii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotarare a Guvernului  niveluri ale salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiate pe domenii de activitate. 

  • N.R. Deducand din textul Ordonantei, salariul de baza minim diferentiat pentru ramura constructiilor in perioada 01.01.2019 – 31.12.2028 va fi de 3000 lei fara a include sporuri si alte adaosuri pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna.

Formulare obligatorii: Declaratia 205

Conform prevederilor art. 132 alin. (3) din Legea 227/2015, platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv. Astfel, potrivit prevederilor art. 133 alin. (1) din Legea 227/2015 pentru veniturile realizate in anul fiscal 2015, obligatiile fiscale sunt cele in vigoare la data realizarii venitului. In concluzie, pentru anul 2015, platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligatia depunerii unei declaratii (formularul 205) informative privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit pana cel tarziu 29.02.2016 (inclusiv)!!!.
Formularul 205 este cel aprobat prin OPANAF 3605/09.12.2015 si se completeaza si depune de către platitorii de venituri, potrivit titlului III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare pentru urmatoarele tipuri de venituri: 
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuala; 
  • venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de agent; 
  • venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; 
  • venituri din activitati independente realizate intr-o forma de asociere cu o persoană juridica, microintreprindere; 
  • venituri sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni similare; 
  • venituri obtinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii, potrivit art.78 alin.(1) lit.f) din Legea 571/2003 – Codul fiscal; 
  • castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise; 
  • venituri din salarii
  • venituri din dividende; 
  • venituri din dobanzi; 
  • castiguri din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise si al partilor sociale; 
  • venituri din lichidarea persoanei juridice; 
  • venituri din premii; 
  • venituri din jocuri de noroc; 
  • venituri din pensii; 
  • venituri din arendare; 
  • venituri din alte surse. 

In cazul in care, in cursul anului, la nivelul aceluiasi platitor, au fost efectuate plati privind mai multe tipuri de venituri prevazute la punctul 1, se completeaza un singur formular. 
Pentru fiecare tip de venit platit se genereaza in acelasi formular cate un tabel, inscriindu-se datele corespunzatoare, aferente anului de raportare, pe beneficiari de venit.

Acordarea deducerii personale in 2016


Conform Noului Cod Fiscal intrat in vigoare de la 01.01.2016, deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1500 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere: 300 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere: 400 lei;
– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere: 500 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere: 600 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere: 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1501 si 3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei, nu se acorda deducere personala.

Sunt considerate persoane in intretinere sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 300 lei lunar, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 62 lit. o), w) si x) din Legea 2272015 si/sau a pensiilor de urmas cuvenite conform legii, precum si a prestatiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. Exceptie fac copiii minori ai contribuabililor, caz in care suma reprezentand deducerea personala se atribuie fiecarui contribuabil in intretinerea caruia/carora se afla acestia.
Copiii minori in varsta de pana la 18 ani impliniti ai contribuabilului/contribuabililor sunt considerati intretinuti.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere, persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10000mp in zonele colinare si de ses si de peste 20000mp in zonele montane.

Deducerea personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
Deducerea personala nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Totodata, s-a aprobat si calculatorul pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii la functia de baza. Astfel:

–lei –

Venit brut lunar din salarii (VBL)
Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere
Fără persoane în întreţinere
Cu o persoană în întreţinere
Cu 2 persoane în întreţinere
Cu 3 persoane în întreţinere
Cu 4 sau mai multe persoane în întreţinere
Până la 1.500
300
400
500
600
800
De la 1.501 la 3.000
300 x [1 – (VBL – 1.500)/1.500]
400 x [1 – (VBL – 1.500)/1.500]
500 x [1 – (VBL – 1.500)/1.500]
600 x [1 – VBL – 1.500)/1.500]
800 x [1 – VBL – 1.500)/1.500]
Peste 3.001
0
0
0
0
0


De aici puteti descarca:
1. O.M.F.P. nr. 52/2016 privind aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii la functia de baza;

2. Model de declaratie pe propria raspundere a salariatului privind persoanele aflate in intretinerea sa.


HR de sfarsit de an si.. inceput de an nou

Semne bune anul anul are si incepe cu-o majorare! 🙂
Prin urmare, conform H.G. nr. 871 din 14.11.2013, incepand cu 01.01.2014, salariul de baza minim brut pe economie se stabileste la 850 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168 ore in medie pentru anul 2014, reprezentand 5,059 lei/ora.

Cate zile libere vom avea in 2014? Pai, sa rasfoim putin calendarul. Astfel:

  • 1 ianuarie – Prima zi a Anului Nou (miercuri)
  • 2 ianuarie – A doua zi a Anului Nou (joi)
  • 20 aprilie – Prima zi de Pasti (duminica)
  • 21 aprilie – A doua zi de Pasti (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (joi)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminica)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfantul Andrei (duminica)
  • 1 decembrie – Ziua Nationala (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Craciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Craciun (vineri)

La acestea se mai adauga doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Dupa cum veti observa, din cele 12 sarbatori legale 3 sunt in zilele de duminica, deci pana la urma vom avea 9 zile libere. Alte zile libere se acorda prin Regulamentul Intern sau decizii interne de catre angajator (conform art. 139 alin. 2 din Codul Muncii republicat) sau prin hotarari ale guvernului in cazul angajatilor din sistemul bugetar.
In final, ce sa va doresc? Multa putere de munca, salarii asa cum va doriti si, nu in ultimul rand SANATATE ca-i mai buna decat toate, iar daca sanatate nu e, nimic nu e… LA MULTI ANI !

Studiu de caz: Cum se ponteaza salariatii in ziua de Paste Catolic

Pentru ca anul acesta perioada de timp intre cele doua sarbatori religioase este destul de mare (o luna diferenta) si cum in majoritatea societatilor exista salariati de religie romano-catolica (maghiari in mare parte sau etnici germani ce au mai ramas prin Romania) apare problema pontarii acestora in ziua lor libera. Deci, cum procedam?
Conform art. 139 alin. 1 din Codul Muncii actualizat, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
– 1 si 2 ianuarie (Anul Nou);
– 1 mai (Ziua Muncii);
– prima si a doua zi de Pasti;
– prima si a doua zi de Rusalii;
– 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
– 30 noiembrie (Sfantul Apostol Andrei);
– 1 decembrie (Ziua Nationala a Romaniei);
– 25 si 26 decembrie (prima si a doua zi de Craciun;
Deci, total 12 zile de sarbatoare legala nationala. (de ce am spus „sarbatoare legala nationala” veti vedea mai tarziu).
Dar, mai sunt 2 (doua) zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Aceste culte sunt prezentate in anexa Legii nr. 489 din 2006 pe care o puteti consulta aici.
Tot Codul Muncii, art. 139 alin. 2 mai prevede ca: „Acordarea zilelor libere se face de catre angajator”, ceea ce inseamna ca acesta trebuie sa aibe stipulat in contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate sau in Regulamentul intern, dupa caz, acordarea acestora.
Deci, sa revenim la caz. Pontajul pentru omul nostru, va arata astfel:

Dupa cum observati din imagine, numarul total de ore lucrate este 168. Dar cate ore are luna aprilie 176! Dar eu, ca Inspector RU la SC ABC SRL nu-l pot ponta pe omul nostru 176 ore lucrate pentru ca el a lucrat doar 168 (ziua de 1 aprilie fiind libera pentru el). Atunci, am mai introdus o rubrica in pontaj: „zile libere platite” (care cuprinde exact aceste zile acordate pentru persoanele apartinand altor culte religioase, plus alte zile libere platite acordate de angajator si stipulate cum am mai zis in CCM si RI). Intr-un final, omul nostru are 168 ore lucrate + 8 ore libere platite (ziua de Paste Catolic), deci 176 ore/luna. BUUUN!! Ok, si declaratia 112 e validata.
Bine, dar ce fac pentru luna mai? In mod normal, ceea ce ar fi si corect, omul nostru ar trebui sa lucreze de Pastele Ortodox, sau daca nu sa-si ia concediu. Dar, cum teoria nu se potriveste niciodata cu practica, pontajul pe luna mai ar arata cam asa:
Deci, total ore/luna 176. (Daca si-ar fi luat concediu, ar fi avut asa: 168 ore lucrate + 1 zi CO, total 176 ore). Dar cate ore are luna mai ? 168! Deci, ce fac eu? Sa-i acord sporul pentru zi lucrata intr-o zi de sarbatoare legala nationala sau liberul corespunzator? Nuuu! Deoarece pentru omul nostru etnic maghiar, de religie catolica, ziua de 6 mai este o zi normala de lucru, dar conform legislatiei noastre este zi de sarbatoare legala in care nu se lucreaza. Daca salariatul si-a intocmit o cerere de concediu pentru data de 6 mai, OK.. o tin in evidenta la cererile de concediu, dar de pontat nu o pot ponta pentru ca in Codul Muncii, art. 145 alin. 3 se precizeaza ca: „sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin CCM aplicabil sau, dupa caz, in Regulamentul Intern, nu sunt incluse in durata concediului de odihna”. Dar, toate acestea, cum am mai spus, trebuiesc precizate prin RI sau CCM, iar la angajare, cand omul ia la cunostinta de prevederile CCM si RI trebuie sa cunoasca aceste lucruri. Pana la urma totul tine de latura umanitatii angajatorului si se rezolva pe cale interna stabilita prin CCM, RI sau nota interna data de angajator. 
In concluzie, ziua de 1 aprilie 2013 se va ponta ca zi libera platita pentru cei ce sarbatoresc Pastele Catolic, iar ziua de 6 mai 2013 (Pastele Ortodox) va fi trecuta ca zi de sarbatoare legala nationala in care nu se lucreaza.


%d blogeri au apreciat: