Lună: august 2021

Situatia data:

Va supun atentiei o situatie atipica:

Un angajat revine la serviciu dupa 183 zile de concediu medical cod 14;

La reinceperea activitatii prezinta un certificat de concediu medical cod 10 (reducerea cu 25% a programului efectiv de munca pentru un numar de maxim 90 zile);

Pe perioada concediului medical cod 10 solicita 4 zile de concediu de odihna.

Poate acesta beneficia de concediu de odihna in aceasta perioada?

Raspuns:

In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de:

a) indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

b) concediu si indemnizatie pentru carantina;

c) tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.

In cazul prezentat, salariatul a prezentat un concediu medical cod 10. Astfel, conform art. 19 alin. (1) si (2) sin OUG nr. 158 din 2005  privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda asiguratilor care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Aceasta indemnizatie se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape.

Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru este suportata integral din FNUASS tocmai pentru ca salariatul din motive de sanatate nu poate realiza norma de lucru integral. Iar, daca salariatul se afla in concediu de odihna, timpul de lucru un poate fi redus cu o patrime. In concluzie, ca raspuns la situatia data, apreciez faptul ca indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru nu se poate acorda pe perioada concediului de odihna. In speta, salariatul NU poate beneficia de concediu de odihna pe perioada cat beneficiaza de concediu medical.

Temei legal: OUG 158/2005

Intrebare: Salariatul are dreptul la concediu medical pentru carantina in cazul in care acesta poate desfasura activitate la domiciliu sau in telemunca?

Raspuns: Conform art. 20 alin. (2) din Legea 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii, care nu poate fi realizata de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de directia de sanatate publica. Astfel, analizand textul de lege, rezulta ca salariatul nu are dreptul la concediu medical pentru nicio zi de carantina daca activitatea acestuia poate fi prestata de la domiciliu sau in regim de telemunca.

(Legea 136/2020)

Intrebare:

Se poate acorda cate un tichet de masa pentru ziua libera platita, acordata pentru fiecare doza de vaccin efectuata, in cazul angajatilor? Care este temeiul legal?

Raspuns:

Nu. O interdictie implicita in acest sens este data de art. 12 alin. (4) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare (n.r. aici, tichetele de masa), care stabileste ca salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucrate (prestarea activitatii profesionale la locul de munca fiind legata de posibilitatea utilizarii de tichete de masa, iar art. 12 alin. (5) din lege obliga salariatul sa restituie angajatorului, la finele fiecarei luni, precum si la incetarea contractului individual de munca, tichetele de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport hartie, sau valoarea corespunzatoare tichetelor de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport electronic).

Interdictia explicita ca salariatul sa poata beneficia de tichete de masa pe durata zilelor libere platite (indiferent daca este vorba de evenimente familiale deosebite, recuperari, sarbatori legale, alte zile libere platite acordate potrivit contractelor colective de munca, absenta de la locul de munca, zile libere acordate de angajator sau zile acordate in baza unor legi) este cuprinsa in cadrul art. 10 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1045/2018 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018.

In concluzie, nu se pot acorda tichete de masa in cazul in care salariatul benefciaza de zi libera platita pentru vaccinare anti Covid.

Orice persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.

Conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare, o persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

Astfel, prin H.G. nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii se stabileste la art. 3 ca muncile periculoase sunt determinate de urmatoarele criterii:

1. expunerea la riscuri fizice, psihologice sau sexuale;
2. efectuarea de activitati sub pamant, sub apa, la inaltimi periculoase sau in spatii restranse;
3. efectuarea de activitati cu masini, materiale sau instrumente periculoase, care implica manipularea sau transportul unor greutati;
4. efectuarea de activitati intr-un mediu in care copiii sunt expusi la actiunea unor substante, agenti sau proceduri periculoase ori in conditii de temperatura, umiditate, zgomot sau vibratii care le-ar prejudicia sanatatea;
5. efectuarea de activitati in conditii extrem de dificile, pe parcursul mai multor ore sau in timpul noptii, ori pentru care copilul este retinut intr-un mod nejustificat de catre angajator;
6. efectuarea de activitati in locurile cu conditii deosebite sau speciale de munca, stabilite potrivit legii;
7. expunerea la riscuri de accidentare sau de imbolnavire profesionala;
8. orice forma de munca care, prin natura acesteia, contravine scopurilor si masurilor luate in vederea frecventarii obligatorii a unei forme de invatamant, potrivit legii.

Contractul individual de munca inceteaza de drept la data retragerii acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani (art. 56 alin. 1 lit. J din Codul Muncii). In acest caz, constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.

La angajarea persoanelor cu varsta mai mica de 18 ani, mai trebuie sa se tina cont de:

• durata timpului normal de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana;
• salariul minim garantat in plata trebuie sa fie cel putin egal cu salariul minim pe economie pentru un program normal de lucru (6 ore/zi respectiv 30 ore/saptamana);
• tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu au voie sa presteze munca suplimentara;
• tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte;
• tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate;
• tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Alte tipuri de contracte pe care le pot incheia minorii:

CONTRACTUL DE UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA (este reglementat de art. 208 din Codul Muncii si de Legea nr. 279/2005 actualizata)

Ucenic poate fi orice persoana cu varsta de peste 16 ani care, din vointa proprie, incheie un contract de ucenicie cu un angajator, in scopul obtinerii unei calificari.

Contractul de ucenicie este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obliga sa ii asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale.

Durata contractului de ucenicie se stabileste in functie de nivelul de calificare pentru care urmeaza sa se pregateasca ucenicul, fara a putea fi mai mica de:

1. 6 luni in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 1;
2. 12 luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 2;
3. 24 de luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 3;
4. 36 de luni, in cazul in care ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru dobandirea competentelor corespunzatoare unei calificari de nivel 4.

Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului de ucenicie se fac in conditiile respectarii reglementarilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la ucenicie si la contractul individual de munca.

Si in acest caz, salariul de baza lunar, stabilit prin contractul de ucenicie, este cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara in vigoare pentru un program normal de lucru, iar durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana in cazul tinerilor cu varsta de pana la 18 ani.

CONTRACTUL DE INTERNSHIP (este reglementat de legea nr. 176/2018 actualizata)

Contractele de internship pot fi incheiate si de persoane care au implinit varsta de 15 ani, numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, dupa caz.

In functie de numarul de salariati, organizatia- gazda poate incheia in mod simultan contracte de internship pentru un numar de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numarul total al salariatilor.

Programele de internship se pot organiza oricand in decursul unei perioade neintrerupte de 12 luni.

Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.

De mentionat ca, incheierea unui contract de internship in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca pentru efectuarea activitatii respective este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Pe perioada programului de internship, internul se obliga sa presteze activitatile prevazute in contractul de internship pentru si sub autoritatea organizatiei-gazda, sub directa coordonare a unui indrumator, desemnat de conducatorul organizatiei-gazda dintre salariatii calificati, cu o experienta de cel putin un an in domeniul de activitate in care urmeaza sa se desfasoare programul de internship.

Internul are dreptul la o indemnizatie pentru internship, platita de organizatia-gazda, al carei cuantum este stipulat in contractul de internship. Cuantumul indemnizatiei pentru internship este egal cu cel putin 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata si se acorda proportional cu numarul de ore de activitate desfasurata.

In situatia internilor cu varsta sub 18 ani, durata timpului de munca pentru a desfasura activitate in baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

Si in acest caz, este interzisa efectuarea de ore suplimentare.

Totodata, prin Hotararea nr. 75/2015 privind reglementarea prestarii de catre copii de activitati remunerate in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling, sunt stabilite conditiile prin care copiii cu varste mai mici de 15 ani ar putea presta activitate remunerata.

Astfel, copilul poate presta activitati remunerate in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling  in baza contractelor incheiate intre organizator si parinti/reprezentantul legal al copilului ori, dupa caz, direct cu acesta, in cazul copilului care a implinit 14 ani, cu incuviintarea prealabila a parintilor/reprezentantului legal. Contractele se incheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

Activitatile remunerate desfasurate in domeniile prevazute mai sus pot fi prestate de copii in calitate de:

1. actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, precum si orice alte concursuri sau activitati de scena;
2. actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare;
3. figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare;
4. figurant sau model la prezentari de moda;
5. sportiv profesionist in sportul de performanta.

De mentionat ca, incepand cu varsta minima de angajare, pentru activitatile mentionate, copiii pot incheia contracte individuale de munca cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Activitatile prestate de copil in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling se vor desfasura cu respectarea urmatoarelor conditii:

1. sa nu se constituie in munci periculoase pentru copii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
2. sa se desfasoare, in functie de varsta copilului, in urmatorul interval orar: 9,00-17,00 pentru copiii cu varsta sub 5 ani, 8,00-20,00 pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani, 7,00-22,00 pentru copiii cu varsta peste 12 ani;
3. durata activitatii sa nu depaseasca o ora pe saptamana, de preferinta repartizata in zile diferite, in cazul copiilor cu varsta sub un an, 2 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, 4 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si 6 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta peste 12 ani, fara a se lua in calcul pauzele scurte dupa fiecare activitate continua in parte, dar nu mai mult de 12 ore pe saptamana pentru muncile efectuate pe durata anului scolar, cu conditia efectuarii acestora, cu precadere, in afara orelor de curs;
4. activitatea continua sa fie prestata maximum 15 minute de catre copiii cu varsta sub 1 an, maximum 30 minute de catre copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani si maximum 45 minute de catre copiii cu varsta peste 5 ani;
5. numarul de repetitii de orice fel, precum si orice etapa menita sa asigure buna desfasurare a activitatilor, indiferent de natura acestora: spectacol, repetitie, antrenament, sedinta foto, filmare si altele asemenea sa nu depaseasca una pe zi in cazul copiilor cu varsta sub 1 an si doua pe zi in cazul copiilor cu varsta de peste 1 an. Intre cele doua actiuni, care au loc in aceeasi zi, se acorda o pauza de cel putin o ora si jumatate;
6. pauzele scurte au durata intre 10 si 15 minute dupa fiecare activitate continua;
7. pauza mare are o durata de minimum o jumatate de ora si se acorda dupa fiecare ora de activitate pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, la fiecare 2 ore pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si la fiecare 3 ore pentru copiii cu varsta peste 12 ani;
8. numarul maxim de zile pe saptamana in care copiii pot presta activitati este de 4 zile consecutive, urmate de minimum 48 de ore pauza;
9. activitatile care se organizeaza pe timpul vacantelor scolare nu trebuie sa afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber;
10. in cazul activitatilor care se desfasoara pe o perioada mai mare de 2 luni se va acorda copilului o pauza de 14 zile, dupa primele 60 de zile de activitate.

In concluzie, incadrarea in munca a minorilor sub orice forma trebuie facuta in baza prevederilor legale si cu respectarea cerintelor prevazute de lege.